Întoarcerea la românitate

La cârma revistei "Rost", mijlocul de exprimare publicistică a Asociaţiei Romfest XXI, se află un băcăuan. Prin rodul muncii sale sădeşte speranţa că ne putem întoarce la seva hrănitoare a apartenenţei de neam. Prin alura grupului din care face parte, sperăm că se va închega clasa rafinată a spiritualităţii, clasă necesară în procesul de scuturare de sub jiletca grea a comunismului.

Reporter: Care sunt direcţiile Romfest XXI?

Claudiu Târziu: Sub numele de Romfest XXI există un proiect mare, care se desfăşoară pe două componente importante: structurarea şi dezvoltarea organizaţiei şi revista "Rost". Organizaţia îşi propune să devină o şcoală de caractere şi un instrument de acţiune civică. Vrem să redeşteptăm în tineret dorinţa de a face ceva pentru societate, de a se impune, de a-şi spune punctul de vedere, de a-şi însuşi un comportament de elită. Revista "Rost" este complementară. "Rost" este de fapt o tribună a organizaţiei. Dar nu numai. Ea permite şi altor personalităţi să se exprime pe direcţia pe care o promovăm – conservatoare –, să o explice, să o sprijine.

Rep.: Ce este naţionalismul critic?

C.T.: Este un concept foarte important în economia acţiunii noastre. Noi respingem naţionalismul isteric şi narcisist, care s-a manifestat până acum în plan civic sau politic în România. Nu vrem să fim confundaţi cu PRM sau cu Noua Dreaptă, organizaţii populiste, pe care le respingem categoric, pentru că dăunează ideii de naţionalism. Spre deosebire de acestea, noi suntem conştienţi că românii, trecuţi prin 50 de ani de comunism, au suferit mutaţii comportamentale grave. Poporul român are tare comportamentale şi de ordin intelectual. Majoritatea au fost marcaţi de comunism şi gândesc lucrurile anapoda. De fapt, ăsta-i şi rostul revistei "Rost": să ajute lumea românească să-şi regăsească rostul şi rostuirea.

Rep.: Are nevoie România de conservatorism?

C.T.: Categoric da. Să facem o distincţie netă: există şi acum tendinţa de a-i numi conservatori pe foştii comunişti, care au rămas anchilozaţi în anumite formule. Nu este nici o legătură între conservatori, care sunt de dreapta, şi comunişti. Conservatorismul poate fi numai de dreapta, promovează şi se bazează pe iubirea de Dumnezeu, credinţa şi dragostea faţă de ţară şi de neam, pe valorificarea critică a tradiţiei, pe asimilarea la fel de critică a modernităţii, în concordanţă cu fundamentele tradiţionale şi cu specificitatea noastră.

Rep.: Cum se poate salva elita românească? Avem aşa ceva?

C.T.: Da, există elită. Există şi o falsă, dar şi o reală elită. Cea falsă a monopolizat spaţiul public, este vânturată peste tot. Sunt nume care apar foarte des şi de care nu mai ai loc. Falsa elită se bazează, în esenţă, pe asimilarea şi promovarea la modul slugarnic, necritic şi aproape nevrotic, în răspărul tradiţiei noastre şi sufletului românesc, a ideilor, formelor şi normelor occidentale.

Rep.: Cum trebuie să intrăm în UE?

C.T.: Suntem, aş spune, "condamnaţi" la integrare. Nu suntem destul de puternici să ne permitem luxul de a sta deoparte, de a fi independenţi totalmente şi neutri. Trebuie să intrăm într-o tabără. Dar o să ne coste foarte scump. Integrarea în UE va însemna şi renunţarea la suveranitate, şi o supunere pe plan economic. Una peste alta, nivelul de trai o să crească, dar după un număr de ani de chin. Politicienii români nu sunt în stare să pună condiţii şi nici nu au curajul şi responsabilitatea de a spune românilor ce costuri îi aşteaptă.

Atentat la viitorul nostru

Rep.: De ce anul trecut nu a avut loc Congresul românilor de pretutindeni?

C.T.: Şi noi am fost foarte mâhniţi. Se găsesc bani pentru tot felul de spectacole cu impact negativ asupra tinerilor, dar nu şi pentru o manifestare românească de o mare încărcătură sufletească şi care ar fi putut rodi. Nu am găsit bani. Am fost duşi cu vorba, inclusiv de primarul din Galaţi. Cu trei luni înainte de Congres, noi nu aveam nimic sigur. Când ne-am dat seama că poate fi o capcană, pentru că autorităţile erau din PSD şi aveau interesul să-şi agaţe la rever o manifestare ca asta pentru un plus de credibilitate şi de simpatie populară, când ni s-a spus că trebuie să-l invităm pe Păunescu sau pe Geoană, am spus "Stop". Mulţi dintre oamenii care ar fi participat la Congres au suferit din cauza comunismului.

Rep.: Face diaspora lobby pentru România?

C.T.: Diaspora românească nu acţionează, pentru că nu este stimulată. Nu există reglementări specifice, clare şi funcţionale. Nu se face lobby, decât întâmplător. Din câte ştiu eu, românii adevăraţi nu au mişcat un deget pentru România, ca să nu ajute regimul PSD.

Rep.: Credeţi că România a pierdut vreo personalitate marcantă în anii postdecembrişti?

C.T.: Cred că sunt mai multe personalităţi care au luat calea străinătăţii, din pricina Puterii. Dar cea mai mare pierdere mi se pare faptul că tineretul studios, care s-a şcolit afară, care are ceva de spus şi se manifestă în plan cultural, este obligat să trăiască peste graniţă, pentru că aici nu i se oferă condiţii de trai şi condiţii de afirmare. Mi se pare un atentat la viitorul nostru.

Opţiuni sau argumente

Salvaţi Roşia Montană sau Salvaţi copiii bolnavi de HIV?

Trebuie să aleg între cei bolnavi astăzi sau cei ce vor fi bolnavi mâine. Nu pot.

Mozart sau Genesis?

Mereu muzica simfonică mi-a fost la inimă.

"Pădurea Spânzuraţilor" sau "Patul lui Procust"?

Pădurea Spânzuraţilor.

Eliade sau Cioran?

Eliade, bineînţeles.

Liberalism sau creştin-democraţie?

Aş prefera conservatorismul.

Andrei LASLĂU, Gazeta de Bacău, 23-29 august 2004