Vechi şi constant colaborator al revistei Rost, tânărul cărturar ieşean Mircea Platon (n. 1974, acum la studii de doctorat peste ocean) semnează substanţialul volum Ortodoxia pe litere. Îndreptar de fundamentalism literar, apărut la inceputul anului 2006 la Editura Christiana din Bucureşti. Cartea reprezintă în multe privinţe un eveniment cultural inedit, pentru că ne aflăm în faţa primei întreprinderi consistente de critică literară creştină din peisajul intelectual al României postcomuniste. Discursul critic al autorului, presărat şi cu preţioase excursuri de teorie literară şi filosofie a artei, se altoieşte pe o angajare creştin-ortodoxă decomplexată, dar şi pe un orizont cultural deosebit de larg, în care se intersectează revelator literatura (română şi universală, mai ales franceză şi engleză), teologia, filosofia, istoria generală şi istoria mentalităţilor, deschizând calea unei alte înţelegeri a fenomenului literar şi cultural, reconexat la reperele fundamentale ale spiritualităţii creştine europene, în răspărul poncifelor laicismului stângist care a dominat discursul intelectual al ultimelor două secole. Cartea se impune şi printr-o vervă polemică de bună calitate, bine orchestrată stilistic şi conceptual, cu deschideri lirice sau narative demne de un mare artist al condeiului.

Razvan Codrescu

Galceava dracului cu lumea

Iata care este motivatia aparitiei acestei carti la Ed. Nimira, in 2005: "Dracul se afla într-o permanenta galceava cu lumea lui Dumnezeu, pe Care, neputand sa-L infrunte direct, incearca sa-L infrunte in sufletele noastre. Cunoasterea dracului este esentiala si urgenta, caci numai cunoscandu-l îl poti apoi recunoaste. Orice bagatelizare a problemei nu poate fi decat tot o lucratura a rãului, a carui «prima scamatorie» – cum s-a spus – este tocmai aceea de a ne face sa credem ca nici nu existã. Mai ales în lumea contemporana, instrainata de nevazut, se intampla in mod curent ca raul sa triumfe în propria lui negatie.

Diavolul ne invita, asadar, la circumspectie, uitare si indiferenta. Sa-i refuzam invitatia si sa ne incapatanam a ne (re)aminti cate ceva despre numele si lucrarile lui, somandu-l sa iasa din «poveste»!"

George Enache

Ortodoxie şi putere politică în România contemporană

Cartea istoricului George Enache, George Enache, Ortodoxie şi putere politică în România contemporană (Editura Nemira, Bucureşti, 2005, 589 pagini) lansata pe 22 noiembrie 2005 la Palatul Patriarhiei , aduce în peisajul istoriografic românesc o importantă contribuţie. Bazată pe izvoare documentare din arhiva fostei Securităţi a statului, lucrarea pune în vedere două realităţi pregnante: prima, presiunea infernală a Securităţii (şi) asupra Bisericii; în acest sens, elocvente fiind numeroasele arestări în rândul clerului şi credincioşilor ortodocşi pentru delicte imaginare, de multe ori, speculându-se detalii biografice sau recurgând la delaţiuni şi înscenări. A doua realitate evidenţiată de lucrarea lui George Enache este rezistenţa din interiorul Bisericii. Cartea este concepută sub forma unor studii de caz, avându-i în centru pe Patriarhul Justinian, pe episcopii Nicolae Popoviciu şi Antim Nica, pe preotul Dumitru Stăniloae, monahul Daniil Sandu Tudor.

Adrian Nicolae Petcu (coordonator)

Partidul, Securitatea si cultele. 1945-1989

Lucrarea (Ed. Nemira, Bucuresti, 2005), editata sub egida Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cuprinde 12 studii despre Biserica Ortodoxa Româna si despre alte culte din perioada counista. Temele acestor studii sînt extrem de variate, mergînd de la Reactiile elitei românesti fata de dictatul de la Viena (Petre Liviu Nitu) si Implicarea unor slujitori ai altarelor în Miscarea legionara (Adrian Nicolae Petcu) pîna la Revista Bisericii Sfintii Arhangheli din Paris între 1961 – 1966 (Nicolae Videnie).

Volumul mai contine si o foarte utila bibliografie postdecembrista privitoare la Biserica Ortodoxa Româna în timpul regimului comunist.

Cartea pune "într-o noua lumina rezistenta Bisericii Ortodoxe Române si a celorlalte culte din tara fata de intentia regimului comunist de a le servi, a le limita si controla cît mai mult activitatea" – dupa cum remarca, în prefata sa, Pr. Acad. Mircea Pacurariu.

Florea Tiberian

În nada maestrilor. Încercari de mitanaliza

Volumul, aparut la Editura Vremea XXI (Bucuresti, 2005), reuneste texte care au la baza articole substantial remaniate, aparute în ultimii ani în revistele Puncte Cardinale (Sibiu) si Timpul (Iasi) si în cotidianul Ziua (Bucuresti).

Eruditul profesor galatean Cristian Tiberiu Florea (n. 1959), care s-a impus mai ales prin numele publicistic Florea Tiberain (în Timpul, Puncte Cardinale, Rost etc.), este unul dintre cei mai subtili eseisti afirmati dupa 1989, cu preocupari predilecte de antropologie culturala si religioasa, pe linia lui Lucian Blaga, Mircea Eliade sau I. P. Culianu, dar cu o întelegere mai complexa a fenomenului ortodox si a valentelor lui creatoare. Prins "în nada maestrilor", el stie sa-si pastreze nota particulara (fara retorica ostentativa a marilor "despartiri") si ofera un reper paideic de buna întîlnire lucratoare între traditie si (post)modernitate, între paradigma Occidentului si cea a Orientului, între gestul admirativ si gestul critic, cu luciditatea si realismul aproape incomode ale celor chemati sa rascumpere vremurile "pe limba lor".

Florea Tiberian este, prin scrisul sau, un cavaler sans peur et sans reproche al adevaratei tranzitii românesti, care nu este una de la un context istoric la altul, ci cea dinspre istorie spre "Santa Cetate" a valorilor perene, unde se masoara nemitarnic "cinstea si slava neamurilor".

Marcel Petrisor

Strigoii Ocisorului

Cartea (Ed. Vremea XXI, Bucuresti, 2005) este o reeditare a unor vechi povestiri, pe alocuri reistorisite si îmbracate în alte haine de sarbatoare, a volumului de debut al autorului, Serile în sat la Ocisor (1971). Satul natal ( Ocisor, judetul Hunedoara) al fermecatorului profesor Marcel Petrisor se povesteste prin cîteva personaje pregnante, tarani de-ai locului, cînd martori, cînd faptasi, care se amesteca firesc cu dumnezeiestile firi si duhurile necurate, prinse în lupta veche de cînd lumea. Autorul nu are decît sa-si întretina trezvia, atent la soaptele batrînei asezari ardelenesti, pe care apoi sa le puna în pagina.