Campanie: 2 % pentru ROST
Dragi prieteni ai revistei ROST, vă îndemnăm să sprijiniţi o organizaţiei civică, nonprofit, neguvernamentală, bazată pe voluntariat şi dedicată binelui public: Asociaţia “Rost”. Prin direţionarea a 2 % din impozitul pe venit, pe care oricum îl plătiţi statului, către Asociaţia “Rost”. În fapt, cereţi ca o parte din impozitul plătit să fie cheltuit în favoarea unei organizaţii care face o lucrare ce vă reprezintă.
După cum ştiţi, principala activitate a Asociaţiei “Rost” este editarea revistei de faţă, dar a fost în prima linie şi în alte chestiuni care ţin de interesul general. Mulţi ne-aţi scris că vă place publicaţia noastră, iar o parte dintre dumneavoastră v-aţi arătat ataşamentul faţă de ROST cu diferite prilejuri. Vă mulţumim. Anul acesta o puteţi face din nou.
E bine să ştiţi că editarea revistei ROST este realizată prin efortul voluntar al unui grup de preoţi, istorici, sociologi, medici, profesori, ziarişti, în covîrşitoarea lor majoritate tineri. Nimeni nu este plătit. Singura noastră răsplată este munca bine făcută şi bucuria de a vedea că dumneavoastră, cititorii noştri, preţuiţi această lucrare. Şi e normal să fie aşa, căci ROST nu este o afacere din care să cîştige cineva, ci un proiect cultural, menit unei resurecţii morale şi spirituale a românilor.
Sprijiniţi revista ROST, pentru a devenit mai bună, mai consistentă şi pentru a-şi putea păstra independenţa!
Pentru a direcţiona 2% din impozit către Asociaţia “Rost” – şi implicit către revista ROST – urmaţi etapele de mai jos.
Notaţi datele de identificare ale organizaţiei noastre:
Numele: Asociaţia “Rost”
Codul unic de identificare (codul fiscal): 12495302
Contul bancar în format IBAN: RO25BACX0000000107363250, deschis la Unicredit Ţiriac Bank, Sucursala Orizont – Bucureşti.
Dacă aveţi venituri de la un singur angajator (un loc de muncă şi un salariu), completaţi Cererea 230, "Cerere privind destinaţia sumei reprezentînd pînă la 2% din impozitul anual" pe care o descărcaţi de pe site-ul asociaţiei noastre sau de pe site-ul Ministerului Finanţelor. La Capitolul B veţi trece datele Asociaţiei “Rost” indicate mai sus. La rubrica "Suma" treceţi suma reprezentînd 2% din impozitul pe care îl datoraţi pe venit. Dacă nu ştiţi suma, lăsaţi rubrica liberă, căci va fi completată de Administraţia Financiară.
Cereţi firmei/instituţiei unde sînteţi angajaţi o copie după formularul 210 "Fişa Fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii". Anexaţi formularul la Cererea 230.
Cele două documente se depun registratura Administraţiei Financiare sau se trimit prin poştă, cu scrisoare recomandată.
Dacă anul trecut aţi avut venituri din mai multe surse, utilizaţi Declaraţia 200, "Declaraţie specială privind veniturile realizate" (o veţi primi acasă, prin poştă, de la Administraţia Financiară sau o puteţi descărca de pe site-ul Ministerului Finanţelor ori de pe site-ul nostru). La Capitolul III, "Destinaţia sumei reprezentînd 2% din impozitul pe venitul anual datorat", punctul 2, "Sponsorizare entitate nonprofit" completaţi cu datele Asociaţiei “Rost” indicate mai sus. La rubrica "Suma" puneti echivalentul a 2% din impozitul pe venit datorat sau lasaţi liber, căci va completa Administraţia Financiară. Documentul se depune la registratura Administraţiei Financiare sau se trimite prin poştă, cu scrisoare recomandată.
Important! Data pînă la care trebuie să depuneţi declaraţia pe venit este 15 mai 2009.
În Parlamentul European nu ai voie să spui “doamnă”
Cum se ilustrează perfect zicala “ţara arde şi baba se piaptănă” în Parlamentul European: în timp ce criza face ravagii în Europa, o mînă de ciudaţi au făcut noi reguli lingvistice “corecte politic”, pe care le-au impus printr-o directivă. Ei interzic folosirea termenilor doamnă şi domnişoară, sub pretextul că “pot ofensa persoanele de sex feminin”.
În plus, oficialii europeni înlocuiesc majoritatea termenilor care includ "man" (barbat): sportsman (sportiv) devine athlete (atlet), stateman (om de stat) devine lider politic, sau man-made (creat de mana omului, manual) se transforma în sintetic sau artificial. Mai sînt interzise denumiri de profesii precum fireman (pompier), air hostess (însoţitor de zbor), headmaster (director), policeman (politist), salesman (vanzator), manageress (directoare), cinema usherette (plasatoare) sau male nurse (infirmier).
Un rabin nu suportă crucea papei
Papa Benedict va face o vizită în Israel pe 12 mai, prilej cu care ar trebui să viziteze şi Zidul Plîngerii, cel mai venerat loc al iudaismului. Însă, în pregătirea venirii papei, rabinul Shmuel Rabinovitch i-a cerut Suveranului Pontif să nu poarte cruce la Zidul Plîngerii.
Wadie Abunassar, purtătorul de cuvînt ce are în grijă vizita Papei, a replicat că acesta nu va renunţa la însemnul creştin.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost lasat să poarte crucea în timpul vizitei sale din anul 2000 în Ţara Sfîntă.
În 2007, Rabinovitch a interzis accesul unui grup de episcopi condus de arhiepiscopul Vienei, Christoph Schonborn, după ce aceştia au refuzat să îşi ascundă crucile. Rabinul a declarat atunci presei că crucile sînt simboluri care jignesc sentimentele evreilor.
Incidentul s-a repetat în 2008, cînd unor prelaţi irlandezi catolici şi protestanţi nu li s-a permis să viziteze Zidul, din acelaşi motiv.
Epidemie de SIDA la Woshington
Societatea occidentală, “laică şi umanistă”, se află într-o stare de degradare alarmantă. O dovedeşte un studiu publicat recent de serviciile sanitare din Washington, potrivit căruia în acest oraş (600.000 de locuitori), considerat simbol al democraţiei mondiale, 3% din populaţia adultă este infectată cu virusul HIV. Pragul pentru declararea unei grave epidemii este de 1%.
“Rata de infectare este mai mare decît în Africa de Vest”, a declarat Shannon L. Hader, director regional pentru HIV/SIDA. “Toate modurile de transmitere – prin relaţii sexuale homosexuale sau heterosexuale, în urma injectării de droguri – au crescut,” mai spune Hader.
Cei mai afectaţi sînt negrii şi adulţii cu vîrste între 40 şi 49 de ani. Foarte grav este că, deşi trei din cinci persoane infectate cunoşteau că sînt seropozitive, au continuat să aibă relaţii sexuale.
Auschwitz, în faliment
Muzeul fostului lagăr de exterminare Auschwitz-Birkenau, lagăr înfiinţat în 1940 în Polonia de către Germania nazistă, a cerut să i se acorde de urgenţă fonduri internaţionale, pentru a putea îngriji şi menţine locul, ameninţat de faliment. Suma necesară este de 120 de milioane de euro.
Construite chiar de prizonieri, pe un teren foarte umed, barăcile de la Birkenau sînt afectate în mod special de mişcările tectonice periodice şi de infiltrarea apei, care slăbesc pereţii şi fundaţia.
Muzeul, care a fost înfiinţat de guvernul polonez în iunie 1947, este vizitat anual de peste un milion de persoane venite din toată lumea.
Torţionarul Pleşiţă a scăpat de puşcărie
Nicolae Pleşiţă a primit rezoluţia de neîncepere urmăririi penale de către Parchetul General în celebrul dosar "Europa Liberă". Pleşiţă, fost şef al DIE, omul care l-a angajat pe Carlos Şacalul pentru a lichida oponenţi ai regimului Ceauşescu şi care a pus la cale atentatul cu bombă de la sediul Europei Libere, în 1981, a scăpat de acuzaţiile de omor deosebit de grav, tentativă de omor deosebit de grav, vătămare corporală, lipsire de libertate în mod ilegal, răpire de persoane, fals în înscrisuri oficiale, uz de fals etc. Procurorul militar gen. Dan Voinea, care a instrumentat dosarul "Europa liberă", afirmă că erau destule probe care atestau vinovăţia lui Pleşiţă, dar dosarul a fost luat de la Parchetul militar şi dat Parchetului civil, după ce în cauză a apărut şi Tudor Postelnicu, care este civil. Iar la Parchetul civil rezoluţia a venit repede şi pe furiş.
În 2005, Pleşiţă a mai scăpat de o urmărire penală, după ce relatase la un post de televiziune cum îi tortura deţinuţii politici, în fostul regim. Atunci, procurorii au considerat că propriile mărturisiri nu sînt probe concludente. Astăzi, Pleşiţă (80 de ani) trăieşte, cu o pensie de 6500 lei (65 de milioane lei vechi), într-o casă din Curtea de Argeş, împreună cu fiul său.
Opriţi Codurile!
Mai multe organizaţii ale societăţii civile cer, de o lună încoace, retragerea din Parlament a noilor Coduri (Penal, Civil, de Procedură Penală şi de Procedură Civilă) şi supunerea lor dezbaterii publice, întrucît au sesizat mai multe prevederi contestabile. Codurile au fost promovate de guvern, fără consultarea cetăţenilor, iar executivul intenţionează să-şi asume răspuderea pentru trecerea acestor legi extrem de importante prin Parlament fără discuţii şi amendamente.
Printre altele, Codul civil, de pildă, re-introduce cenzura în presă, sub ameninţarea cu închiderea jurnalistului, suspendarea dreptului de semnătură, confiscarea documentelor şi mijloacelor de redactare sau tipărire etc. Organizaţiile naţionale şi internaţionale ale jurnaliştilor au protestat vehement faţă de noua lege, arătînd că încalcă dreptul la libertatea de exprimare.
La rîndul său, Codul Penal conţine anumite prevederi prin care este descurajată lupta anticorupţie.
91 de ani de la unirea cu Basarabia
Fundaţia "George Manu" a marcat împlinirea a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, sîmbătă, 28 martie 2009, în Amfiteatrul "Nicolae Iorga" al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, prin conferinţa "Drama Basarabiei".
În prezenţa unui public numeros, alcătuit în mare parte din tineri, au vorbit: profesorul Mircea Nicolau (94 de ani), preşedintele Fundaţiei "George Manu", unul din liderii Rezistenţei Naţionale Anticomuniste din perioada 1944-1948, deţinut politic timp de 22 de ani în temniţele comuniste; dr. Iosif Niculescu (94 de ani), veteran al celui de-al doilea război mondial; Iachim Petruşcă (Tighina) şi Serafim Ivanţoc (Tiraspol), luptători cu arma în mînă în războiul de rezistenţă antisovietică din Transnistria (1992); şi studentul Alexandru Porumb.
Dr. Niculescu a arătat, cu argumente, lipsa de temei a pretenţiilor imperialismului rusesc de civilizator al unei Europe care a constituit leagănul civilizaţiei creştine. Dl Niculescu şi-a exprimat amărăciunea că, prin indiferenţa şi diletantismul cu care clasa politică interbelică a tratat Basarabia, se poate spune că nu am meritat darul făcut de Dumnezeu în 1918, prin revenirea Basarabiei la trupul Ţării.
Dl Iachim Petruşcă, luptător în gărzile de rezistenţă românească în războiul din Transnistria (1992), a vorbit despre drama cunoscută de el şi familia lui. Dl Petruşcă a fost arestat, deţinut ilegal şi torturat de miliţia sovietică din Tighina, iar ulterior abandonat, jumătate mort, într-o rampa de gunoi. Copiii i-au fost daţi afară din şcoli, familia rămasă pe drumuri, iar la Chişinău, unde s-a refugiat, a fost în continuare hăituit şi agresat în numeroase rînduri de către agenţii regimului separatist de la Tiraspol, uneori chiar cu sprijinul autorităţilor moldoveneşti. Mîna lungă a serviciului secret rusesc l-a ajuns şi în refugiul de la Bucureşti, motiv pentru care dl Petruşcă s-a refugiat la Bruxelles, unde Comisia Europeană a Drepturilor Omului i-a recunoscut calitatea de refugiat politic, precum şi faptul că este supus unui permanent pericol atît în Republica Moldova, cît şi în România. În 2007, odată cu eliberarea ultimilor detinuţi politic din lotul Ilaşcu de la Tiraspol, dl Petruşcă a revenit in România.
Dl Serafim Ivanţoc, fratele lui Andrei Ivanţoc, deşi nu a fost arestat de miliţienii lui Igor Smirnov, a fost nevoit şi el să se refugieze la Bucureşti. Dar şi aici a fost, în mai multe rînduri, ţinta unor agresiuni ale echipelor de mercenari de peste Nistru. Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului de la Chişinău atestă că autorităţile moldoveneşti colaborează cu agenţii Tiraspolului în vederea lichidării patriotului român.
Trist este că, în Romania, aceşti eroi şi familiile lor se lovesc de indiferenţa şi chiar cinismul autorităţilor româneşti. Deşi sînt cetăţeni români, ei trăiesc în condiţii inumane.
Profesorul Mircea Nicolau a impresionat asistenta prin vitalitatea şi forţa persuasivă a discursului său, în care a făcut apel la trezirea conştiinţei româneşti. (I. D.)
Partidul-matrioşcă devine din conservator socialist
Partidul Conservator (PC) al lui Dan Voiculescu a năpîrlit ideologic de cele mai multe ori. Ca o matrioşcă hilară, partidul Antenelor şi-a schimbat de mai multe ori denumirea şi orientarea, de la social-liberal la umanist, conservator, liberal şi acum socialist, fără nici o jenă. Patronul acestui partiduleţ care a încercat să se folosească de imaginea unor iluştri înaintaşi ca Titu Maiorescu sau Petre Carp, Voiculescu Dan, cunoscut de Securitate şi sub numele de cod Felix, n-a fost interesat de nimic altceva decît să-şi bage oamenii în Parlamentul naţional – de fiecare dată numai pe listele PSD – şi acum în Parlamentul European. Evident, nu de amorul artei, ci pentru ca de acolo să fie slujit “mai cu talent”. Dacă pentru asta a fost nevoie să boteze partidul în fel şi chip, a făcut-o. Să ne amintim că fiecare metamorfoză a partidului în ţară a fost urmată de demersuri în plan extern. Astfel, pe cînd se înfiinţase sub denumirea de umanist, partidul Dan Voiculescu voia să se afilieze la o fantomatică Internaţională Umanistă – anticapitalistă şi atee. Cîţiva ani mai tîrziu, PUR şi-a adăugat în coadă “social-liberal”. Dar social-liberalismul revendicat de Felix este un liberalism combinat cu intervenţia statului, adică "neoliberalismul" duşmănit de umanişti din întrega lume. Pe urmă, Voiculescu a vrut să adere la Partidul Popular European, pentru că este cel mai mare grup din Parlamentul European. PPE reuneşte partidele creştin-democrate şi conservatoare din Europa, drept pentru care Felix a ordonat ca PUR să devină crestin-democrat, schimbîndu-şi denumirea în Partidul Conservator (PC). Refuzat de PPE, PC s-a declarat iarăşi liberal şi a aderat la Liberalii Europeni (ALDE). PC a anunţat însă că se retrage din ALDE, după ce Felix şi-a impus oamenii pe lista de candidaţi la Parlamentul European pe listele PSD, şi va adera la PES (Partidul Socialiştilor Europeni).
În fapt, PUR/PC a fost doar un SRL camuflat în partid şi aşa va rămâne pînă la sfărşitul zilelor sale, pe care i-l dorim cît mai grabnic.
Obama vrea să bage Turcia în UE!
Aflat într-o vizită de stat în Turcia, preşedintele SUA, Barack Obama, şi-a exprimat sprijinul pentru integrarea Turciei în UE. Preşedintele SUA insistă ca aliatul strategic al Americii, Turcia, să fie primită în UE, dar ţări precum Franţa şi Germania, alături de cel puţin alte două state UE (Austria şi Cipru) se opun aderării Turciei.
Într-un discurs în faţa Parlamentului turc, Obama a declarat că vrea ca Turcia să fie o punte între lumea islamică şi civilizaţia occidentală.
Deşi este „candidat oficial“ la aderare din 2005, Turcia a încheiat negocierea a doar zece capitole, iar alte opt (între care şi cel referitor la energie) sînt blocate, dintr-un total de 35.
Ateii britanici şi italieni caută "dez-botezarea"
Mai mult de 100.000 de britanici au descărcat recent de pe internet "certificate de dez-botezare", pentru renunţarea la credinţa lor creştină, informează StiriCrestine.ro, citînd Breitbart.com. Iniţiativa, lansată de un grup numit National Secular Society (NSS - Societatea Seculară Naţională), urmează campaniilor ateiste lansate aici şi în alte părţi, incluzând un afiş pe un autobuz, care a declanşat proteste, proclamându-se "Probabil că nu există nici un Dumnezeu".
În Italia, Uniunea Relaţioniştilor şi Agnosticilor (UAAR) a câştigat o bătălie legală pentru dreptul de dez-botezare în 2002. Site-ul grupului are un formular de dez-botezare, pentru a facilita lucrurile. Potrivit secretarului UAAR, Raffaele Carcano, mai mult de 60.000 de astfel de formulare au fost descărcate în ultimii patru ani şi continuă să fie descărcate la o rată de circa 2.000 pe luna.
O candidatură cu parfum de regicid
Soţul principesei moştenitoare Margareta, Radu Duda, este acuzat de regicid! Asta într-o anumită parte a presei, care a catalogat lansarea sa în cursa pentru preşedinţia României drept un atac fatal asupra Casei Regale. Regele Mihai I nu a participat la conferinţa de lansare şi nici n-a comentat ulterior gestul ginerelui său. Noi avem doar o întrebare: cine să mai creadă în viitorul Casei Regale, dacă pînă şi princepele consort al moştenitoarei tronului girează republica prin candidatura sa la preşedinţie?
Tia Şerbănescu, analist politic, crede că această candidatură a fost pregătită de anumite servicii încă înainte ca Radu Duda să fie membru al Casei Regale. În sprijinul acestei teorii stă ascensiunea militară fulminantă a princepelui, care, din locotenent în rezervă a ajuns colonel în doar trei ani, dar şi faptul că, încă din perioada guvernării Năstase-PSD, Radu Duda devenise reprezentant special al guvernului şi cea mai vizibilă figură a Casei Regale a României.
Comentatorii politici nu-i dau nici o şansă lui Radu Duda, deşi acesta ar fi susţinut de către cel mai bogat om de afaceri român, Dinu Patriciu.
PPE îi pierde pe conservatorii britanici şi pe cei cehi
Conservatorii britanici au decis să se retragă din grupul Partidului Popular European (PPE) după alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie. David Cameron promisese încă din 2005, când a preluat conducerea Partidului Conservator, că va retrage formaţiunea din grupul PPE, pe care britanicii îl consideră prea federalist pentru gustul lor.
Popularii riscă să fie părăsiţi şi de cei nouă membri ai Partidului Civic Democrat (ODS) ai premierului ceh Mirek Topolanek, relatează agenţia de presă Ceske Noviny.
Partidul Popular European va rămâne însă şi aşa principala forţă politică din Parlamentul European.
Conservatorii britanici, cehi şi polonezi – din Partidului Lege şi Justiţie (PiS), în prezent afiliaţi la Uniunea pentru Europa Naţiunilor – ar putea alcătui al grup parlamentar în PE.
Polţiştii ruşi sînt formaţi anti-sionişti
Un nou manual de istorie destinat şcolilor de poliţie ruseşti acuză "sioniştii" că s-ar fi aflat în spatele morţii lui Stalin şi al prăbuşirii Uniunii Sovietice, relatează cotidianul “Vremia Novostei”, citat de AFP.
"Sioniştii sînt cei care l-au eliminat fizic pe Stalin" în 1953, susţine autorul manualului, Vasili Drojin, în vîrstă de 80 ani, profesor la Universitatea Ministerului de Interne din Sankt-Petersburg.
Manualul, intitulat "Istoria Statului şi a dreptului naţional. 1985-1991", prezintă prăbuşirea URSS drept un "act al sioniştilor" şi afirmă că adevăratul nume al "sionistului" Mihail Gorbaciov, părintele perestroikăi, era de fapt "Garber".
Lucrarea îşi propune să "explice viitorilor poliţişti cine sînt vinovaţii pentru tot răul pe care l-a traversat ţara".