Citiţi revista "Rost - cultural, politic, religios"


   

 


 


Prima pagină

Parintele Calciu

Despre noi

Cine sîntem

Motivele noastre

Viziunea noastră

Sfinţii Martiri Brâncoveni

Semnul organizaţiei

Who we are (English)

Documente

Istoric

Principii

Program

Statut

Comunicare

Mesaje/Comunicate

Întrebări frecvente

Scrisoare către susţinători

Scrisoare către diaspora

Cum vă puteţi implica

Vreau sa ajut

Cerere de aderare

Bannerele noastre

Acţiuni

Campanii

Diverse

Reflectare în presa

Legaturi utile

Contact

 

Parteneri

Fundaţia Sfinţii Martiri Brâncoveanu

 

Grup de discuţii Romfest XXI

De curînd s-a constituit un grup de discuţii care se adresează tuturor membrilor şi simpatizanţilor Romfest XXI.

Pentru a deveni membru al acestui grup este suficient sa trimiteţi un email aici.

Pagina grupului poate fi accesată aici.

Despre rezistența anticomunistă, la Radio România Cultural

 

Claudiu Târziu, directorul revistei "Rost", a participat, joi, 20 ianuarie a.c., la o nouă ediție a emisiunii Creatori între sacru și profan - Ziduri de lumină, realizată de Cristian Curte la Radio România Cultural. Subiectul acestei ediții a fost rezistența anticomunistă și a fost dedicată lui Nicolae Purcărea (în fotografia alăturată), fost luptător în munți contra regimului bolșevic și fost deținut politic (trecut și prin "reeducarea" de la Pitești). Astăzi , Nicolae Purcărea (n. 13 dec. 1923) este unul din sculptorii populari cei mai apreciați din țară. Într-un interviu acordat lui Mădălin Iacob, pentru emisiunea Ziduri de lumină, Purcărea a povestit cîteva din experiențele traumatizante care l-au marcat.

Despre personalitatea și priceperea meșterului Purcărea a vorbit profesorul Sorin Apan, cel împreună cu care conduce un experiment artistic la Brașov în cadrul căruia îi învață pe copii să sculpteze respectînd canoanele populare ale simetriei, alternanței și ritmului.

O interveneție telefonică avut și Ion Gavrilă-Ogoranu, fost șef al unui grup de rezistență armată în Făgăraș, care a subliniat avatarurile prin care au trecut luptătorii supraviețuitori în încercarea de a obține o cuvenită recunoaștere a jertfei lor din partea autorităților. Puterea politică, indiferent de culoare, a refuzat pînă acum să adopte o lege prin care fosștii luptători anticomuniști cu arma în mînă să fie asimilați militarilor și să beneficieze de radierea cazierelor.

Între cele trei interviuri, Cristian Curte și Claudiu Târziu – care a cercetat îndeaproape fenomenul rezistenței anticomuniste – au discutat despre intensitatea, lungimea și impactul războiului de guerilă purtat de "partizani" cu trupele de Securitate. Claudiu Târziu a arătat că rezistența armată anticomunistă este un fapt istoric mai important decît revoluția eșuată în 1956 din Ungaria și cel puțin egal – la nivelul semnificației protestatare – ca acțiunea Solidarității poloneze, deși nu a avut rezultatul fericit al acesteia. El a afirmat că rezistența armată anticomunistă ne-a salvat onoarea ca neam. Timp de 18 ani, acei luptători, eroi necunoscuți, au arătat lumii că românii nu primesc jugul fără împotrivire și au întreținut speranța spulberării unui regim criminal. Această demonstrație de demnitate națională a fost plătită cu mii de vieții stinse în munți și în închisori.