|
|
|
***
Testamentul Parintelui Calciu
Parintele Gheorghe Calciu, stramutat la cele vesnice spre sfârsitul
anului trecut (21 noiembrie), ramâne, pe lânga înaltele sale daruri
duhovnicesti, cea mai reprezentativa figura a luptei si rezistentei
anticomuniste din sânul Bisericii Ortodoxe Române. Moartea sa a survenit cu
putin înainte ca presedintele Traian Basescu sa pronunte solemn în
Parlametul României, dupa 17 ani de subterfugii si tergiversari, condamnarea
oficiala a comunismului ca regim criminal. Ar fi fost de asteptat ca, în
acest context, plecarea dintre noi a Parintelui Calciu sa atraga în mai mare
masura atentia oficialitatilor statului, si mai cu seama a Palatului
Cotroceni. Iata însa ca în funeraliile sale nu s-a implicat nici o
institutie si nici o personalitate oficiala laica. Nici la Radu-Voda, în
inima Bucurestiului, si nici la Petru-Voda, unde a fost înmormântat, n-a
putut fi remarcata vreo prezenta politica sau culturala de rang înalt. Cam
la fel se întâmplase si în urma cu o jumatate de an, la moartea legendarului
Ion Gavrila Ogoranu. Ceea ce ridica un serios semn de întrebare asupra
onestitatii, sinceritatii si luciditatii celor care se împauneaza astazi la
noi cu o întreaga retorica anticomunista. S-au tras în anii din urma salve
de tun la funeraliile unor fosti nomenklaturisti, dar nici una dintre marile
figuri ale luptei si rezistentei anticomuniste n-a beneficiat de o cinstire
pe masura din partea "alesilor" natiunii, nici a intelectualilor "formatori
de opinie"...
În rasparul acestei nepasari strigatoare la cer (compensate doar de
implicarea la nivel înalt a lumii clericale), Editura Christiana cinsteste
printr-un frumos volum omagial (însotit si de un bogat material fotografic)
memoria înca atît de vie a celui care a fost detinutul politic, profesorul
si preotul Gheorghe Calciu, model jertfelnic de daruire ortodoxa si
nationala, neîntrecut iubitor, educator si mobilizator al tinerimii crestine
de ieri si de azi, prea mare si prea viu ca sa poata fi cuprins cu adevarat
chiar si de tot mai încapatoarea "uitare româneasca".
Amplul "Portret biografic" este urmat în volum de ultimele cuvinte –
scrise sau rostite – ale Parintelui, alcatuind Testamentul sau spiritual:
ultimul interviu (vara lui 2006), ultimul text redactat de mâna sa (prefata,
scrisa în septembrie 2006, la cartea lui Ioan Ianolide), ultima cuvântare
publica (tinuta la Cluj, în seara de 10 octombrie 2006), ultima scrisoare si
testamentul propriu-zis (dictate amândoua de pe patul de spital, pe 31
octombrie si respectiv 12 noiembrie 2006).
Volumul – reflectare a figurii Parintelui Calciu "în oglinzi paralele" –
se întregeste cu alte sase evocari, semnate de Parintele Iustin Pârvu,
Claudiu Târziu, Demostene Andronescu, Raul Volcinschi, serban Popa (Canada)
si ziarista americana Patricia Sullivan (de la The Washington Post).
(R. C.)
Alina Bârgaoanu
Tirania actualitatii
Volumul (Ed. Tritonic, Bucuresti, 2006) este izvorîta din preocuparea de
a întelege ce sînt si de ce exista stirile, ce sînt evenimentele, care este
alchimia în virtutea carora doar anumite evenimente devin stiri, în timp ce
altele mor, supuse fiind nu uitarii, ci direct ignorarii. Cartea Aliniei
Bârgaoanu – lector universitar doctor la Facultatea de Comunicare si Relatii
Publice a SNSPA - nu propune o investigare completa a istoriei stirilor. Mai
degraba, momentele considerate drept puncte de cotitura în aceasta istorie
sînt frecvent pretext de meditatie pe marginea naturii, rolului si efectelor
stirilor în societate. Societatea contemporana se transforma într-o
societate condusa de opinie publica. Iar opinia publica se hraneste aproape
exclusiv din stiri, din interpretarile evenimentelor pe care mass media ni
le pun – cu o promptitudine ametitoare – la dispozitie. În aceste conditii,
demersul de a descifra morfologia stirilor, de a întelege de ce sînt stirile
asa cum sînt, care sînt maladiile stirilor si, respectiv, posibilele
terapii, devine un imperativ. (A.A.)
Dorina Gutu
Razboiul din Irak si razboiul de acasa
Un studiu (Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2007) care investigheaza ipoteza
americanizarii comunicarii politice - din ce în ce mai des întîlnita în
studiile europene. Desi adoptarea tehnicilor americane de comunicare
politica si de marketing electoral pare a deveni un fenomen firesc, eticheta
"Made in America" nu garanteaza în mod automat succesul.
Cartea Dorinei Gutu – lector universitar doctor la Facultatea de
Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA - este rezultatul unui stagiu
de cercetare la Stanford University, care a acoperit perioada campaniei
prezidentiale americane din 2004, o campanie derulata în contextul
razboiului din Irak si al razboiului împotriva terorismului. (M.F.)
Mitropolitul Ierothei Vlahos
O noapte în pustia Sfântului Munte
O carte (Ed. Predania, Bucuresti, 2007) ce aduce la lumina chintesenta
vietii duhovnicesti ortodoxe – Rugaciunea lui Iisus sau "rugaciunea inimii"
– si felul în care poate fi practicata atât de monahi, cât si de mireni.
Textul se revarsa într-un mod spontan si direct, cartea fiind scrisa sub
forma unui dialog. Cititorul are parte de o prezentare simpla a învataturii
Bisericii despre rugaciunea lui Iisus, prin intermediul experientei
autentice a unui pustnic athonit - si, dupa cum marturisesc cuvintele
cartii, "când gura pustnicului se deschide, te umple de mireasma". Cartea a
fost deosebit de apreciata înca de la prima ei aparitie, cunoscând pâna acum
în Grecia cincisprezece editii. În româna, aceasta este cea de-a patra
editie, complet revazuta si adaugita, într-o prezentare grafica de exceptie.
Autorul cartii, Mitropolitul Ierothei Vlahos, nascut în 1945, în Epir
(Grecia), s-a preocupat înca din tinerete de Parintii Bisericii, lucrând
pentru o vreme în bibliotecile manastirilor athonite. L-a atras îndeosebi
învatatura Sfântului Grigorie Palama. Studierea scrierilor Parintilor si mai
ales a celor apartinând Parintilor isihasti ai Filocaliei, îndelungatii ani
de studiere a Sfântului Grigorie Palama, legaturile strânse cu monahii
Sfântului Munte si cei peste treizeci de ani de experienta pastorala l-au
facut sa realizeze faptul ca theologia ortodoxa este stiinta tamaduirii
omului si ca parintii trezvitori îl pot ajuta pe agitatul om al zilelor
noastre, coplesit de probleme launtrice si existentiale. (E.P.)
|