|
||||||||||||||||||||||||
| numarul 50, aprilie 2007 | ||||||||||||||||||||||||
|
Arhimandritul Roman Braga la 85 de ani
"A fost uimitoare noaptea aceea…., cu parintele Roman Braga. O noapte de revelatie, într-adevar, ca o eurofonie. Adica, acest preot, cu figura de icoana, cu parul alb, cu barba alba colilie si un zîmbet nesters pe fata, de o inteligenta stralucita, la curent cu fiecare problema politica europeana, americana, vorbea cu o iertare, cu o dragoste, nici nu se sinchisea de ce trecuse, de ce suferise. Pentru el totul era întru Hristos, totul era admirabil, totul era nadejde, totul era credinta si totul era posibil. Ei, o astfel de faptura, cu totul, cu totul speciala, ar trebui multiplicata pentru vindecarea ranilor noastre." 1- îsi amintea Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu Busulenga) întâlnirea cu Parintele Roman Braga. Iar Mitropolitul Antonie Plamadeala ne-a istorisit întâmplari cu iz de sinaxar2: "Miscarea spirituala Rugul Aprins3 al carui scop era sa sporeasca focul credintei în inimile credinciosilor în afara îmbunatatirii vietii calugaresti, "nu putea scapa ochiului scormonitor al Securitatii, iar finalul era previzibil – arestarea initiatorilor si a participantilor."
Rugul Aprins
Faptul ca detinutilor care mureau li se înfingea o sulita de fier în inima este confirmata si de Parintele Iustin Pârvu, detinut politic vreme de 17 ani. În curând Parintele Roman Braga împlineste 85 de ani. Dumnezeu l-a ferit de sulita înfipta în inima. Toti românii pe care soarta vitrega ne-a alungat de acasa în silnica strainatate îl omagiem pe acest modest calugar, plin de smerenie si îngaduinta si mai ales încununat cu cununa iertarii, care traieste alaturi de noi pacatosii si care nu prea a avut parte de o chilie linistita, numai a lui. Parca Dumnezeu i-a oferit mereu o chilie "de jertfa", celula închisorilor, neprietenoasa, umeda si rece, pe care a încalzit-o cu taria credintei patrunsa de duhul smereniei, al evlaviei si al iubirii de Dumnezeu.
Calugar la 12 ani Parintele Roman Braga s-a nascut în nordul Basarabiei, la 2 aprilie 1922. A intrat de tânar (12 ani) ca frate la Manastirea Caldarusani de lânga Bucuresti, apoi trece la Cernica si face studii la Bucuresti si Chisinau, unde urmeaza cursurile Facultatii de Teologie, ale celei de Litere si Filozofie, precum si Seminarul Pedagogic "Titu Maiorescu." Din 1949 intra în calvarul închisorilor: cinci ani de temnita grea si trei ani degradare civica,4 sub acuzatia ca ar fi facut parte dintr-o organizatie subversiva. Este eliberat în 1953, cu domiciliu fortat în Bucuresti. Dar reuseste sa mearga pe ascuns la Iasi, unde Mitropolitul Sebastian Rusanu îl calugareste si îl hirotoneste întru diacon. Cu o activitate împotriva comunismului, este arestat din nou, în anul 1958, si condamnat5 la 18 ani munca silnica si 10 ani degradare civica pentru activitate dusmanoasa la adresa regimului "democrat" comunist, impus de tancurile sovietice. A suferit la Jilava, Canal si Ostrov, fiind eliberat în 31 iulie 1964. "Rugul Aprins" 6 a ramas undeva departe, ascuns în suflet. Hirotonia întru preot nu a fost obtinuta usor, dar prin mila lui Dumnezeu i se aproba Episcopului Valerian Zaharia de la Oradea sa-l hirotoneasca preot si la 1 ianuarie 1965 este instalat ca preot la Negresti, apoi mutat la Sârbi, ca în final sa fie trimis ca misionar în Brazilia. În anul 1972, Episcopul Valerian Trifa îl cheama la Vatra, devine preot paroh, iar în 1988 se retrage la manastirea din Rives Junction, Michigan. Printr-o exprimare sensibila, Parintele Protopop Constantin Alecse, din Los Angeles, încheie semnificativ: "La initiativa Prea Sfintitului Episcop Nathaniel, Mitropolitul Theodosie al Bisericii Ortodoxe în America i-a acordat o Gramata Sinodala si o medalie a Sf. Inocent, din bronz. Pe aceea de aur a Duhului Sfânt, Dumnezeu i-a dat-o de mult". 7
Un polemist plin de duh
Si Parintele îndeamna la rugaciune, mediatie si la o hotarâre înteleapta: "Pe Patriarhul tarii si pe Episcopi îi va judeca Dumnezeu, nu oamenii, pentru ca, în cele mai critice momente din viata neamului românesc, ei au salvat Biserica"; "Ask the priest", sunt întrebarile puse de diversi crestini, în diferite probleme la care, de aceasta data, în revista antiohiana din Ben Lomont, "Again", raspunde Parintele cu rabdare si întelepciune. Reitereaza exact pozitia ortodoxa la întrebarea unui nou convertit cum poate sa traiasca Ortodoxia fara sa disturbe pe ceilalti din familie si apropiati. Parintele îl "dascaleste" magistral, aratându-i ca, atunci când este invitat la o masa, trebuie sa nu se scuze ca el tine post, ci sa ramâna smerit, sa nu-l supere pe cel care l-a invitat sa manâce fara sovaire, din toate bucatele si mergând acasa sa-si continue, eventual mai acerb, postul sau.10 "O critica bine meritata"11 - cu referire la inexactitatile episcopului unit Ioan Ploscaru al Lugojului, în ziarul românilor greco-catolici din America, "Unirea". Si, în final, amintim articolul de subtila smerenie si umilinta "Argumente la alegerea de episcop"12 în care se opreste la calitatile pe care trebuie sa le împlineasca viitorul epicop, întruchiparea sperantelor puse în el, persoana cea mai potrivita pentru a ne conduce la Hristos. Unele au facut valuri la vremea respectiva, cum sunt textele "Cerberii Sfântului Potir - Despre Spovedanie si Împartasanie"13 si "Despre icoane"14 - care sunt sunt revelatia Chipului lui Dumnezeu în om, "…Sau sub blestem preotesc sunt…"15 în care îi îndeamna pe preoti sa nu mai blesteme sau afurisesca pe credinciosi cu nici un prilej. Condamna teologia marxista expusa în cartea Biserica slujitoare (1972), teza de doctorat, pe care o considera "cea mai perfecta demonstratie teologica a socialismului de tip comunist", adaugând: "Preasfintitul Antonie nu numai ca vede în Sf. Ioan Gura-de-Aur un precursor al marxismului, ci chiar scoate din predicile lui «teoria plus valorii», ocupându-se pe larg de critica sociala în opera Sfintilor Parinti. Dar uita sa spuna ca Sf. Ioan Hrisostom nu s-a facut lingaul împaratilor bizantini, cu toate ca acestia erau crestini, ci a criticat regimul din propria lui tara".16 Cu toate acestea, Parintele Roman l-a primit pe Înalt Prea Sfintitul Antonie ca pe un adevarat ierarh, la Vatra. De altfel, Parintele Roman Braga s-a bucurat aici, la Vatra, de vizitele multor români veniti din tara.17
Împotriva rusificarii basarabenilor prin Biserica Un capitol aparte din viata lui a fost încrâncenarea împotriva deznationalizarii sau opunerea la încercarile de rusificare prin Biserica în Basarabia, marturisiri date în vileag: "Din toata Mitropolia Basarabiei cu trei dioceze, n-a mai ramas decât un protopopiat, cu sediul la biserica "Ciufli" din Chisinau, care este si singura biserica a orasului. Nu exista nici un seminar pentru pregatirea clerului, ci doar o sectie moldoveneasca pe lânga seminarul din Odesa, la care nimeni nu se înscrie. A mai ramas câte un preot batrân la cinci, sase sate si nu le poate deservi; sunt crestini care asteapta sa treaca cinci ani, pentru a putea asculta un serviciu de înviere. Vestitul «Sobor» din Chisinau a fost transformat în pinacoteca, iar restul bisericilor au fost închise. Chisinaul are un episcop rus, cu titlul de «exarh», care îsi are resedinta într-o casa. Politica ruseasca în Basarabia este împotriva conservarii monumentelor istorice, cele 20 de manastiri voievodale au fost transformate în cluburi sau scoli, iar crucile bisericilor date jos. Biserica de vara a manastirii Condrita - ctitorie a lui Alexandru cel Bun - a devenit sala de dans, manastirea Capriana, zidita de Stefan cel Mare, este sediul unei gospodarii colective, iar în biserica mare a manastirii Curchi se predau cursuri de zootehnie"18t. Bunatatea si smerenia Parintelui Roman Braga au facut din sfintia sa o pilda vie, o faclie calauzitoare pentru toti românii din America. La împlinirea a 85 de ani, ne alaturam tuturor celor care îi aduc Parintelui Arhim. Roman Braga un binemeritat omagiu, dorindu-i sanatate întru lungime de zile.
Pr. Gh. Naghi 1 Zoe Dumitrescu-Busulenga în "Revista Literară" Nr. 33/ 2000, apud Sandu Băltescu, O viaţă întru Hristos, în Alternativa (Canada), 2005, III, August; Zoe Dumitrescu Buşulenga, Întâlnire cu "un om al lui Dumnezeu". Părintele. Roman Braga, în Teologie şi viata (Iaşi) 1995,V , Nr. 4-6, Apr-Iun, p. 212-213 (Cronica bis.). 2 Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, Rugul Aprins. Daniil Tudor. Completări, Sibiu, 2002, p. 21 3 Călugăria: Drum către sfinţenie, în Rugul Aprins - The Burning Bush, A Monastic Journal (Holy Dormition Monastery), 1995, Vol. 8, Nr. 1, p. 2-10; Asist. Dr. Constantin Jinga, Mişcarea "Rugul Aprins" de la Mănăstirea Antim, în Altarul Banatului, 2001, XII (XL), Nr. 10-12, p. 48-58 şi Nr. 1-3/2002
4 Prin sentinţa 210 ( dos. 113668, vol.1, f.261) 5 Prin sentinţa 125 din 8. nov. 1958 6 Literatura mişcării de la Mănăstirea Antim, "Rugul Aprins" este foarte bogată, de aceea nu amintim decât câteva referinţe bibliografice: Roman Braga, "Rugul Aprins", în Lumina lina (Chelsea-Michigan, 1991, Nr. 1-2, p. 117-129); Cuviosul Ioan cel Străin. Din arhiva Rugului Aprins (Ed. Anastasia, Bucureşti, 1999, cu o postfaţă de Arhim. Sofian Boghiu); |nvăţături duhovniceşti. Comentarii la imnul acatist la Rugul Aprins al Maicii Domnului. Viaţa Ieroschimonahului Sandu Tudor, ediţie îngrijită de Ierodiaconul Cleopa, Ed. Panaghia, Sf. Mănăstire Rarău; Alexandru Mironescu, Calea inimii. Eseuri şi dialoguri în duhul Rugului Aprins, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1998 (cu un Cuvânt înainte de Virgil Cândea); Mitropolit Antonie Plămădeala, Rugul Aprins, Sibiu, 2002; Florentin Popescu, Detenţia şi sfârşitul lui V. Voiculescu, Ed. Vestala, Bucureşti, 2000; Mihai Rădulescu, Rugul Aprins, Ed. Ramida, Bucureşti, 2003; Andre Scrima, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiţia răsăriteană, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1996 (cu o prefaţă de Andrei Pleşu); Claudiu Târziu, Intelectuali în procese celebre în Cotidianul din 13 ianuarie 2007, Daniil Sandu Tudor, Taina Rugului Aprins. Scrieri şi documente inedite, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1999; Vasile Vasilache, Rugul Aprins. Cercul literar cultural de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, în Calendarul "Credinţa", Detroit, 1992, p. 66-71; 7 Viaţa creştină (Los Angeles), 1994, Nr. 1-3 8 Arhim. Roman Braga, Pe drumul credinţei, HDM Press, 1995 9 "Monitorul religios" – Iaşi, 20 decembrie 1997; se poate găsi pe intenet în paginile revistei Candela Moldovei, 1998, Nr. 3; Viaţa creştină din Los Angeles. 10 "Again Magazine" 11 "Unirea", 1999, Nr.2 Noembrie. 12 Articol preluat din "Solia", Oct. 1984. 13 ROST (Bucureşti), 2004, Nr. 18, August; "Solia" (Jackson, MI), 2002, Vol. LXVII, Iulie, p. 19-21. P.On. Parinte Protopop Constantin Alecse publica si el in Viata Crestina (Los Angeles), 2003, Vol. 46, No.7-9,Iulie – Septembrie - acest articol impreuna cu parerile Parintelui Ilie Cleopa, Sofian Boghiu si Arsenie Papacioc. De partea cealalta s-a situat Parintele Gh. Calciu Dumitreasa 14 Viata Crestina (Los Angeles), 1999, Vol. 42, Nr. 1-3,1 Ianuarie - 31 Martie. 15 "Solia" (Jackson), 2005, Vol. LXX, Nr. 12, December, p. 20, 22. 16 Sergiu Grossu, Curajul unei hotărâri salutare. Scrisoare deschisă, adresată Mitropolitului Transilvaniei, Antonie Plămădeală, în „România Liberă" din 25 noiembrie 1997 şi «.Cuvântul Românesc» (Canada) din decembrie 1997; Apud Iisus Biruitorul (Paris), 1976, Nr. 1/ Ianuarie-Martie; Se poate vedea şi «Areopagul Luminii», 2001, nr. 3/ iulie-septembrie; Asupra problemei prezentate de Sergiu Grossu mai vezi şi Ierarhi şi victime în «Cuvântul Românesc», februarie 1994; 17 Arhim. Timotei Aioanei, Sărbătoare pentru românii de dincolo de ocean , în Candela Moldovei (Iaşi). 2002, Nr. 12. 18 "Solia" (Jackson) 1975, Nr.5, mai, pag. 22. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||