19 septembrie 2008

Filme despre aromâni la Centrul Ceh


Pe 22 septembrie a.c., începînd cu ora 20.00, la Centrul Ceh va fi o seară de documentare despre aromânii in Albania. Două laturi ale aceleaşi poveşti. Două filme şi o întâlnire cu cei doi regizori ale lor: Iulian Capsali şi Ionuţ Pitulescu.

2 comentarii:

La 19 septembrie 2008 13:34 , Anonymous Anonim a spus...

Cat de frumoasa e fotografia!! Mi s-a facut asa un dor de copilarie, de zilele in care mergem la tara la bunici!

Deja e copiata in calculator si asteapta sa fie afisata pe desktop.

 
La 23 septembrie 2008 11:00 , Blogger gheorghe fedorovici a spus...

Am avut bucuria de a participa aseară la prezentarea filmului dlui Iulian Capsali, căruia îi mulţumesc pentru invitaţie. Testul documentarului nu a fost dat de fidelitatea cu care a zugrăvit „adevărata” comunitate aromână, de vreme ce întotdeauna se vor găsi nişte aromâni mai „adevăraţi” decît alţii, lucru valabil de altfel pentru orice comunitate etnică. Filmul domnului Capsali are multe merite evidente şi, probabil, unele neajunsuri inevitabile. Din punctul meu de vedere însă, reuşita filmului nu este dată de măsura în care aromânii se pot regăsi în film, ci de măsura în care se pot regăsi în el grecii, românii, polonezii ori portughezii. Într-adevăr, vorbind despre aromânii din Albania, dl. Capsali a reuşit să ne vorbească despre toate comunităţile tradiţionale întemeiate pe o ereditate de sînge şi cultură, a reuşit să mijlocească între trecutul fiecăruia şi prezentul nostru. Pe mine m-a făcut să mă reîntîlnesc cu tatăl meu şi să descopăr că prin strămoşii mei sînt înrudit cu strămoşii celorlalte neamuri creştine. Pentru acest lucru îi mulţumesc dlui Capsali în primul rînd.
Regret în special faptul că audienţa nu a priceput nimic din epilogul filmului. Dovadă că valorile prezentate pe rînd de bărbatul în vîrstă din final au fost însoţite de o oarecare foială stînjenită. Lumea era surprinsă să vadă că bătrînului i se părea firesc să alăture figurile mari ale istoriei României de icoana Domnului. Bătrînul ştia însă mai bine, iar adevăraţii ramoliţi erau în sală. Fiindcă doar prezenţa lui Hristos face posibil ca istoria să aibă sens şi ca anumite personaje să apară la momentul potrivit. Hristos nu apare în acea succesiune ca o altă figură istorică printre altele, ci ca martor şi stăpîn al istoriei. Deşi filmul este dedicat memoriei Irinei Nicolau, trecutul despre care vorbeşte acest film, laolaltă cu prezentul şi viitorul nostru îi sînt încredinţate lui Hristos.

 

Trimiteţi un comentariu

Linkuri de întoarcere către această postare:

Creaţi un link

<< Pagina de pornire