09 martie 2009

F.O.R. cere Sf. Sinod al B.O.R. şi autorităţilor statului să ne respecte libertatea şi credinţa


Către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Preşedintele României, Parlament şi Guvern


Doamne al puterilor, fii cu noi, că pe altul afară de Tine,
ajutor întru necazuri, nu avem.
Doamne al puterilor, miluieşte-ne pe noi!



A trecut mai bine de o săptămână de la lucrările Sfântului Sinod al BOR din 25-26 februarie 2009, Sinod de la care poporul dreptcredincios român aştepta acel cuvânt profetic şi mărturisitor al Duhului Sfânt prin care să fie readusă pacea în inimi, în sufletele celor care-şi văd din nou primejduite libertatea şi conştiinţa creştină prin impunerea actelor de identitate electronice cu cip în ţara noastră. Timpul ce a trecut nu a fost, din păcate, decât o confirmare a bănuielilor pe care le-a născut încă din primul moment textul comunicatului biroului de presă al Patriarhiei.

Încă din ziua imediat următoare încheierii întrunirii Sinodului, pe 27 februarie, Forul Ortodox Român (F.O.R.) observa că nu s-a primit din partea Sinodului nici un text oficial de răspuns la problema paşapoartelor biometrice, dându-se publicităţii doar un simplu comunicat (nr. 21/26 febr. 2009) [1] al Biroului de Presă al Patriarhiei. Textul confuz şi contradictoriu al comunicatului a fost „explicat” într-un mod incalificabil de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, cunoscut pentru scandalurile provocate în mai multe rânduri prin declaraţiile sale „semi-oficiale”, unele dintre acestea fiind cu totul străine de învăţătura Bisericii Ortodoxe. Ca urmare a constatării acestei incorecte informări a poporului ortodox privind hotărârea luată de Sfântul Sinod, F.O.R. a emis un comunicat [2] prin care solicita punerea la dispoziţia credincioşilor a stenogramei integrale a dezbaterii sinodale.

Întrucât au trecut zece zile de la solicitarea F.O.R. şi nu s-a dat nici un răspuns din partea cancelariei Patriarhiei, şi nici măcar nu a fost scoasă la lumină presupusa hotărâre (nr. 638/2009) urmată de semnăturile ierarhilor, credem că este de datoria noastră de fii duhovniceşti ai Bisericii Ortodoxe Române să luăm atitudine. Cu tot respectul, considerăm că prin acest comunicat insidios se urmăreşte denigrarea în faţa propriilor credincioşi a însuşi Sfântului Sinod al BOR, a tuturor membrilor lui, şi prin aceasta crearea unei rupturi grave între ierarhii Bisericii şi turma încredinţată lor de către Hristos spre păstorire.

Cu adâncă durere în suflet ţinem să precizăm următoarele:
1. Considerăm comunicatul de presă nr. 21/26 febr. 2009 un fals, întrucât prin acesta biroul de presă al Patriarhiei se substituie Sfântului Sinod, emiţând un text prolix şi evaziv, pricină de tulburare şi sminteală în rândul credincioşilor, fără a da publicităţii sursa (decizia nr. 638/2009), în cazul în care aceasta există cu adevărat (fapt care nu reiese deloc din enumerarea deciziilor Sfântului Sinod făcută în comunicatul nr. 22/27 februarie 2009 al aceluiaşi birou de presă, unde nu se regăseşte şi decizia „nr. 638”). Dacă totuşi documentul există, în virtutea transparenţei de care se cuvine să dea dovadă o atare instituţie, trebuie ca textul original al deciziei să fie dat urgent publicităţii, mai ales că în ultimii ani documente de mare importanţă au ajuns să vadă lumina tiparului într-o altă formă decât fuseseră formulate în plenul Sfântului Sinod.

2. Numărul de înregistrare al deciziei invocate este acelaşi cu cel al scrisorii trimise de Patriarhul BOR către Ministrul Administraţiei şi Internelor, respectiv nr. 638/28 ian. 2009. Este oare doar o simplă sfidare, un artificiu, sau Dumnezeu a îngăduit acest lucru pentru a ne se demonstra prin această „coincidenţă” legătura existentă între scrisoarea în cauză şi conţinutul comunicatului? De altfel, cea mai simplă analiză poate scoate în evidenţă faptul că mare parte din afirmaţiile ce constituie fondul justificativ al comunicatului au fost preluate fără nici o modificare (cuvânt cu cuvânt) din răspunsul pe care Ministrul Administraţiei şi Internelor l-au dat la scrisoarea Patriarhiei Române. Lucrul încă nu ar fi fost chiar atât de grav dacă unele afirmaţiile reproduse în comunicat nu ar fi cu totul false:

a) Paşaportul nu este un hatâr pe care ni-l face statul [3], ci modalitatea prin care ni se asigură un drept fundamental consfinţit de Constituţie – dreptul la liberă circulaţie. Statul este obligat să ne asigure exercitarea acestui drept potrivit posibilităţilor noastre materiale şi conştiinţei. A ne elibera paşaportul numai cu preţul respectării unor condiţii pe care nu le putem accepta (renunţarea la libertate, intimitate şi conştiinţă creştină) înseamnă de fapt că, în chip mascat, se refuză pe viitor celor care vor avea această conştiinţă dreptul de a avea un paşaport. Extinderea acestui principiu şi la cartea de identitate, precum şi la celelalte drepturi, cum ar fi cel la şcolarizare sau la asigurări de sănătate etc. ne oferă perspectiva unui stat în care creştinii, pentru a-şi păstra credinţa, nu vor mai avea posibilitatea să-şi exercite nici un drept; parafrazând comunicatul, au libertatea de a nu exista. Ne întoarcem oare la formula prin care Nero clasa problema creştinilor: Nu este permis să existe creştini!? Cel mai grav rămâne însă faptul că validarea acestui principiu anticreştin este făcută printr-un comunicat pus pe seama Sfântului Sinod.

b) Comisia Europeană este cu totul altceva decât Grupul de etică amintit în comunicat [4]. Comisia ia act de studiile unor astfel de grupuri ale unor oameni de ştiinţă, dar poate să nu îşi asume punctul lor de vedere, aşa cum se întâmplă şi în acest caz. Astfel că, în prezent, Comisia Europeană nu interzice implanturile în scopuri nemedicale, ci susţine în mod ardent dezvoltarea tehnologiei şi aplicaţiilor cipurilor RFID, pornind de la premisa (falsă) că tehnologia este neutră [5].
Se citează dintr-un raport din 2005 al sus-numitului Grup de etică: „utilizarea pentru scopuri nemedicale a implanturilor de informare şi comunicare constituie o potenţială ameninţare la demnitatea umană şi societatea democratică”. În aceeaşi zi, 25 februarie 2009, poporul român primea în legislaţia proprie un cal troian prin publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern nr. 55/2009 privind “dispozitivele medicale” implantabile active.

De ce oare într-un comunicat care avea ca subiect documentele electronice cu cip şi-a făcut apariţia pe neaşteptate problema implantului cipului „în scop nemedical”? Cât de întâmplător este faptul că exact în aceeaşi zi intra în vigoare implantul „medical” prin care se deschide posibilitatea legală a implantării cipurilor la om în România?

Faptul că specialişti ai Ministerului de Interne sunt de fapt artizanii conţinutului de fond al comunicatului rezultă şi din punctul 3 al acestuia. Cererea de a se extinde prevederile „referitoare la cazuri de urgenţă (paşaport temporar) şi la cazuri când, din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice” este extrem de tehnică, fiind sugerată în prima fază chiar în răspunsul ministerului la scrisoarea Părintelui Patriarh. Membrii Sfântului Sinod nu ar fi putut cere decât ca statul să asigure creştinilor şi posibilitatea de a primi paşapoarte fără cip, ceea ce este foarte posibil să se fi întâmplat. Cel puţin aceasta reiese din titlul comunicatului, nu însă şi din conţinut.

Soluţia cu paşapoartele de urgenţă nu este decât o amăgire specifică metodelor de manipulare psihologică folosite pe plan mondial în promulgarea legilor nepopulare. Portiţa numită excepţie lasă speranţa că va exista posibilitatea alegerii. În realitate, excepţia poate fi înlăturată foarte uşor ulterior. Pe de altă parte, excepţia este şi o modalitate de a efectua presiune psihologică asupra celor care o aleg, adică lasă poarta deschisă discriminării şi presiunilor psihologice.

Faptul că argumentaţia comunicatului biroului de presă al Patriarhiei Române este ca şi dictată de Ministerul de Interne ne produce o mare mâhnire, văzând că, după numai 19 ani de la ieşirea de sub comunism, ne întoarcem la regimul în care politicul, prin mijloacele-i specifice, are puterea de a se interpune între Sfântul Sinod şi poporul dreptcredincios. Avem oare voie să ne resemnăm văzând că punctul de vedere al cezarului se substituie cuvântului Sfântului Sinod rostit în Duhul Sfânt? Sau, dacă spunem că Sfântul Duh ar fi glăsuit prin comunicatul amintit, nu ar fi fost firesc ca într-un mod identic să fi glăsuit şi prin toate celelalte Sfinte Sinoade ale celorlalte Biserici Ortodoxe?

3. Constatăm că poziţia care transpare din comunicatul de presă amintit şi care este afirmată apoi explicit de către purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române vine într-o evidentă contradicţie cu:

a) poziţia Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei, care descria noile acte electronice ca pe o „ameninţare de coşmar” la adresa libertăţii personale (circulara nr. 2548/1 aprilie 1993 şi circulara nr. 2626/7 aprilie 1997, semnate de toţi ierarhii în frunte cu PF Serafim şi publicate în oficiosul Sfântului Sinod);

b) scrisoarea Sinodului Bisericii Ortodoxe din Creta din 22 martie 1993, în care actele de identitate electronice sunt numite „un nou gen de dosar … prin care regimul democratic este desfiinţat şi conştiinţa naţională este anulată”;

c) poziţia Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraina (Patriarhia Moscovei) ce a criticat „codificarea” populaţiei, într-un act din 1998 şi într-o pastorală din 29 decembrie 2003, semnate de Mitropolitul Vladimir al Kievului şi de toţi membrii Sfântului Sinod;

d) atitudinea Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse care a reamintit statului că „strângerea, păstrarea şi utilizarea informaţiei despre viaţa privată a persoanelor fără acordul acestora nu este permisă (art. 24)”;

e) poziţia Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe care a cerut cu hotărâre în 2006 ca legea privind actele de identitate electronice „să nu fie pusă în practică”;

f) declaraţia Sfintei Chinotite a Sfântului Munte Athos din 21.08.1997, semnată de toţi stareţii mănăstirilor Sfântului Munte, în care părinţii athoniţi afirmă că datoria fundamentală a mărturisirii credinţei şi încrederea în proorociile descoperite Sfinţilor de Mântuitorul „ne obligă să refuzăm orice fel de act de identitate electronic cu cod numeric unic, ca aducând prejudicii libertăţii persoanei şi conştiinţei noastre creştine” (documentele amintite la punctele a-f au fost depuse la registratura Patriarhiei Române sub forma referatului nr. 1588/25.02.09 de către editura Predania);

g) epistolele şi afirmaţiile clare ale unor mari Cuvioşi (epistola „Semnele vremurilor - 666” a Cuviosului Paisie Aghioritul de acum exact 22 de ani) şi duhovnici contemporani (arhim. Iustin Pârvu, arhim. Arsenie Papacioc, părintele Adrian Făgeţeanu, părinţii români de la Sfântul Munte Athos şi mulţi alţii).

h) poziţia exprimată de zeci şi zeci de asociaţii ortodoxe din România, care au depus în ultimele două luni mai multe memorii la cancelaria Sfântului Sinod, unele dintre ele prezentând şi o foarte bogată bază de documentare;

i) poziţia a peste o sută de mii de români care şi-au exprimat prin semnătura lor, prin scrisori, formulare şi petiţii, respingerea acestei tentative de control şi îngrădire a libertăţii persoanei umane.

Trebuie spus că majoritatea Bisericilor Ortodoxe au tratat teologic problema actelor de identitate electronice, luând ca bază a discuţiilor Apocalipsa Sfântului Ioan Evanghelistul şi profeţiile Sfinţilor Părinţi.

De cea mai mare importanţă este şi comunicatul emis de Sinodul Mitropolitan al Clujului în urma şedinţei din 19 februarie 2009 (semnat în unanimitate de cei 8 membri ai Sinodului), în care sistemul de identificare biometric inaugurat de actele de identitate electronice cu cip a fost caracterizat în termenii următori: „acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate.”

Mărturisim că nu putem crede că ierarhii BOR (exceptând dintru început pe ÎPS Bartolomeu Anania, care nu a fost prezent la lucrări şi care îşi făcuse publică poziţia; deci nu se poate vorbi în nici un caz de „unanimitate” la nivelul întregului Sinod) au putut semna o hotărâre care vine în contradicţie cu poziţia celorlalte Biserici Ortodoxe surori. Se cuvine ca cei care au alcătuit comunicatul cu nr. 21/26 februarie a.c. să-şi asume în faţa lui Dumnezeu şi a credincioşilor ortodocşi de pretutindeni tulburarea şi confuzia pe care au provocat-o. Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască, în marea Sa milostivire, vreme de pocăinţă.

Totuşi, din toată această lucrare de manipulare a celor simpli şi de muşamalizare a unei chestiuni de cea mai mare importanţă, a rezultat şi o atitudine care, dacă pe unii îi mulţumeşte, iar pe alţii îi sminteşte, pe cei mai mulţi dintre noi ne obligă la o poziţie clară. Este vorba despre declaraţia publică a purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, în care acesta afirmă că doreşte să se numere printre primii cetăţeni români posesori ai unui paşaport biometric cu cip. Se cade să considerăm această atitudine sfidătoare ca pe o invitaţie la a ne preciza fiecare, limpede şi răspicat, propria poziţie faţă de actele de identitate electronice, dar şi, pe viitor, faţă de alte provocări ale ateismului contemporan.

În acest context, credem că fiecare creştin ortodox, fie el ierarh, preot, monah sau mirean, trebuie să-şi asume mărturisitor, în faţa lui Dumnezeu şi a propriei conştiinţe, o poziţie fără echivoc faţă de aceste măsuri care atentează la identitatea sa de persoană liberă creată după chipul lui Dumnezeu.

Prin această atitudine a noastră nu urmărim compromiterea nimănui, nu dorim în nici un fel crearea unor situaţii păgubitoare pentru toţi, ci ne îndeplinim o datorie de conştiinţă, aceea de a mărturisi adevărul fără fanatism.

În concluzie, prin această scrisoare deschisă, noi, semnatarii ei, creştini ortodocşi, cerem să ne fie emise documente de identitate fără nici un fel de mecanisme electronice incorporate, şi prin aceasta ne afirmăm opţiunea de a nu accepta documentele de identitate electronice cu cip, solicitând totodată ca ierarhii Bisericii Ortodoxe Române şi autorităţile statului să acţioneze în consecinţă, respectându-ne alegerea, libertatea şi conştiinţa creştină.
Discernământul duhovnicilor noştri, îndelunga răbdare a poporului român în faţa provocărilor şi pacea sufletească pe care o simţim asumându-ne o asemenea atitudine (urmând aşadar şi îndemnului Sinodului Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei din 2 februarie 2009) ne aduc mângâiere duhovnicească. Ne rugăm la Bunul Dumnezeu ca prin harul Său să ne ajute să ducem „lupta cea bună” până la sfârşit, cu ajutorul arhiereilor ortodocşi, care drept învaţă cuvântul Adevărului Hristos.

Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu şi Maica Domnului!

Forul Ortodox Român

Sf. 40 de Mucenici din Sevastia, 9 martie 2009

Forul Ortodox Român (F.O.R.), structură federativă fără personalitate juridică, a fost fondat la 29 noiembrie 2008, prin consensul reprezentanţilor a 60 de organizaţii civice cu caracter cultural şi social, care au participat la Conferinţa Asociaţiilor Laicatului Ortodox Român. F.O.R. este coordonat de liderii organizaţiilor: Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, Asociaţia Pro Vita – Bucureşti, A.R.T.R.I., Asociaţia Christiana şi Asociaţia „Rost”.

NOTE
1. http://www.basilica.ro/ro/comunicate/sfantul_sinod_solicita_alternativa_la_pasapoartele_biometrice.html
2. http://www.forul.ro/
3. „a. A avea un paşaport este un drept şi nu o obligaţie, paşaportul fiind un document eliberat la cerere pentru cei ce doresc să călătorească în afara spaţiului Uniunii Europene. Astfel, se deduce că cei care invocă obiecţii de conştiinţă sau motive religioase au libertatea să nu solicite acest nou tip de paşaport;” (fragment din răspunsul ministerului inclus în comunicatul nr. 21/2007)
4. „Constată că însăşi opinia Comisiei Europene exprimată, la 16 martie 2005, prin Grupul European pentru etica în ştiinţă şi noile tehnologii este împotriva implantării în corpul uman a cip-ului electronic: «utilizarea pentru scopuri nemedicale a implanturilor de informare şi comunicare constituie o potenţială ameninţare la demnitatea umană şi societatea democratică» (pct. 6.4), iar «implanturile destinate supravegherii … ar putea fi folosite de către autorităţile statale, indivizi sau grupuri pentru a creşte puterea lor asupra altora» (pct. 6.4.4).” (din comunicatul nr. 21/2007)
5. A se vedea seminarul organizat, în iulie 2007, de oficialii Comisiei Europene, printre care şi Viviane Reding, comisar european al comunicaţiilor, intitulat „European Policy Outlook RFID”. După oficialii europeni, instrumentele tehnologice RFID sunt inovaţii care au mare potenţial de dezvoltare economică. În ciuda problemelor de ordin etic, recunoscute, fie şi în treacăt, de oficialii europeni, premisa de la care pleacă C.E. este că o lege specială dedicată folosirii RFID nu e necesară, de dragul de a păstra legislaţia europeană neutră faţă de tehnologie (!?). Oricât de multe dileme şi capcane la adresa libertăţii ar putea ascunde tehnologia RFID, oricât de mult ar periclita demnitatea umană, Comisia Europeană propune o abordare de tip pozitiv. Sursa: http://www.iot-visitthefuture.eu/fileadmin/documents/roleofeuropeancommision/European_Policy_Outlock_RFID.pdf

Etichete: , , , , , ,

27 februarie 2009

FOR cere explicaţii Patriarhiei Române

COMUNICAT

Forul Ortodox Român (F.O.R.) – organizaţia federativă a asociaţiilor ortodoxe din România - luând act de comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române şi de felul în care a fost prezentată presei hotărârea Sfântului Sinod al BOR din 25 februarie 2009 de către purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, pr. Costel Stoica, face următoarea declaraţie:

1. Comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române nu precizează nicăieri că Sinodul nu a fost complet. Din adunare a lipsit ÎPS Bartolomeu, unul dintre cei cinci mitropoliţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Se ştie că în data de 19 februarie 2009, Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, alcătuit din opt ierarhi şi prezidat de mitropolitul Bartolomeu s-a exprimat categoric, în unanimitate, împotriva introducerii paşapoartelor biometrice, invocînd argumente teologice şi lipsa unei dezbateri publice prealabile.
Prin urmare, Sinodul nu a fost complet, din el lipsind unul dintre cei mai respectaţi şi iubiţi ierarhi ai BOR, aflat pe poziţii contrare faţă de hotărîrea din 25 februarie 2009, declarată ulterior „unanimă”.

Cerem să fie făcută publică, fără întârziere, stenograma integrală a dezbaterii sinodale, pentru a vedea pe ce baze s-a ajuns la concluziile comunicate. Altminteri este justificată impresia că Sinodul a luat o hotărâre doar în baza unei declaraţii, de altfel jignitoare, venită din partea Ministerului de Interne, prin care ortodocşilor li se oferă „dreptul” de a nu solicita noile paşapoarte, adică de a nu călători. Amintim că dezbaterile Sinoadelor Ortodoxe ecumenice s-au făcut întotdeauna cunoscute credincioşilor, pentru a arăta felul în care s-a ajuns la o concluzie sau alta, făcînd referire şi la opinia exprimată de fiecare episcop în parte prezent la sinod (vezi Actele Sinoadelor Ecumenice). E un exemplu obligatoriu de urmat într-un caz de importanţă capitală ca acesta.

2. Comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române nu oferă o soluţie corectă la problema pusă în dezbatere, fiind mai degrabă o tentativă de intimidare, prin recurs la autoritate, a celor care au propus o dezbatere democratică în sînul Bisericii, în calitate de cetăţeni ai statului român. Prin exprimările ambigue ale acestui comunicat, care nu poartă semnătura Sfântului Sinod, ci doar pe aceea a Biroului de Presă al Patriarhiei Române, se produce o tulburare mult mai mare decât aceea pe care Sinodul şi-a propus să o stăvilească.

3. Este inadmisibilă logoreea purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, pr. Costel Stoica (la Realitatea TV), care lasă impresia că se identifică cu Sfântul Sinod, depăşindu-şi, în declaraţiile sale de presă, atribuţiile sale de purtător de cuvânt şi asumându-şi rolul de judecător în numele Bisericii.
Costel Stoica nu a fost încă judecat pentru declaraţia sa că “Biserica Ortodoxă încuviinţează avortul în cazul violului”, făcută vara trecută în cazul fetei de 11 ani însărcinate în urma unui viol. Cazul a fost folosit de lobby-ul pro-avort pentru a încerca liberalizarea şi mai pronunţată a unei legi care a permis deja uciderea în 19 ani peste şapte milioane de suflete.

Declaraţia sa de ieri, 26 februarie 2009, prin care a smintit adunarea credincioşilor, contrazice flagrant tradiţia biblică şi canonică a Bisericii, precum şi rezoluţiile emise de un organ bisericesc – Comisia de Bioetică.

Considerăm că, înainte de a-l lăsa pe pr. Costel Stoica să reprezinte Patriarhia Română, Sfântul Sinod ar trebui să-l judece pentru astfel de declaraţii necugetate făcute în presă. Acum, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, folosindu-se de prilejul anunţării unei hotărâri de Sinod, a făcut dezvăluiri din viaţa sa privată, declarând că el şi „colegii săi” îşi vor face paşaport biometric „pentru a fi printre primii”, ceea ce este o sfidare a celor pe care Sinodul declară că îi menajează pe motive de conştiinţă şi de credinţă şi o manipulare a opiniei publice care nu este compatibilă cu funcţia pr. Costel Stoica.

4. Având în vedere declaraţiile necugetate şi necanonice ale purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, potrivnice duhului şi literei Sfintei Scripturi, cerem Sfântului Sinod să confirme că încercările de reducere la tăcere a credincioşilor, în stil miliţienesc, nu reprezintă punctul de vedere al Sinodului, ci eventual o nouă iniţiativă personală a pr. Costel Stoica.

Sfântul Sinod trebuie să rămână garantul păcii şi al armoniei, pronunţându-se categoric şi fără echivoc ori de câte ori cineva încearcă să răpească libertatea credincioşilor.

Forul Ortodox Român
27 februarie 2009



Forul Ortodox Român (F.O.R.), structură federativă fără personalitate juridică, a fost fondat la 29 noiembrie 2008, prin consensul reprezentanţilor a 60 de organizaţii civice cu caracter cultural şi social, care au participat la Conferinţa Asociaţiilor Laicatului Ortodox Român. F.O.R. este coordonat de liderii organizaţiilor: Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, Asociaţia Pro Vita – Bucureşti, A.R.T.R.I., Asociaţia Christiana şi Asociaţia „Rost”.

Etichete: , , ,

24 februarie 2009

Ministerul de Interne răspunde Forului Ortodox Român

Astăzi, Ministerul de Interne ne-a răspuns la cererea de informaţii publice formulata de Forul Ortodox Român pe 9 februarie a.c.

Ministerul de Interne susţine că noul model de permis auto nu are inclus nici un microcip. În privinţa noilor paşapoarte biometrice, Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP) încearcă să aducă unele lămuriri. Din păcate, DGP nu răspunde la nici una dintre întrebările tehnice privind siguranţa datelor personale, pe motiv că singurul care o poate face este producătorul paşapoartelor, adică Companiei Naţionale “Imprimeria Naţională” S.A.

Însă, DGP face cîteva afirmaţii interesante, dacă sînt şi adevărate:

[...] În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Regulamentul Consiliului nr. 2252/2004, “persoanele cărora li se emite un paşaport sau document de călătorie au dreptul să verifice datele cu caracter personal conţinute în paşaport sau în documentul de călătorie şi, dacă este cazul, să ceară rectificarea sau suprimarea lor”.

[...]...la ridicarea paşaportului simplu electronic de la sediul serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, titularul să poată solicita verificarea datelor înscrise în mediul de stocare electronică.

[...]Conform ICAO Doc 9303, dispozitivul integrat fără contact este un circuit pasiv (“memorie pasivă”) fără sursă de alimentare. Informaţiile tehnice despre dispozitivul integrat fără contact utilizat în paşaportul electronic românesc pot fi furnizate de producătorul acestui document de călătorie, respectiv Compania Naţională “Imprimeria Naţională” S.A


MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Nr.300984 Bucureşti, 24 februarie 2009


Către
Organizaţia federativă „FORUL ORTODOX ROMÂN”


Urmare a cererii dumneavoastră, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, vă comunicăm faptul că aspectele referitoare la caracteristicile legale şi tehnice ale paşapoartelor biometrice v-au fost comunicate prin adresa nr.3622101 din 20.02.2009 a Direcţiei Generale de Paşapoarte.
În ceea ce priveşte noul model de permis de conducere precizăm că acesta nu este un document electronic neavând inclus un microcip. Acesta este realizat în conformitate cu prevederile Directivei 2006/126/EC pentru modificarea şi completarea Directivei 91/439/EC privind permisul de conducere şi cu standardele ISO 7810, 7816-1 şi 10373.
Prevederile comunitare cuprinse în aceste directive au fost implementate prin emiterea mai multor acte normative, printre care menţionăm O.m.a.i. nr.1455/2006 privind forma, dimensiunile şi conţinutul permisului de conducere, publicat în Monitorul Oficial al României nr.822/05.10.2006. În acest ordin sunt prezentate caracteristicile şi elementele de securitate pentru prevenirea falsificării permiselor de conducere. Un element care asigură o protecţie sporită este acela că datele personale sunt gravate cu laser în straturile interioare ale documentului. Prevederea legală conform căreia codul numeric personal al titularului este cuprins în conţinutul permisului de conducere este cuprinsă la art.1 din anexa la O.m.a.i. nr.1455/2006.

SERVICIUL COMUNICARE
Scms. Aurel Ion


DIRECŢIA GENERALĂ DE PAŞAPOARTE

Către
Organizaţia federativă “FORUL ORTODOX ROMÂN”


Urmare memoriului dvs. adresat Direcţiei Generale de Paşapoarte în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public în vederea lămuririi unor aspecte privind caracteristicile legale şi tehnice ale paşapoartelor biometrice şi ale noilor premise auto, conform competenţelor specifice, precizăm următoarele:
În conformitate cu actele normative care reglementează atribuţiile Direcţiei Generale de Paşapoarte, această structură nu are competenţe legale privind emiterea permiselor auto, sens în care nu ne putem pronunţa asupra aspectelor supuse atenţiei cu privire la emiterea acestor documente.
Precizăm, totodată, că la art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie este prevăzută competenţa Companiei Naţionale “Imprimeria Naţională” S.A de a produce, cu titlu de exclusivitate, în condiţiile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2252/2004 şi ale Deciziei Comisiei nr. C(2005)409, paşapoarte electronice, precum şi alte documente. Dispoziţiile art. II alin. (1) din acelaşi act normativ stabilesc că personalizarea paşapoartelor electronice se realizează de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din structura Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. II alin. (3) din actul normativ sus-menţionat, “Compania Naţională “Imprimeria Naţională” S.A este abilitată să procure şi să pună la dispoziţia Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Ministerului Afacerilor Externe echipamentele şi produsele soft necesare pentru personalizarea paşapoartelor electronice, colantelor uniforme de viză şi colantelor pentru vize biometrice, asigurând comunicaţiile şi serviciile necesare funcţionării neîntrerupte a întregului sistem de emitere, gestionare şi eliberare a documentelor sus-menţionate.
În ceea ce priveşte informaţiile solicitate în cuprinsul memoriului, conform competenţelor, vă comunicăm următoarele:
1. Forma şi conţinutul paşaportului electronic au fost stabilite în Anexa 3 a H.G. nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare. Celelalte informaţii la care faceţi referire pot fi furnizate doar de producătorul paşaportului simplu electronic, stabilit prin O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie.
2. Standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre, respectiv specificaţiile tehnice aferente dispozitivelor de securitate sunt stabilite prin:
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre
• Decizia Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificaţiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi documentele de călătorie eliberate de statele membre, completată prin Decizia Comisiei nr. C(2006) 2909
• Biometrics Deployment of EU Passports – EU Passport Specification
• ICAO Doc 9303, Parts I, II, III – Specifications for Machine Readable Travel Documents
• ICAO Machine Readable Travel Documents – Development of a logical data structure – LDS for optional capacity expansion technologies
3. Structurile care au atribuţii legale privind eliberarea paşaportului simplu electronic, respectiv verificarea identităţii titularului şi autenticităţii documentului de călătorie, cu respectarea actelor normative care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal.
După înmânarea paşaportului către titular, acesta are obligaţia de a păstra documentul de călătorie în condiţii care să nu implice riscul deteriorării, distrugerii sau pierderii acestora, de a nu îl înstrăina decât autorităţilor competente, conform dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.
4. Informaţii despre condiţiile în care se pot efectua modificări ale datelor din dispozitivul integrat fără contact din paşaportul electronic pot fi furnizate doar de producătorul paşaportului electronic.
5, 6. Procedura de supraveghere şi control al prelucrărilor de date cu caracter personal este prevăzută la art. 21 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (3) din acest act normativ, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal “monitorizează şi controlează sub aspectul legalităţii prelucrările de date cu caracter personal care cad sub incidenţa prezentei legi.”
La nivel european, prin Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date, a fost desemnată ca autoritate independentă de supraveghere, Autoritatea Europeană pentru protecţia datelor, care, conform art. 41, “răspunde de respectarea de către instituţiile şi organele comunitare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special, a vieţii private a acestora.”
7. Capitolul 8 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, prevede contravenţiile şi sancţiunile aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal.
8. Dispoziţiile art. 32 şi 33 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, care sancţionează prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal.
9, 10. Prin dispoziţiile art. 4 din H.G. nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare, “pentru confecţionarea paşapoartelor electronice pentru cetăţenii români” a fost abilitat Secretariatul General al Guvernului, prin Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, în calitate de producător, să organizeze, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe, procedura de licitaţie, în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice.
De la data aderării la Uniunea Europeană, prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2252/2004 şi ale Deciziei Comisiei nr. C(2005)409 sunt obligatorii şi direct aplicabile în România, iar statul român a amânat, cu acordul Comisiei Europene, punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice până la data de 1 iulie 2008, dată care nu a putut fi respectată din cauza imposibilităţilor obiective argumentate de exigenţa respectării dispoziţiilor legislaţiei naţionale armonizate privind achiziţiile publice.
Având în vedere că era necesară luarea unor măsuri pentru încadrarea în termenul-limită de punere în circulaţie a respectivelor documente, şi anume 31 decembrie 2008, astfel cum a fost prorogat ulterior prin H.G. nr. 571/2008 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 557/2006, întrucât fusese deja declanşată procedura necontencioasă împotriva României, premergătoare acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, la data de 24 iunie 2008 a fost adoptată O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, întrucât aceste elemente au constituit situaţii extraordinare vizând interesul public şi contribuie la îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, potrivit calităţii sale de stat membru al Uniunii Europene, şi la evitarea acţionării ţării noastre în justiţie în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene.
Direcţia Generală de Paşapoarte nu are în competenţă aspecte referitoare la modalitatea de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a paşapoartelor electronice, la costurile implementării acestor documente şi la fondurile necesare în acest scop, sarcină ce revine Companiei Naţionale “Imprimeria Naţională” - S.A.
11. La Comisia Europeană, în cadrul comitetului “Articolul 6”, a fost înfiinţat un grup de lucru numit Bruxelles Interoperability Group (BIG), care a studiat vulnerabilităţile şi riscurile asupra mediilor de stocare ale paşapoartelor electronice, ale cărui rapoarte au fost prezentate în şedinţele comitetului.
12. La nivel internaţional, a fost adoptată la Strasbourg, la data de 28 ianuarie 1981, Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal; la nivelul Uniunii Europene, prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate total sau parţial prin mijloace automatizate, precum şi prelucrării prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidenţă, li se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date, respectiv ale Directivei nr. 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
13. Informaţiile cu privire la distanţa de la care pot fi citite mediile/dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice sau a softurilor de scriere a paşapoartelor biometrice pot fi furnizate de producătorul acestui document de călătorie.
14. Conform ICAO Doc 9303, maxim 10 cm.

15. Informaţiile despre arhitectura şi securitatea sistemului cât şi despre caracteristicile hardware şi software ale cititoarelor de paşapoarte electronice pot fi furnizate doar de producătorul acestui document de călătorie.
16. În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Regulamentul Consiliului nr. 2252/2004, “persoanele cărora li se emite un paşaport sau document de călătorie au dreptul să verifice datele cu caracter personal conţinute în paşaport sau în documentul de călătorie şi, dacă este cazul, să ceară rectificarea sau suprimarea lor”.
De asemenea, la art. 14 alin. (4) din proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aflat în curs de elaborare, este prevăzută posibilitatea ca, la ridicarea paşaportului simplu electronic de la sediul serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, titularul să poată solicita verificarea datelor înscrise în mediul de stocare electronică.
17. Informaţii despre condiţiile în care se pot efectua modificări ale datelor din dispozitivul integrat fără contact din paşaportul electronic pot fi furnizate doar de producătorul paşaportului electronic. În conformitate cu art. 15 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 248/2005, în situaţia în care titularul sau reprezentantul legal al acestuia constată faptul că datele înscrise în paşaportul simplu electronic sunt incomplete sau inexacte, trebuie să sesizeze autoritatea emitentă, care este obligată să îi elibereze un nou document, fără plata taxelor şi tarifelor aferente eliberării acestuia.
18. Conform ICAO Doc 9303, dispozitivul integrat fără contact este un circuit pasiv (“memorie pasivă”) fără sursă de alimentare. Informaţiile tehnice despre dispozitivul integrat fără contact utilizat în paşaportul electronic românesc pot fi furnizate de producătorul acestui document de călătorie, respectiv Compania Naţională “Imprimeria Naţională” S.A
19. În conformitate cu dispoziţiile art. 6 din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, codul numeric personal „reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.” Prin urmare, introducerea codului numeric personal în paşaport este necesară pentru identificarea titularului acestuia şi evitarea folosirii frauduloase a documentului de călătorie.
20. În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Regulamentul Consiliului nr. 2252/2004, “persoanele cărora li se emite un paşaport sau document de călătorie au dreptul să verifice datele cu caracter personal conţinute în paşaport sau în documentul de călătorie şi, dacă este cazul, să ceară rectificarea sau suprimarea lor”.
Mai mult, în proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aflat în curs de elaborare, postat spre dezbatere publică pe pagina de internet a Ministerului Administraţiei şi Internelor, la secţiunea „Transparenţă decizională”, este prevăzută posibilitatea ca, la ridicarea paşaportului simplu electronic de la sediul serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, titularul să poată solicita verificarea datelor înscrise în mediul de stocare electronică.
21. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a avizat favorabil proiectul actului normativ ce a devenit O.U.G. nr. 207/04.12.2008, publicată în M.Of. nr. 831/10.12.2008.

Cu deosebită stimă,
DIRECTOR GENERAL,
Chestor de poliţie

Sime Aurel-Vasile

Etichete: , ,

09 februarie 2009

Forul Ortodox Român pune întrebările cheie în chestiunea paşapoartelor biometrice

COMUNICAT DE PRESĂ

Mai multe asociaţii ale Laicatului Ortodox solicită informaţii privind caracteristicile legale şi tehnice ale paşapoartelor şi carnetelor de conducere biometrice

Luând act de discuţiile publice cât şi de rezonanţa socială deosebită provocate de introducerea paşapoartelor biometrice şi a noilor permise de conducere, pentru a înţelege dimensiunea reală a acestui eveniment, dar şi pentru a exprima public un punct de vedere, Forul Ortodox Român, organizaţie federativă a asociaţiilor de orientare creştin-ortodoxă, reprezentată de jurişti, teologi, matematicieni, specialişti I.T., jurnalişti, etc., a solicitat autorităţilor publice (Ministerului Administraţiei şi Internelor, Autorităţii de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, Direcţiei Generale Paşapoarte, Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, Inspectoratului General al Poliţiei Române) informaţii privind caracteristicile legale şi tehnice ale acestor documente.

Persoană de contact:
Rafael Udrişte
rafael.udriste@gmail.com,
tel. 0748034951



CĂTRE:
Ministerul Administraţiei şi Internelor, d-lui Ministru DAN NICA
Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, d-nei Preşedinte GEORGETA BASARABESCU
Direcţia Generală Paşapoarte, d-lui Director General - Chestor de Poliţie AUREL VASILE SIME
Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, d-lui Director - Comisar Şef VLAD CORNEL
Inspectoratului General al Poliţiei Române, d-lui Comisar Şef de Poliţie BOŞMAN GINO

În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public,
În vederea lămuririi unor aspecte privind caracteristicile legale şi tehnice ale paşapoartelor biometrice şi ale noilor permise auto,
Prin prezenta, vă rugăm să răspundeţi la următoarea:


SOLICITARE DE INFORMAŢII PUBLICE


1.Care sunt caracteristicile (aprobate prin lege) ale documentului electronic românesc – paşaport şi permis de conducere - (tip de memorie, tip de criptare, model de RFID utilizat, rolul microchip-ului în gestionarea informaţiilor, câte nivele de securitate s-au proiectat pentru protecţia informaţiilor, cum se poate proteja informaţia la distrugere sau suprascriere)?

2.Care sunt standardele europene şi naţionale care au stat la baza proiectării arhitecturii interne a paşaportului românesc, în formatul actual, cuprinzând mediu de stocare electronică a datelor?

3.Care este instituţia investită cu protecţia şi accesul la datele înscrise în noile acte cu mediu de stocare electronică a datelor?

4.Ce instituţie şi la ce nivel (Punct de trecere a Frontierei, Unitate de Poliţie, Primărie, Spital, Consulat/Ambasadă, Autorităţi din alte ţări) are dreptul de actualizare şi/sau modificare a informaţiilor conţinute în mediile de stocare electronica a datelor cuprinse in pasapoarte/permise de conducere (Dispozitiv de Identificare prin Radiofrecvenţă DIRF (RFID) sau altceva). În acest caz este inclus, ca etapă obligatorie, şi acordul prealabil al posesorului documentului?

5.Care este procedura de supraveghere a autorităţilor cu privire la corectitudinea utilizării informaţiilor stocate pe microchip-uri în scopul strict al identificării persoanei?

6.Care este procedura de auditare a autorităţilor privind utilizarea corectă a informaţiilor stocate? Cine face auditul acestor autorităţi? Cine asigură auditarea nivelului de criptare a documentelor şi a metodologiei folosite ?

7.Care este actul normativ ce prevede sancţionarea instituţiilor cu atribuţii în materie, în cazul încălcării normelor de utilizare a informaţiilor stocate în microchip?

8.Care este garanţia (în condiţiile în care nu au apărut normele de aplicare a OUG 207/2008) că vor fi respectate prevederile art. 7 din Legea 248/2005 modificată prin OUG 207/2008 privind regimul de circulaţie al cetăţenilor români în străinătate?

9.Care este modalitatea de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a paşapoartelor / permiselor de conducere cu medii de stocare a informaţiilor biometrice?

10.Care este istoricul modalităţii de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a paşapoartelor electronice (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, punctaje tehnice acordate, etc.) şi care sunt criteriile care au stat la baza declarării câştigătorului. Totodată, care sunt costurile implementării noilor acte de identitate biometrice şi de unde provin fondurile necesare?

11.Ce studii de vulnerabilitate şi risc există asupra mediilor de stocare a informaţiilor biometrice sau a softurilor de scriere a noilor acte de identitate biometrice?

12.Care este standardul internaţional aplicat în România privind funcţionarea sistemelor care lucrează cu date personale?

13.De la ce distanţă pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice din paşapoarte/ permise de conducere utilizând dotarea actuală a autorităţilor din România?

14. De la ce distanţă pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice din paşapoarte/ permise de conducere utilizând tehnologia existentă la nivelul autorităţilor din ţările membre ale UE şi SUA?

15.Sunt garantate următoarele cerinţe de confidenţialitate şi securitate a informaţiilor cu caracter personal? Cum?
a. sistemul să permită doar identificarea persoanei prin citirea informaţiilor de pe document (inscripţionate sau conţinute în mediul/dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice), dar nu şi înregistrarea lor pentru utilizarea ulterioară (de ex.: cei care citesc documentul - paşaport/ permis de conducere etc. - nu pot salva informaţiile pentru o utilizare ulterioară în orice alt scop);
b. sistemul să permită interogări (cercetarea bazei de date) doar pe bază de mandat şi să se poată extrage informaţii (prin orice mijloc - imprimare, tipărire etc.) numai aferente persoanelor înscrise pe mandat.

16.Precizaţi temeiul legal potrivit căruia posesorul paşaportului/ permis de conducere poate să verifice daca informaţiile inscripţionate pe document – paşaport/ permis de conducere etc. – şi cele stocate în mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice sunt identice şi că nu există informaţii suplimentare nelegale sau pentru care nu şi-a dat acordul în scris.

17.Care este procedura legală privind consimţământul posesorului documentului în cazul modificării informaţiilor din mediul/ dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice?

18.Care este fundamentarea juridică şi/sau tehnică potrivit căreia o memorie pasivă, cu rol de stocare a informaţiilor, în format criptat, nu a fost considerată ca suficientă pentru a fi inclusă în paşaportul electronic?

19.Care este actul normativ în temeiul căruia se impune inserarea în cuprinsul documentelor, paşaport/ permis de conducere şi CNP-ul posesorului alături de toate celelalte informaţii?

20.Care este procedura legală prin care posesorul documentului poate verifica informaţiile conţinute în dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice?

21. A fost consultată Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu privire la introducerea mediului/dispozitivului de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei? În acest sens, există un act oficial în care să fie exprimată poziţia acestei autorităţi faţă de noile reglementări legislative privind paşapoartele/ permisele de conducere?


ASOCIAŢIA ZIARIŞTILOR ŞI EDITORILOR CREŞTINI, (A.Z.E.C.)
ASOCIAŢIA „PRO VITA” – filiala Bucureşti
ASOCIAŢIA „ROST”
FUNDAŢIA „SF. MARTIRI BRÂNCOVENI”.

(Prin Cabinet de avocatură Mihaela Dobre si Ion Ghigheanu)

Etichete: , , , , , ,

15 ianuarie 2009

Petiţie pentru recunoaşterea prin Lege a Genocidului Anticreştin în România Comunistă


A fost iniţiată o petiţie online pentru recunoaşterea prin Lege a Genocidului Anticreştin în România Comunistă. Petiţia este în directă legătură cu Scrisoarea celor 16 organizaţii către Preşedintele României, Parlamentul şi Guvernul României (la care a venit de acum un prim răspuns). Demersul iniţiat de cele 16 organizaţii se bucură şi de susţinerea FOR (Forul Ortodox Român). Textul Scrisorii a fost citit Părintelui Iustin şi are binecuvîntarea şi încurajarea acestuia. Rugămintea noastră este ca toţi fraţii întru Hristos să se unească în această acţiune de cinstire a memoriei martirilor români din perioada comunistă, semnînd, preluînd şi răspîndind Petiţia de faţă. Petiţia online nu este singura cale de colectare a semnăturilor. Despre celelalte evenimente în sprijinul acestei acţiuni, Grupul de Iniţiativă vă va informa la vremea cuvenită. Hristos în mijlocul nostru!

Etichete: , , , ,