|
||||||||||||||||||||||||
|
Seria Romaniana: Români cu care ne mândrim Interviu cu Claudiu Târziu, presedintele Romfest XXI si directorul revistei Rost de Gabriel Teodor Gherasim, New York
Motto: "Am crescut într-o familie pentru care a fi român nu e motiv nici de mândrie, nici de rusine, este un dat pe care trebuie sã ni-l asumãm. Acest dat presupune drepturi dar mai ales o seamã de obligatii. Cred cã una dintre obligatiile mele ca român este aceea de a ajuta la pãstrarea identitãtii nationale în plinã epocã a globalizãrii. Riscul înstrãinãrii de propria identitate nationalã nu îi paste doar pe românii din diaspora, ci ne dã târcoale si nouã, celor din tarã. Sub presiunea nivelatoare a "culturii coca-cola" existã posibilitatea sã ne uitãm rãdãcinile si istoria, sã ne îndepãrtãm de traditie chiar si în tarã fiind." - Claudiu Târziu
Gabriel Teodor Gherasim: Domnule Târziu, dati-ne vã rog câteva date biografice si profesionale ale dvs. Claudiu Târziu: Sunt nãscut în Bacãu, pe 20 februarie 1973. Am absolvit Facultatea de Drept din Iasi în 1999 si sunt student în anul III la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice din cadrul Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrative Bucuresti. Am debutat în presã în 1992, la Bacãu. Am fost, pe rând, reporter, sef de sectie, redactor sef-adjunct, redactor sef si director la mai multe ziare locale în Bacãu. Am fost corespondent de Bacãu, în diferite perioade, din 1993 pânã în 2001, pentru Evenimentul Zilei, Ziua, Jurnalul National si Radio Europa Liberã. În 2001 m-am mutat în Bucuresti, fiind seful Sectiei Investigatii la ziarul Cotidianul, apoi reporter de investigatii la Gardianul si la Jurnalul National. Acum sunt ziarist de investigatii la Cotidianul. În 2002 am înfiintat, alãturi de câtiva prieteni, Asociatia Romfest XXI si am fondat revista Rost, pe care o conduc. Pânã pe 25 septembrie 2004 am fost vicepresedinte al Romfest XXI, la aceastã datã fiind desemnat presedintele organizatiei. Dl Marcel Petrisor, presedintele de pânã atunci al asociatiei, a fost ales presedinte al Senatului - structurã consultativã, nou creatã. G.T.G.: Ce si cine anume din cultura de bastinã româneascã v-a inspirat în profesia dumneavoastrã de-a lungul anilor? C.T.: Am intrat în jurnalisticã din revoltã. N-am suportat sã stau cu mâinile încrucisate în fata nedreptãtii si am pus mâna pe condei. De-atunci am înteles cã presa înseamnã si altceva în afarã de atitudine. Am învãtat presã de la colegi mai vechi în presã, din cãrti si din munca zilnicã. Studiile pe care le-am fãcut sunt tangentiale cu profesia mea, dar m-au ajutat foarte mult. Nu cred cã m-a inspirat ceva sau cineva anume. Îmi place sã recitesc publicistica lui Eminescu, I. L. Caragiale, Nae Ionescu. Mi-au rãmas la inimã si reportajele lui Brunea Fox si, mai încoace, ale lui Cornel Nistorescu. G.T.G.: Descrieti-ne, vã rog, ce este revista Rost si ce este Romfest XXI? C.T.: Proiectul Romfest XXI este gândit pe douã mari componente si pe mai multe etape. Pe de o parte, urmãrim sã dezvoltãm organizatia, astfel încât sã devinã o veritabilã voce a pãrtii conservatoare a societãtii civile. Este locul aici sã precizez cã prin conservatorism, întelegem o directie de actiune fundamentalã, pe valorile si principiile crestine, pe un patriotism lipsit de stridente, pe atasamentul fatã de traditie, pe simtul proprietãtii, pe ideea de capitalism sãnãtos. Revenind, Romfest XXI se vrea o scoalã de caractere, o grupare de presiune civicã si totodatã o grupare culturalã de elitã. Pe de altã parte, dorim sã facem din revista Rost o institutie. Rost trebuie sã fie revista noii elite românesti de orientare conservatoare. Asa cum la vremea ei a fost, de pildã, Gândirea. Rost ambitioneazã sã ajute lumea româneascã sã-si regãseascã rostul pierdut în comunism. Încercãm sã facem asta în primul rând prin recursul critic la o traditie legitimantã deopotrivã nationalã si europeanã. În acelasi timp, pledãm pentru asimilarea la fel de criticã a modernitãtii. Nu suntem sustinãtori ai traditionalismului - adicã a traditiei osificate, anchilozate, refractare la nou si la modern doar pentru cã e vorba de nou si de modern. Dar nici nu acceptãm orice vine dinspre modernitate doar pentru cã e modern. G.T.G.: Ce v-a determinat sã deveniti activ în aceste manifestãri românesti? C.T.: Am crescut într-o familie pentru care a fi român nu e motiv nici de mândrie, nici de rusine, este un dat pe care trebuie sã ni-l asumãm. Acest dat presupune drepturi dar mai ales o seamã de obligatii. Cred cã una dintre obligatiile mele ca român este aceea de a ajuta la pãstrarea identitãtii nationale în plinã epocã a globalizãrii. Riscul înstrãinãrii de propria identitate nationalã nu îi paste doar pe românii din diaspora, ci ne dã târcoale si nouã, celor din tarã. Sub presiunea nivelatoare a "culturii coca-cola" existã posibilitatea sã ne uitãm rãdãcinile si istoria, sã ne îndepãrtãm de traditie chiar si în tarã fiind. G.T.G.: În rândurile colaboratorilor revistei Rost si ai membrilor Romfest XXI existã persoane care au suferit mult sub prigoana communistã, dar si tineri specializati în diverse domenii non-profit si manageriale (nãscuti între anii 1965-1975); deci sunteti o organizatie inter-generationalã. Care sunt punctele în comun între generatiile mult suferinde sub comunisti si generatiile nãscute în regim comunist, care se întâlnesc în cele douã forumuri? C.T.: Ne sunt alãturi multi dintre seniorii luptei anticomuniste. Îi amintesc aici, pe lângã Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa si pe profesorul Marcel Petrisor, doar pe câtiva altii: Pr. Iustin Pârvu (staretul Mânãstirii Petru Vodã - Neamt), Pr. Arsenie Papacioc (duhovnicul Mânãstirii Techirghiol), dl Ion Gavrilã-Ogoranu (unul dintre putinii supravietuitori ai rezistentei armate anti-comuniste), dl Nicolae Stroescu-Stânisoarã (fost director la Radio Europa Liberã). Avem în comun în primul rând valori si principii. Din acest motiv între cele douã generatii existã o relatie de caldã conlucrare. Apoi avem aceeasi puternicã dorintã de a face ceva pentru ROMÂNITATE. G.T.G.: Ce activitãti recente si materiale ati dat publicitãtii si ce alte activitãti ale Romfest XXI si subiecte pentru revista Rost aveti în plan? C.T.: Penultima iesire publicã a Romfest XXI a fost conferinta "Ortodoxie si Românism", organizatã în Bacãu, în octombrie 2004. Au conferentiat Pr. Gheorghe Calciu, Ieromonah Amfilohie Brânzã (duhovnicul Mânãstirii Diaconesti - Bacãu) si prof. Marcel Petrisor. Pe 23 noiembrie 2004, tot în Bacãu, filiala judeteanã a Romfest XXI a organizat o altã conferintã, cea mai recentã manifestatie, cu tema "Taina fãrãdelegii în România de azi", sustinutã de Pr. Amfilohie Brânzã si Pr. Calistrat Chifan. În Bucuresti, unde se aflã sediul central al organizatiei, am desfãsurat dezbateri politice si culturale periodice într-un club. Cât despre revista Rost, îsi urmeazã fidelã programul de recuperare a unor mari valori românesti - istorice, culturale sau duhovnicesti. Fiecare numãr este dedicat unei personalitãti românesti exemplare. Am publicat ample evocãri, analize si cercetãri despre Petre Tutea, Nicolae Steinhardt, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Nicolae Pãulescu (descoperitorul adevãrat al insulinei), Pr. Daniil Sandu Tudor, Nae Ionescu, Valeriu Gafencu (sfântul închisorilor comuniste din România), Pr. Dumitru Stãniloae, Vasile Bãncilã, Nichifor Crainic, Mircea Vulcãnescu, Radu Gyr, Vintilã Horia, Voievodul Stefan cel Mare si Sfânt, Ernest Bernea, Constantin Noica si Pr. Arsenie Boca. Ordinea în care i-am numit este cea a aparitiilor în revistã. Numãrul dublu pe lunile noiembrie si decembrie 2004 au fost închinate Pr. Galeriu - poate cel mai mare predicator de la noi, ortodox. G.T.G.: Tineretul român pare sã oscileze des între mahalagismul manelist si hip-hopul americãnesc. Istoria si cultura româneascã par sã fie subiecte abstracte în rândurile tineretului. Cu atât mai putin îi intereseazã pe tineri experientele holocaustului comunist din România si Republica Moldova. Existã vreo sperantã în ceea ce priveste dorinta legitimã a pãrintilor si bunicilor acestor tineri, de a educa si constientiza tineretul român pe scarã nationalã asupra tragediei poporului nostru de sub teroarea comunistã? C.T.: Majoritatea tinerilor sunt într-adevãr animati de ambitii mãrunte, preocupati foarte mult de material si deloc de spiritual. Citesc putin si nu întotdeauna publicatiile pe care le preferã sunt de calitate. Din fericire îsi face tot mai puternic simtitã prezenta si o altã parte a tinerei generatii, alcãtuitã din oameni care vor sã cunoascã trecutul, sã înteleagã prezentul si sã construiascã pentru viitor. Sunt destui astfel de tineri cât sã miste Tara în directia bunã, la un moment dat. Din pãcate, nimeni nu a reusit pânã acum sã coaguleze fortele tinere si sã le mobilizeze pentru un efort comun. Tocmai de aceea au apãrut Romfest XXI si Rost, care, prin mijloace culturale si civice si prin efortul tinerei generatii, vor pune în operã un program de resurectie nationalã. Deja Romfest XXI duce o muncã importantã pentru popularizarea adevãratei istorii a românilor, din care face parte evident si holocaustul rosu în care a fost nimicitã elita noastrã interbelicã. G.T.G.: Multi imigranti români din strãinãtate îsi pierd, la scurt timp dupã sosirea în exil, deprinderea de a folosi corect limba românã si se amestecã în societatea adoptivã complet, pierzându-si identitatea culturalã. Cum explicati acest fenomen? C.T.: Cred cã e vorba în egalã mãsurã de o carentã de educatie si de o dorintã de adaptare foarte mare pentru care este sacrificat totul. Pãrintii, dar mai ales bunicii nostri, au deschis ochii spre lume asupra unei icoane crestine, în familii traditionale, care aveau cultul muncii bine fãcute, al responsabilitãtii si al rostului pe care îl au în lume. Nu s-au rusinat cã sunt români, nu au încercat sã scape de o identitate despre care ar fi crezut cã îi incomodeazã în dezvoltarea personalã. Or românii de care vorbiti cred cã fug de propria identitate sau, în cel mai bun caz, nu sunt interesati sã si-o pãstreze. G.T.G.: De ce credeti cã ar trebui conationalii nostri sã-si respecte si mentinã legãtura cu tara si cultura româneascã, în paralel cu dezvoltarea lor în cea adoptivã? C.T.: Îmi permit o comparatie: este ca si atunci când un fiu pleacã la muncã în alt oras sau în altã tarã. Dacã este un fiu bun, nu-si uitã pãrintii, tine legãtura cu ei si încearcã sã-i ajute dupã puteri. Nu te poate obliga nimeni printr-o lege sã faci asta, dar te "obligã" dragostea pentru pãrinti. Dacã esti un bun român, nu poti fi indiferent la ce se întâmplã cu tara ta natalã. Cunosc multi români din diaspora si, slavã Domnului!, majoritatea sunt mereu cu gândul la România. Unii dintre ei fac afaceri în tarã sau mãcar îsi viziteazã rudele si prietenii la rãstimpuri. G.T.G.: Cum pot cititorii nostri sã intre în contact cu dumneavoastrã? C.T.: Ne pot vizita pagina pe internet, la www.rostonline.org si sã comunice cu noi pe forum sau sã ne scrie pe e-mail: romfest@rostonline.org, rost@rostonline.org, romfest21@yahoo.com. Pentru cei care preferã posta clasicã, le asteptãm scrisorile la: Claudiu Târziu, RomFest XXI, C.P. 62, OP 66, sector 6, Bucuresti, România. G.T.G.: Multumim pentru atentia acordatã! C.T.: Si eu multumesc pentru timpul dvs.! saptaminalul "Meridianul Romanesc" – SUA, 18 iunie 2005 |
|||||||||||||||||||||||