Antihriştii şi unii episcopi, aliaţi contra ortodocşilor 

Claudiu Târziu

De cîteva luni, lumea noastră ortodoxă este frămîntată de problema paşapoartelor electronice. Cu mai multă sau mai puţină abilitate, o serie de organizaţii neguvernamentale, profesori universitari, specialişti în IT, cercetători străini, jurnalişti, scriitori, preoţi profesori şi monahi au adus numeroase argumente pentru respingerea acestor acte de identificare prin care statul încalcă drepturile civile şi lezează sensibilitatea religioasă a cetăţenilor săi. De încălcarea drepturilor civile este preocupat pînă şi Parlamentul European, care are în lucru un proiect de recomandare referitor şi la utilizarea tehnologiei RFID – utilizată pentru paşapoartele electronice.

Numerele trecute ale acestei reviste conţin mai multe articole care, pe de o parte, arată modul în care s-a desfăşurat dezbaterea publică – din care nu lipsesc protestele de stradă şi strîngerea de semnături de la creştini pentru oprirea introducerii paşapoartelor electronice –, iar, pe de alta, prezintă sintetic argumentele pentru care orice om raţional, care ţine la libertatea şi la viaţa sa privată, trebuie să refuze aceste paşapoarte (ca şi cărţile de identitate ce vor intra în uz din anul 2011), indiferent dacă este sau nu credincios.
Însă, internetul este plin de site-uri şi bloguri care furnizează poate mai multe argumente, cu exemple din ţările unde deja astfel de documente există. Nici un blog sau site ortodox nu a rămas insensibil la această problemă. Mai mult, sînt foarte multe site-uri sau bloguri ale unor oameni indiferenţi religios sau atei care au sesizat pericolul şi îşi manifestă opoziţia. Şi mă refer la internet ca la un mediu în care libertatea de expresie este încă intactă. Deci, aceste paşapoarte nu constituie o problemă a "habotnicilor ortodocşi".

Pentru oamenii oneşti, care au citit argumentele noastre, este limpede că opoziţia faţă de paşapoartele electronice este o opoziţie faţă de instaurarea unui stat de tip poliţienesc, în care cetăţenii sînt trataţi ca potenţiali infractori. Că în asta există şi o puternică încărcătură teologică, iarăşi e limpede. Şi nu pentru că în paşaport ar fi numărul 666, ci pentru că libertatea este un dar de la Dumnezeu (El ne lasă să alegem întotdeauna), iar cine vrea să răpească libertatea cuiva face lucrarea diavolului.

Cu toate acestea, văd zilnic tot felul de jurnalişti lipsiţi de orice brumă de cultură (nu mai vorbesc de cea teologică) şi de orice umbră de talent, care fac băşcălie de "habotnicii ortodocşi" preocupaţi de paşapoartele electronice.
Prin tot felul de manevre retorice, oamenii aceştia încearcă să trimită dezbaterea în derizoriu. Ştiu bine că argumentaţia noastră nu s-a redus la numărul fiarei. De asemenea, este imposibil să nu fi citit – dacă tot îi interesează subiectul – inclusiv despre intervenţiile Forului Ortodox Român pe lîngă autorităţi, din care reiese clar că ştim ce este cipul şi cam ce conţine (parte din informaţiile sînt ţinute secrete). Mai mult, am explicat de ce nu admitem "soluţia" paşaportului temporar – care se dovedeşte a fi şi foarte greu de obţinut, în litera şi spiritul legii, dacă onorabilul ar avea curiozitatea să citească legea –, în pofida susţinerii sale inclusiv de Patriarhie. Am spus şi că argumentul Ministerului de Interne precum că paşaportul e opţional este un sofism: dacă vreau să călătoresc în afara UE îmi trebuie paşaport, iar dacă mi se refuză unul simplu mi se îngrădeşte dreptul la libera circulaţie.

În paranteză mai remarc că statul român încearcă să împrumute 18 - 20 de miliarde de euro ca să nu dea faliment, în condiţiile în care avem deja o datorie externă de nouă miliarde de euro, dar îi trebuie tichie de mărgăritar – paşapoarte electronice, pentru care se mai cheltuie alte miliarde de euro. Asta în plină criză şi în condiţiile în care România este printre primele state, alături de Germania şi Marea Britanie, în care se introduc paşapoartele electronice cu cip care includ date biometrice.

Surpriza nu vine însă de la acea parte a societăţii civile care şi-ar implanta şi mîine un cip în cap, pe motiv că n-are ce ascunde, ci de la ierarhia noastră bisericească. Şi aici avem o problemă majoră.
Patriarhia a răspuns tulburării din Biserică printr-un comunicat de presă care a stîrnit protestele laicatului organizat, cu atît mai mult cu cît hotărîrea Sf. Sinod pe care o anunţa astfel este în răspăr cu hotărîrile celorlalte Biserici ortodoxe autocefale date în cazuri similare şi cu hotărîrea Sinodului Mitropolitan de la Cluj, pronunţată cu o săptămînă mai înainte.
Acelaşi laicat, prin Forul Ortodox Român, a cerut explicaţii Patriarhiei, care tace şi azi. S-a putut ca un post de televiziune comercial, ca B1Tv, să organizeze un şir de emisiuni pe acest subiect, dar Trinitas TV şi restul trustului de presă al Bisericii, pe care, vrînd-nevrînd, îl sponsorizăm cu toţii, n-a catadicsit să facă măcar o discuţie, în care să le permită şi "habotnicilor" să-şi expună punctul de vedere. Desigur, nu i-a dat voie "Stăpînul" – ce odios sună acest cuvânt!
Însă, este băgat la înaintare PS Calinic al Argeşului, ca pe vremea comunismului, cînd unii ierarhi erau folosiţi să convingă lumea de binefacerile regimului, în timp ce alţi ierarhi erau scoşi din scaun şi/sau ucişi.

În "Evenimentul Zilei" din 19 martie a.c., PS Calinic a avun hectar de ziar la dispoziţie să conteste toate argumentele noastre. Şi a făcut-o ca un purtător de cuvînt al Miliţiei. Să fiu iertat pentru că nu-mi pot stăpîni idignarea în plin post, dar acest episcop fie a scris după dictare, fie a semnat un text fabricat de Ministerul de Interne, fie ignoră în chip jignitor, voind să transforme negrul în alb, toate demonstraţiile făcute pînă acum de opozanţii documentelor de identiate electronice.
PS Calinic citează abundent din documentele autorităţilor de stat şi nu face decît o referire duhovnicească, manipulatorie în context,  şi prin aceea sugerează că noile sisteme de identificare a persoanelor sînt de la Dumnezeu.

Argumentele Preasinfiţiei Sale sînt:
- paşapoartele acestea încearcă să combată imigraţia ilegală şi criminalitatea organizată (minciună sfruntată, căci s-a demonstrat: aceste documente nu numai că pot fi falsificate, dar informaţiile din ele pot fi citite de la distanţă, ceea ce uşurează munca infractorilor),
- paşaportul electronic cu date biometrice dă acces posesorului, fără viză, pe teritoriul SUA (chestiune tratată lămuritor de prof. Radu Carp într-un material postat pe Hotnews),
- UE obligă România să introducă acest tip de paşaport (România o fi stat suveran? Polonia este, a dovedit-o, spulberînd la Curtea Europeană de Justiţie raportul cu caracter obligatoriu al UE),
- nimeni nu este obligat să solicite paşaportul (ce vor mai spune ierarhii noştri în 2011, cînd ni se vor impune şi cărţile de identitate electronice cu cip),
- cine nu vrea paşaport electronic îşi poate lua unul simplu, temporar (am mai demontat minciuna asta),
- în UE se poate circula cu cartea de identitate (corect, şi-atunci de ce ne obligă UE să ne facem paşapoarte electronice?),
- dacă vrem să rămînem în UE trebuie să fim democraţi, iar "democraţia presupune automat şi educaţie" (ce-are patriarhia cu democraţia?),
- mai primejdios decît cipul din paşapoarte este telefonul mobil (o fi, n-o fi, dar un pericol nu-l exclude pe celălalt).

Văzînd aceste "argumente" ale episcopului de Argeş, te întrebi dacă nu cumva are jumătate de normă la Guvern – cîte două ceasuri la Ministerul de Interne şi două la Externe, zilnic.
Sîntem în Postul Mare şi regret nespus că trebuie să dau glas unei bănuieli asupra unui ierarh al Bisericii din care fac parte, dar e de datoria mea de creştin-ortodox pînă la urmă să dezvălui manevrele de culise. Aş vrea să nu cred că PS Calinic s-a pretat la această manipulare ca urmare a faptului că i se judecă în instanţă dosarul de turnător la Securitate.