Vedere de pe centura politicii

Atenţie, se refac găştile!

Luna trecută, politichia românească fu zguduită din temelii. DNA, folosit pe post de măciucă, a spart găştile. Liberalii se dezic, chiar şi cu juma’ de gură de Patriciu; Năstase a fost debarcat de la partid şi de la Cameră; Mitrea face cărare la Parchet, urmat de Şerban Mihăilescu – alintat Miki le Bacşis – şi madam Stănoiu, iar surprizele nu s-au terminat; se anunţă demisii pe bandă rulantă din PSD (fug ca guzganii parlamentarii încă nechemaţi la DNA) şi transferuri spectaculoase la Partidul Conservator – altminteri unul de drepta, sanchi! Ce mai, se reconfigurează taberele. Un efect pervers ar putea fi acela ca, hăituiţi de Putere, cu DNA pe post de ogar aprig, pentru porcăriile făcute pe cînd erau la Putere, fruntaşii pesedişti să ajungă iarăşi la Putere – fără alegeri anticipate – via PC.

“Şade moşu-n cur la foc/ Şi ce vede spune tot!" – zicere din înţelepciunea doctorului Sorin Oprescu, apud Moş Ion Roată-Roată, să se vadă toată. Aşa glăsuia în direct, pe toate posturile de televiziune – de stat, comerciale, adică private, de tot private – doctorul Sorin Oprescu, un ubicuu director de spitale, senator, mahăr la Colegiul Medicilor şi senior coordonator la Partidul lu’ Mucles, filiala de Bucureşti. Un personaj fabulos, nu doar foarte inteligent. Ne avertiza că – gata ! – s-a dat liber la vânatul cel mare, la mistreţul cu colţii de aur. Trageţi adânc! Aer în piept. Mai jucăm o dată opereta de la zidul din Târgovişte, ca să rămânem noi mai curaţi, mai uscaţi. Să nu mai spună lumea că noi am fi nişte golani, şi nişte mafioţi, şi nişte escroci, şi nişte comunişti revopsiţi, reşapaţi şi mascaţi. Gata! Dar cine să fi fost "Moşu"? Că focul noi cunoaştem cine l-a pus.

“Ni s-a pus etichtea pe frunte, sistem ticăloşit, corupţi – Cauza suntem noi pentru ca am fost nişte fraieri. Vreţi să rămânem în genunchi? Rămânem în genunchi! Ce-avem de făcut când toate mesajele noastre către populaţie sunt parazitate. Că mă întreba Adrian Năstase: E adevărat că lumea vorbeşte? E-adevărat. Câţi vorbesc? Mulţi. Pân-acum nu vi s-a spus decât gulgute. Nenorocirea e că timpul trece şi că dacă am fost o speranţă la tinereţe, sunt o certitudine la bătrâneţe" – dixit doctorul Partidului, cu mortul pe masă.

Cânta un matelot la prora

Este aşa de frumos la noi, încât numai un tâmpit fără umor ar mai vrea să plece din România. Aici e de râs, de făcut! Doctorul Sorin Oprescu este un pasionat de ţâpurituri de la bunicul: "Lupta este colosală atunci când prostu’ are şcoală". Nu, nu se referea la Prostănacu, el se gândea la ministrul Nicolăescu, cel care a spus că Mircea Geoană şi Adrian Năstase au învăţat dialectica politică de la Bătrâna-şi-Perversa-Securitate. Ce fiare!

Şi atunci, Prostănacu s-a năpustit cu pieptul la hotarele partidului fiindcă ieşeau din năvod tot felul de lighioane cu procurori gheboşi în cârcă, aşa cum ţâşneau dracii din turbinca lui Ivan al lui Creangă. Principial cum îl ştim, şi-a schimbat discursul de trei ori în patru ore: "Nu mai excludem pe nimeni!"; "Este o idee tâmpită să-l dăm afară"; "Adrian Năstase trebuie să plece!". Şi asta după ce toţi aleşii neamului rătăcit au făcut lanţ de... lanţ! în jurul partidului şi a secretarului său general: nu vrem să-l amuşine procurorii la ouă, nu vrem să fie percheziţionat ca orice pârlit de român, nu vrem să fie scos din capu’ trebii de la Camera Deputaţilor, fiindcă pierde partidul. Indiferent de culoarea zgărzilor pe care scrie mândru "câine comunitar estropiat", toţi aleşii au votat întru apărarea Împăratului-de-Mătase, la fel cum au votat contra Departamentului Naţional Anticorupţie. De s-a dus vestea până la gânditorii de la Bruxelles.

Şi deodată, din senin, zbang! A venit noaptea cuţitelor roşii şi băieţii l-au obligat pe Arogantu’ să-şi taie venele în privata Partidului, ca Seneca în baie. Nu ca Seneca. Ca Paler! Nu, nu, Paler a abjurat ca Galileo Galilei. De altfel, fireşte, Adrian Năstase spusese recent că idealul lui de tinereţe era Octavian Paler, fireşte. Nu a precizat, fireşte, care Paler, evident: cel vioi de la Comitetul Central sau eseistul sumbru, cu lumânarea-n poloboc, de după tămbălăul din decembrie 1989. N-am înţeles.

Există trei explicaţii posibile pentru a percepe principialitatea spontană a Prostănacului: Tataie a cerut capul Arogantului; Baciul Traian are mâna prea lungă şi insinuantă; porunca a venit din afară. Eu optez pentru a treia variantă... Prostănacu i-a şantajat pe aleşii din provincie: nu votaţi pentru aruncarea Arogantului, atunci toată conducerea îşi dă demisia. Şi l-au dat pe două beţe, cum zic basarabenii când se referă la scârnăvii. Era deja ora două noaptea. Votul fusese lăsat la urmă, ca să-i exaspereze pe delegaţi. Aşa cum făceau pe vremea UTM, când îşi condamnau colegii de facultate pentru că au dansat rock. Partidul lui Mucles devenise antropofag şi nu se va opri aici. "Vreţi congres extraordinar? O să-l facem, că tot noi o să-l organizăm, dar să luăm în noaptea asta o decizie", a spus Manivelă, de sub mustaţa lui de I. C. Frimu, cel care ceruse în iarnă să se despartă bărbaţii de desfrînate. Lucru imposibil: PSD este un partid de androgini!

Degeaba a mai vorbit Arogantu ca preoteasa Casandra în templul lui Lenin: "Vă vine rândul şi vouă! Nu veţi scăpa nici voi. Toţi sunteţi expuşi prin excluderea mea."

Ce vremuri! Cânta un matelot la prora: "Adriene, nici nu ştii/ Cât de mic începi să fii!..." Parc-a fost Mama Omida a politicii româneşti.

"N-am nici o greaţă"

După care, Arogantu a ieşit la rampa Camerei din Palatul Mult Iubitului: "Mi-am dat demisia de onoare, fireşte!".

Vânatul cel mare era doborât cu bastârci de braconieri. Atunci a sărit la carotida mistreţului cu colţii de aur şi Antonie Iorgovan: gruparea lui Adrian Năstase s-a constituit pe trei criterii: homosexualitate, infracţionalitate şi masonerie. Este o blasfemie. Cum să legi de pederaşti o organizaţie atât de discretă ca masoneria?

"Eu sunt pe toate listele de corupţi şi de criminali: n-am nici o greaţă. Nu plec din prima linie a partidului", a susurat Guzganu Rozaliu şi s-a dus cu Jiji la Sevilla.

Olandezu Van Ghelle avertizase că "trebuie terminată mafia Petrache-Bittner-Năstase". Nici el n-are nici o greaţă - "care este" - şi aşteaptă să fie promovat. E normal, fiindcă "Năstase nu ştia nici să dea mâna cu oamenii". Sau poate nu voia, ca regele Carol I, care acorda un singur deget politicienilor de la Bucureşti. Doar cu bătrânul Petre Carp, care l-a înfruntat de mai multe ori, monarhul era mai generos: îi dădea trei deşte.

Văzând el ce oaste conduce, Prostănacu i-a făcut "golani" pe supuşii lui politici. Este şi aici o magie a discursului politic. După ce l-a ciuruit pe Mult Iubitu şi Stimatu, Tataie i-a făcut "golani" pe toţi "legionarii" din Piaţa Universităţii. Şi ce bine i-a mers! Poate se prinde şi pentru Prostănacu. Dar să nu-şi închipuie că Tataie a uitat că Prostănacu i-a scris lui Emil Constantinescu că el, părintele revoluţiei, ar fi "cancerul democraţiei din România".

Oricum, tot înainte cu Tataie! Decât un căscat cu Che Guevara pe piept şi cu cravată roşie de pionier la gât, mai bun este Ion Iliescu pentru Partidul lu’ Mucles, care numai aşa mai are şanse să treacă pragul de 5%, măi dragă. Să nu am eu gura aurită...

Geoană "uită" ce semnează

Prostănacu se arată naţionalist, după ce s-a dat în stambă prin tot felul de "paneluri internaţionale, care andorsează puternic România". Se face că nu pricepe cum de actualii guvernanţi acceptă ca americanii să poată ataca orice ţară străină de pe teritoriul nostru, fără ca măcar să ne informeze. În realitate, acordul SOFA privind statutul militarilor americani în România a fost semnat pe vremea grupului Geoană-Năstase-Iliescu. Sau viceversa. Actualii guvernanţi nu fac decât să pună în practică prostiile antecesorilor. Dacă au uitat, le aducem aminte. Acordul SOFA, ratificat de PSD în 2002, arată clar: "România recunoaşte importanţa deosebită a controlului disciplinar exercitat de autorităţile militare ale SUA asupra membrilor forţei şi eficienţa acestui control în planul capacităţii operaţionale a forţei. În consecinţă, reiterând angajamentul său faţă de obiectivul apărării comune, România îşi exercită voinţa suverană de a renunţa la dreptul său primar de a-şi exercita jurisidcţia penală..." Trebuie să fii mameluc să semnezi un asemenea document în numele României, dar şi mai şi dacă îl acuzi pe altul pentru semnătura ta.

Bătăie între foşti utecişti

Încurajat că băieţii cu ochi albaştri au descoperit bomba din hidrantul de la Focşani, Marinelu a provocat alte valuri cu proiectele de legi pentru siguranţă naţională. Liberalii vor să controleze ei serviciile, să-i dea raportul lui Călin, chiar dacă asta este apanajul preşedintelui. Dar Călin nu are memorie, după cum avea să spună tot Traian Băsescu. Are scăpări şi va plăti. Aşa am aflat că utecistul Radu Stroe voia să-l dea afară pe utecistul Traian Băsescu pentru că nu-şi plătea cotizaţia. Radu Stroe zice că Bătrâna-şi-Perversa nu i-a dat voie să plece în străinătate, pe când Marinelu s-a dus la Anvers.

Estimp, soarta aderării noastre la UE este asigurată: se ocupă de ea însuşi principele Radu de Hohenzolern-Veringen Duda Întîiu. Fiindcă - n-aşa? - el este "reprezentantul special al Guvernului României pentru integrare". Şi a făcut două vizite oficiale la... Chişinău. Dacă Traian Băsescu şi Vladimir Voronin vor face unirea, eu îi voi "decreta" eroi naţionali, măi dragă Tataie, ai pierdut trenul istoriei...

Şi culmea ironiei istorice, în anul în care Ministerul Culturii vrea să-l sărbătorească pe invadatorul Traian I ca să-i facă pe plac lui Traian al II-lea, Împăratul-de-Mătase află că mai are un dosar: el ar fi primit şi obiecte din aur de pe vremea dacilor. S-a făcut şi dosar, iar dacă îl ascultăm pe Dan Iosif mai să credem că ficţiunea procurorilor devine realitate: "Gândiţi-vă că, în cazul în care Adrian Năstase a avut cosoni sau brăţări dacice, nu era să le ascundă sub vatră, ca ţiganii. Şi mai gândiţi-vă că pe vremea când era prim-ministru nu-l controla nimeni în geanta diplomat, când pleca afară", declară Dan Iosif. Acesta – în calitate de colecţionar – susţine că nimeni nu este nebun să ţină vreun obiect din tezaurul dacic în ţară: "O piesă d-aia nu o ţii în România. Are şapte spire şi e cât jumătate de braţ. Nu eşti tâmpit să ieşi cu ea pe stradă, că faci hernie şi faci tot ce poţi ca să o scoţi afară. Iar hoţul neprins e negustor cinstit".

Şi dacă sabia, cu care bunicul lui Dan Iosif hăcuia frunze de bostan pentru raţe, este chiar sica aprigă în care a preferat să sfârşească Decebal, regele dacilor?

Mâna cu mănuşă albă

În timp ce pe sub sălciile de pe Dâmboviţa se consuma telenovela cu Mătuşa Tamara Cernâşov, honvezii lui Marko Bellissima defilau prin oraşele "scaunelor secuieşti", pe cai, cu drapelele Ungariei Mari. Au dat o declaraţie de autonomie, document pe care îl vor duce la Bruxelles. Ei vor cere Uniunii Europene să condiţioneze aderarea României de acordarea autonomiei pentru aşa-zisul "ţinut Secuiesc".

Pentru naivii care susţineau că nu s-a întâmplat nimic la Odorhei sau la Târgu-Secuiesc pe 15 martie, de ziua naţională a Ungariei, aş oferi un citat semnificativ din cartea Transilvania de Nord-Est. 1944-1952: "Pentru revizionismul maghiar, nu conta ideologia celor la care apela, adaptabilitatea lui la orice regimuri politice fiind deplină. S-a dovedit şi faptul că rezistenţa revizionismului depăşea pe aceea a regimurilorpolitice; a rezistat şi după dispariţia fascismului şi după dispariţia comunismului. Şi la începutul secolului al XXI-lea, se încearcă din nou a se face ceea ce s-a reuşit doar temporar în 1940n şi 1952 – crearea unui nou statut pentru Transilvania, în dauna Statului Româna. În 1940 şi 1952, Ungaria a fost ajutată decisiv de puterile dictatoriale; la început de secol XXI, îşi îndreaptă speranţele spre Occidentul democratic. Va reuşi?"

După defilarea din 15 martie, Traian Băsescu i-a făcut o vizită lui Szasz Jeno, primarul de la Odorhei, şi i-a spus că va opbţine aceeaşi autonomie ca Braşovul sau Craiova. Nu ştiu dacă Szasz Jeno şi-a dat jos de pe peretele din biroul de primar harta Ungariei Mari.

Duna TV de la Budapesta arăta că România a adus tancuri la marginea oraşului Odorhei, pentru a realiza o demonstraţie de forţă cu prilejul vizitei pastorului Laszlo Tokes, acest colonel Kossuth al timpurilor noastre, care voia lupte, simţea miros de sânge valah. Desigur, cu totul întâmplător, autorităţile române au precizat că tancurile nu se aduc, ci se duc la... casare, pentru a face loc unor blindate moderne, mai performante, necesare vânătorilor de munte din zonă. Aşa se face politica naţională. Elegant. Mâna cu mănuşă albă trebuie să poarte aceeaşi măciucă a statului unitar.

Băsescu şi cultura

Marinelu se dă la cultură, mai ceva ca olandezu Van Ghelle. L-a medaliat pe Mircea Cărtărescu cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Mare ofiţer, categoria A "Literatura". Motivaţia sună cam aşa: "Pentru talentul remarcabil, care a ridicat valoarea literaturii române contemporane şi pentru spiritul managerial dovedit, prin care a deschis iubitorilor de carte noi posibilităţi de a avea acces la literatura de bună calitate". Dacă citim ce a scris despre Mihai Eminescu sau despre Marin Sorescu, cel mai mare scriitor de după Nichita Stănescu, vom înţelege mai bine contribuţia lui Mircea Cărtărescu la "buna cunoaştere"...

Dumnezeu m-a trimis!

Nu ştiu cine-l sfătuieşte pe Traian Băsescu să intre frecvent în conflict cu Biserica Ortodoxă. Dacă sfetnicii lui au făcut de capul lor Fundaţia Gojdu, de comun acord cu Ungaria, pentru care tot noi trebuie să plătim, rău cap au avut. Prelaţii Bisericii Ortodoxe au avertizat că vor merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi sigur vor câştiga fiindcă dreptatea este de parte lor: Emanoil Gojdu a lăsat prin testament toată averea lui de trei miliarde de dolari Bisericii Ortodoxe, iar nu unui cetăţean din Israel. "Mulţumesc Dumnezeirii care m-a făcut român", spune Gojdu în testamentul pe care Călin-Filă-dă-Poveste îl încalcă. Nu-l obligă nimeni pe Mihai Răzvan Ungureanu să semneze orice inepţie i se cere. Dacă este puternic, să-şi dea demisia. Dacă vrea să rămână prin "paneluri", străin de problemele românilor, va sfârşi ca Prostănacu. Altfel, după mai multe gafe care li se vor arunca oricum în cârcă, liberalii vor pierde complet Transilvania fiindcă s-au dezis de politica Brătienilor de dragul unei conjuncturi precare.

După ce s-a opus Patriarhiei în eforturile de a construi Catedrala Neamului, Traian Băsescu nu are nevoie de un alt război cu Biserica Ortodoxă, pe care îl va pierde sigur.

Trei politicieni români se ceartă în Parlamentul de la Bucureşti. "Dumnezeu m-a trimis să-i salvez pe români", spune unul din ei. "Ba pe mine m-a trimis", ripostează al doilea. "Aţi înnebunit amândoi. Eu n-am trimis pe nimeni", spune plictisit al treilea policitian român.

Leuştean, cine te-a pus?

Lucian Leuştean, secretar de stat la Ministerul de Externe, le explica parlamentarilor de la Bucureşti că România este un fel de Liechtenstein pentru Ungaria. Cum să te baţi cu Ungaria pentru Fundaţia Gojdu, care aparţine României? "E ca un meci de fotbal între Brazilia şi Liechtenstein. Şansele ca Liechtenstein să câştige cu Brazilia sunt minime". Leuştean, vorba cântecului, cine te-a pus moţ în diplomaţia românilor? Cam în acelaşi timp, ministrul Mihai Răzvan Ungureanu declara către "Die Presse" că "România este ca un nou land federal" al Austriei.

Aurelian Pavelescu a înregistrat "Fundaţia Gojdu" la Oficiul de Stat pentru Invenţii, şi Mărci, ca să-i taie apa lui Tăriceanu, iar Gigi Becali a plătit pentru realizarea unui documentar despre Emanoil Gojdu, un armân de-al lui, adică "român la puterea a doua", după cum spunea Petre Ţuţea. Este bine să priceapă şi liberalii actuali că asemenea gesturi se reţin, iar nu ce au făcut ei.

Poate numai Dumnezeu să mai aibă grijă de ţara noastră. Mai există gazetari de serviciu sau din oficiu, care încă mai ameninţă populaţia că nu va fi primită România în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Să nu aibă nici o grijă. "România este foarte importantă ca piaţă de desfacere", explica Bernard Bot, ministrul de Externe al Olandei, în faţa Parlamentului de la Haga. În acelaşi timp, Rusia caută pe toate căile să rămână în Transnistria, dar va pierde în favoarea Ucrainei. Până şi Patrairhul Aleksei atacă Mitropolia Basarabiei, care se subordonează Patriarhiei de la Bucureşti.

Cam în aceeaşi perioadă, Vladimir Putin făcea o vizită la Budapesta pentru a-i convinge pe unguri să-şi schimbe politica faţă de vechiul partener. Putin fusese şi la Sofia. Este foarte semnificativ cum ocoleşte Kremlinul România. Să vedem cum va proceda matelotul nostru cu Marea Neagră.

Viorel Patrichi

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!