Aristocratii gandirii romanesti

Revista "Rost", asa cum colectivul redactional declara, nu este o publicatie strict culturala, nici exclusiv religioasa si nici propriu-zis politica. Este o publicatie al carui scop este resurectia morala si spirituala a romanilor de pretutindeni. Numerele revistei, fondata in anul 2002, sunt intr-o anumita masura, tematice, fiind consacrate unor mari personalitati ale culturii si spiritualitatii romane precum Nicu Steinhardt, Mircea Eliade, Lucian Blaga sau Nae Ionescu. Colectivul redactional incearca si reuseste, la modul intelectual si profesional, sa scoata din uitare personalitati care, la vremea respectiva, au fost reprezentative pentru spiritualitatea romaneasca.

Exilat in memoria timpului

Astfel, numerele 10 si 11 sunt consacrate lui Vasile Bancila, considerat de catre Razvan Codrescu "una dintre marile figuri culturale ale perioadei interbelice". Autorul articolului afirma: "Ne apare cu atat mai surprinzator faptul ca, spre deosebire de multi dintre contemporanii sai la care poate fi raportat fara complexe, acest stralucit eseist este astazi aproape ignorat de publicul mai larg, ba chiar si de o mare parte a admiratorilor actuali ai traditionalismului si ortodocsismului dintre cele doua razboaie. Comparat, bunaoara, cu un Mircea Vulcanescu (cu care are atatea afinitati spirituale si fata de a carui opera nu este cu nimic mai prejos), destinul sau postum se arata mult mai anevoios, desi cartile i-au fost reeditate in egala masura. (...) Vasile Bancila a reusit sa intruchipeze in sine, precum sfintii de odinioara, omul crestin pe care l-a nazuit si despre care a marturisit (...) devenind, pentru noile generatii romanesti, un model ce nu asteapta - in seceta de modele autentice a lumii de azi - decat sa fie descoperit si valorificat pana la capat". Cristi Pantelimon abordeaza preocuparea lui Vasile Bancila de a defini omul "ca fiinta cu vocatie transcendentala". Este una dintre laturile definitorii ale gandirii lui Vasile Bancila, in sfera filozofiei si a socialului, am putea spune una dintre dimensiunile de baza ale acestui intelectual care nu a facut nici un compromis moral cu societatea romaneasca comunista de dupa 1948. Desi mai putin cunoscut decat sistemul filosofic al lui Lucian Blaga, poate pe nedrept, dar de multe ori destinul unor intelectuali romani a fost, din cauza interferentelor nefaste cu politicul, ca modalitate indirecta de dirijare a sensurilor vietii intelectuale, sistemul lui Vasile Bancila se refera la faptul ca vocatia transcendentala este esentiala pentru a-l deosebi pe om de animal. In viziunea lui Vasile Bancila, ceea ce defineste omul ca fiinta spirituala este dimensiunea culturala a trairilor individuale, aceasta din urma fiind reprezentata de moravurile societatii la un moment bine definit. Ca ultima definire, intelectualizata, a omului fiinta, aspect ce determina existenta acestuia, este ceea ce Vasile Bancila numea "sarbatoarea". In consecinta, omul este impartit intre existenta "sarbatoreasca" si cea "nesarbatoreasca", aceasta din urma fiind marcata de cele trei suferinte ale constiintei concretizate in "mizeria eului propriu", in contradictia cu societatea si in conflictul cu natura.

Sarbatoare cu "damf de fasole si carnati"

In paginile revistei intalnim reproduse, integral, cele trei declaratii ce au stat la baza Marii Uniri din 1918. Autorul publicarii respectivelor declaratii, cea de Unire a Basarabiei, a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania, isi justifica demersul in scurtul cuvant introductiv, afirmand: "S-au implinit, iata, 85 de ani de la Marea Unire. In locul circului national cu damf de fasole si carnati (in plin post al Craciunului), de 1 Decembrie am fi putut incerca sa raspundem la o intrebare simpla: ce sarbatorim? Mai este legitima bucuria noastra de azi, pentru acest eveniment major din istoria romaneasca nu prea indepartata? Nu mai poate fi pana cand Basarabia si Bucovina nu vor fi redevenit una cu patria-mama. Pentru romanii limpezi la minte, constatarea de mai sus este cu atat mai tragica la ceasul cand romanii din Moldova lui Voronin incearca disperati sa impiedice un alt rau: federalizarea micii Romanii de la est de Prut".

Revolutie si cosmar

Un alt material interesant este cel semnat de Paul Ghitiu, care incearca sa explice in "Revolutie sau complot?" ce s-a intamplat in realitate in decembrie 1989: "(...) adevarul este ca revolutiile, spre deosebire de unele spontane izbucniri locale, au acoperire nationala, sunt minutios pregatite si au intotdeauna personaje si forte aliate in chiar sistemul existent. Nu trebuie sa amintesc decat Revolutia Franceza, organizata si sponsorizata in mare parte de nobilimea nemultumita, inclusiv printi ai regatului, care voiau puterea. Ca, in paralel, alte forte ale timpului doreau si ele puterea si s-au folosit de nobili pentru ca apoi sa-i elimine (si din revolutie si fizic), este doar un alt nivel al revolutiei". Paul Ghitiu este de parere ca Revolutia romaneasca este expresia partial scurtcircuitata a intelegerii dintre Statele Unite, Occident si fosta Uniune Sovietica care voia cu orice pret sa-si salveze statutul de mare putere mondiala. Un alt aspect al actualitatii este abordat de Cristi Pantelimon, in "Cosmar la portile Orientului", autorul atragand atentia asupra faptului ca "ciocnirea dintre civilizatii" are la baza un pretext religios, in care este imbracata tendinta de expansiune teritoriala ce pune in situatii antagonice si acum Occidentul crestin cu Orientul musulman. In paginile revistei este publicat si un interviu cu istoricul Gheorghe Buzatu. Facand o sinteza a problematicii abordate, politica externa - in genunchi - a Romaniei, se desprinde ideea ca toate compromisurile diplomatice ale guvernarii CDR-iste se datoreaza faptului ca societatea civila romaneasca se manifesta numai prin impulsuri venite din exterior, nefiind capabila sa reactioneze prompt, deoarece nu cunoaste si nu realizeaza semnificatia profunda a unui act politic. Liviu Vornicu se refera la integrarea in Uniunea Europeana, fiind de parere ca aceasta ar putea sa fie oarecum dureroasa pentru romani, deoarece in cei 14 ani post-revolutionari, Romania a pierdut toate atuurile pe care, de bine de rau, le avea in domeniul industrial, agricol si al turismului.

Convertirea la manele

Din sumarul revistei se remarca si un articol despre cultura hip-hop, semnat de Mihai Caslariu, autorul tragand un semnal de alarma despre pericolul imitarii formei fara nici un fel de transcendere a fondului cultural hip-hop: "Astazi vezi in Romania, la orice colt de strada, adolescenti cu cioculet, pantaloni largi, sepci intoarse sau baticuri, cercei in ureche si tunsoare a la Xzibit. Putini dintre ei sunt tributari matricei de gandire hip-hop, majoritatea afisand un soi de teribilism sincretic, inspirat parte din rap-ul autohton (adesea nu de cea mai buna calitate), parte din manelele - mult mai autohtone. In orice caz, un lucru este clar pentru ei: trebuie sa fie smecheri (asa cum probabil s-ar traduce "to be cool"). Adica sa-i prosteasca pe altii, sa fie egoisti, sa nu tina cont de morala si, mai ales, sa castige bani multi, usor si, de ce nu, ilegal... Avand in vedere aceste elemente, cultura hip-hop (n.r. - in Romania de azi) trebuie privita cu seriozitate si studiata la rece, pentru ca ea influenteaza prea mult mentalitatea din zilele noastre pentru a putea fi ignorata. Fara a desconsidera, nu putem sa nu remarcam ca ea nu ofera tineretului anumite repere esentiale, in afara carora el nu se poate dezvolta armonios, iar viitorul omenirii nu pare a fi in mainile unor oameni de nadejde".

Conservatorism

O alta sectiune spirituala importanta a revistei este cea a abordarii conservatorismului ca necesitate, Varujan Vozganian remarcand: "Conservatorismul a fost, in ultimii 13 ani, marele absent al scenei noastre politice. Aceasta absenta a marcat negativ dinamica interioara a democratiei romanesti (...). Daca, totusi, conservatorismul a disparut ca expresie politica, el a continuat sa fie prezent in campul culturii. De altfel, conservatorismul a fost intai de toate o miscare culturala si, sub acest aspect, el a continuat sa fie prezent chiar si in perioada dictaturii comuniste".

"Cruciat impotriva uitarii"

De asemenea, revista restituie actualitatii memoriei personalitati precum Paul Caravia, fost detinut politic, care si-a dedicat aproape intreaga activitate de dupa 1989 studiului documentar despre amploarea si perversiunea represiunii comuniste ce viza in primul rand fundamentele originalitatii gandirii si spiritualitatii romanesti, prezentarea acestui "neobosit cruciat impotriva uitarii" fiind facuta de Vasile A. Marian. Corina Bistriceanu abordeaza notiunea de bine si de pacat, "ingaduite in mitologia romaneasca". O ultima sectiune a revistei, pe care o putem considera importanta, este cea referitoare la destinul romanilor din Serbia si Grecia, sectiune precedata de articolul "Teologia romaneasca, in criza", semnat de Radu Preda. Ordinea materialelor din cadrul acestei sectiuni isi are un rost al ei, logic, deoarece ceea ce a mentinut vie identitatea spirituala a romanilor a fost si va ramane in continuare religia, politicul fiind, in prezent, mai mult canalizat catre concretul pecuniar decat catre cel al mentinerii identitatii nationale. De altfel, Radu Preda afirma: "O teologie care a dat oameni precum Parintele Staniloaie nu are voie sa se «odihneasca», asa cum exegeza eminesciana se «odihneste» in Calinescu, precum spune Constantin Noica, si sa fie in permanenta lucrare pe verticala deja trasata". Referitor la destinul, sa zicem, critic, in existentialitatea sa, al romanilor din Serbia, Viorel Dolha argumenteaza "cum poti ascunde un milion de romani". Impresionanta este si recuperarea, respectiv publicarea, marturiei Parintelui aroman Dumitru Constantinescu, din comuna Perivole - Pind (Epir, Grecia), asa cum a scris-o el, in 1913.

"Lumea romaneasca post-comunista"

Despre originalitatea sumarului acestei reviste, ce poate fi considerata unicat prin intentionalitatea sa, in spatiul spiritualitatii romanesti, cel mai bine se exprima Claudiu Tarziu, directorul publicatiei: "Lumea romaneasca post-comunista poarta pecetea nefirescului. Parca trezit brusc dintr-un somn prea lung, romanul nu-si mai revine din buimaceala. Grabit spre niciunde, imbraca nadragii pe dos si se incalta anapoda, cu pantoful drept in piciorul stang si viceversa. Stie ca are un drum de facut, dar nu se intreaba cum si se repede sa incalece deodata si calul, si bicicleta. Si ramane prabusit in colb. De 14 ani, nu izbuteste sa faca un pas hotarat inainte. ‘Geaba se osteneste vreunul mai limpede sa-i arate calea, sa-l urce in vreo caruta mai de Doamne-ajuta! Romanul nostru se incrunta, ca unul care a fost ocarat, se plange ca a flamanzit intr-o tranzitie nesfarsita si se incapataneaza sa comita aceleasi erori. Daca si-ar lua un ragaz sa gandeasca inainte de a actiona... Sa ne mai mire ca aproape totul este la noi invers decat in lumea civilizata? Bogati devin numai fotbalistii, manelistii si clientii politici; moralitatea e tratata ca un moft; credinta - drept obscurantism; cei care ne-au saracit sunt pusi mai departe in capul trebii; valorile sunt silite sa paraseasca tara; calaii si victimele lucreaza mana-n mana etc. Majoritatea cunoaste vinovatul pentru debandada generala: clasa politica. Dar prea putini cauta sa refaca ordinea fireasca a vietii romanesti. Si inca si mai putini stiu cum".

Prin modul in care abordeaza aspectele fundamentale ale spiritualitatii romanesti, prin modul in care reactualizeaza intelectuali pe nedrept uitati, prin modul in care scoate in evidenta aspectele fundamentale ale gandirii romanesti, revista "Rost - manifest romanesc" poate fi considerata una dintre publicatiile ce pot influenta pozitiv evolutia culturii romane contemporane si, fara exagerare, complezenta, aceasta publicatie poate redimensiona la un nivel superior ceea ce inseamna calitatea actului cultural.

Am considerat necesara prezentarea ampla a acestei publicatii, deoarece, alaturi de altele cateva editate in spatiul cultural ardelenesc, este printre putinele care intentioneaza sa redea adevarata demnitate spirituala a intelectualului roman.

De asemenea, prezentarea ampla a sumarului, in ceea ce are mai reprezentativ are drept scop sa dovedeasca ca intregul colectiv redactional face parte din acea rara categorie de intelectuali romani ce pot fi considerati aristocrati ai gandirii.

Rost - manifest romanesc, Revista nationala editata de Asociatia Romfest XXI, presedinte de onoare: Pr. Gheorghe Calciu - Dumitreasa, Bucuresti.

Mircea COTARTA, Ziarul Dambovita, 11 aprilie 2005