|
||||||||||||||||||||||||
| numarul 62, aprilie 2008 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
Moldova are mitropolitul pe care-l merită ĪPS Teofan, mitropolitul Olteniei, a fost ales mitropolit al Moldovei, printr-o răsturnare spectaculoasă de situaţie, atunci cīnd toată lumea se aştepta ca noul vlădică de la Iaşi să fie PS Casian Crăciun. Iniţial, nu se ştia că ĪPS Teofan va candida, iar din calculele presupuselor voturi din Sinod părea că PS Casian nu va īntīmpina o opoziţie serioasă. Dumnezeu a vrut īnsă altfel. Credem cu tărie că El a dat curs rugăciunilor īn care s-au ostenit sute de călugări din Moldova, care şi-au dorit nu un manager, ci un ierarh īnduhovnicit. Din informaţiile noastre, "tabăra" PS Casian nu şi-a revenit nici acum din surpriză, īn frunte cu PF Daniel, principalul susţinător al chiriarhului de la Galaţi. Să-i dea Dumnezeu sănătate şi forţa duhovnicească ĪPS Teofan, să-i păstorească aşa cum merită pe moldoveni!
AZEC şi-a ales noua conducere Jurnalistul Răzvan Bucuroiu (TVR, revistele "Lumea credinţei" şi "Lumea monahilor") a fost ales, pe 24 martie a.c., īn funcţia de preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini din Romānia (AZEC), iar publicistul şi editorul Răzvan Codrescu ("Lumea credinţei", Ed. Christiana) a fost desemnat vicepreşedinte, īntr-o şedinţă a Adunării Generale care a avut loc la Muzeul Ţăranului Romān. Adunarea Generală a AZEC i-a mai ales īn Comitetul Director pe Claudiu Tārziu (revistele "Formula As" şi "Rost"), Cristian Curte (Radio Romānia, Bucureşti), Costion Nicolescu (publicist, Bucureşti), Andrei Vlădăreanu (revista "Lumea credinţei") şi Victor Roncea ("Ziua"). De asemenea, Adunarea Generală a īnfiinţat trei comisii: Comisia de etică şi deontologie profesională, Comisia pentru premiile AZEC şi Comisia pentru jurnaliştii romāni de peste graniţele ţării. AZEC este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi apolitică, īnfiinţată īn toamna anului trecut din iniţiativa lui Răzvan Bucuroiu, Răzvan Codrescu şi a Mihaelei Voicu (Ed. Sophia), cei trei alcătuind şi primul Consiliu Director al AZEC. Asociaţia are ca scopuri promovarea valorilor profesionale şi morale īn cadrul breslei ziariştilor creştini şi īn presa romānească, precum şi stabilirea unui dialog cu Bisericile din Romānia, pentru mai corecta informare a publicului. AZEC īşi propune şi organizarea unor cursuri de jurnalism creştin, acordarea de premii anuale pentru cele mai bune materiale de presă şi pentru carte religioasă, dar şi asigurarea de consultanţă şi asistenţă pentru ziarişti şi editori, īn cazul īncălcării dreptului la liberă exprimare şi libertate de conştiinţă. Īn numele lui Emanoil Gojdu Parlamentul şi preşedintele Băsescu au dejucat planurile guvernului Tăriceanu privind īnfiinţarea Fundaţiei Publice Romāno-Ungare "Gojdu" (prevăzută prin acordul semnat la Bucureşti, la 20 octombrie 2005). Partea sănătoasă a societăţii civile a criticat īncă de la īnceput iniţiativa guvernelor romān şi maghiar, prin care Romānia renunţa la moşternirea de cāteva miliarde de dolari lăsată Biserii Ortodoxe Romāne din Transilvania de către avocatul Emanoil Gojdu. Noua fundaţie (guvernamentală) trebuia să substituie Fundaţiei "Gojdu" īnfiinţată la Sibiu īn anul 1996 şi care īncearcă să recupereze averea Gojdu īn beneficiul tinerilor studioşi de confesiune ortodoxă. Promotorul principal al unei ordonanţe guvernamentale prin care moştenirea Gojdu era făcută cadou guvernului maghiar a fost Mihai Răzvan Ungureanu, la acea vreme ministru de Externe, iar azi şef al Serviciului de Informaţii Externe. Dacă Ungureanu nu a servit īn 2005 interesele romāneşti, de ce ar face-o acum? Şi dacă e de bănuit cu nu o va face, de ce e şeful spionajului romānesc? Credem că tot Traian Băsescu are datoria să răspundă acestor īntrebări, căci el l-a propus pe Ungureanu la SIE.
Secuii sfidează Romānia Maşinile Poliţiei Comunitare din Sfīntu Gheorghe sīnt inscripţionate īn limba maghiară şi poartă la loc vizibil stema oraşului (contestata de comunitatea romānilor), care este aproape identică cu cea din timpul Imperiului Austro-Ungar! Poliţia Comunitară este subordonată Consiliului Local Sfīntu Gheorghe şi este formată din corpul foştilor gardieni publici. Din informaţiile pe care le furnizează pe blogul său Dan Tănasă, un bun cunoscător al problemelor etnice din zonă, nici un romān nu este angajat al Poliţiei Comunitare Sfīntu Gheorghe. Īn Sfīntu Gheorghe mai trăiesc īncă, īn ciuda şicanelor UDMR, peste 15.000 de romāni care se simt terorizaţi īn fiecare zi.
Emil Constantinescu se retrage Fostul preşedinte al Romāniei Emil Constantinescu a anunţat că se va retrage de pe scena politică, urmīnd să se ocupe de acţiuni īn sfera societăţii civile. Declaraţia a fost făcută īn pregătirea fuziunii prin absorbţie a PNL cu Acţiunea Populară, partidul lui Constantinescu. Din păcate pentru el şi din fericire pentru noi romānii, Emil Constantinescu a ieşit de facto din politică din 2000. Toate demersurile sale cu pretenţie de acţiuni politice, de atunci īncoace, nu sīnt decāt dovezi ale debranşării sale de la realitate. Constantinescu n-a acceptat pīnă acum că a rămas, vorba carageliană, fără coledzi, adică pe dinafara politicii. Azi o face, semn că īncepe să-şi revină la normal.
Extremiştii unguri, chemaţi la bară La Budapesta se judecă un proces pentru dizolvarea grupării paramilitare de extremă dreapta Garda Ungară. Parchetul General a deschis acţiunea īn justiţie pe baza acţiunilor rasiste ale Gărzii, mai precis a unui marş organizat īntr-o localitate de ţigani. Unul din obiectivele Garzii Maghiare īl constituie "salvarea Ungariei" şi schimbarea actualului regim politic. Membrii organizaţiei sīnt instruiţi atīt īn privinţa disciplinelor sportive de luptă, cīt şi īn mīnuirea armelor. Liderul Jobbik (mişcarea care a īnfiinţat Garda), Vona Gįbor, nu a exclus posibilitatea unui război cu Romānia sau cu Slovacia, ţări unde trăiesc largi minorităţi maghiare. Fostul preşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc, "Scaunul Ciuc", Csibi Barna, a intenţionat, anul trecut, să īnfiinţeze "Garda Secuiască" după modelul Gărzii Maghiare. Dacă intenţiile lui Csibi nu s-au materializat, īn schimb tinerii extremişti maghiari din Trasilvania, grupaţi sub numele de "Garda SecuioMaghiară", au tabere de pregătire paramilitară pe teritoriul Romāniei.
O cărticică de folos: "Hristos a īnviat!" Editura Predania (Bucureşti, http://www.predania.ro/) a scos, īn īntīmpinarea Paştelui, o cărticică pentru copii, Hristos a īnviat!, cu versuri de Sfīntul Nicolae Velimirovici şi ilustraţii de Serioja Popov. Traducerea din limba sīrbă este a luiAdrian Tănăsescu-Vlas. Această carte īncearcă să īmpărtăşească celor mici īnsemnătatea praznicului Paştelui, Īnvierea Domnului. Şi aspectul aparte al cărţii, şi ilustraţiile, şi versurile toate, īn duhul predaniei dreptslăvitoare doresc să insufle copiilor bucuria īntregii Zidiri că Hristos a īnviat!
90 de ani de la unirea Basarabiei cu Ţara Fundaţia Pentru Romānia (condusă de jurnalistul Victor Roncea) şi Organizaţia Studenţilor Basarabeni Bucureşti au organizat o serie de manifestări īn Capitală, pe 27 martie a.c., cu prilejul īmplinirii a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romānia. Participanţii la conferinţa ţinută pe acest subiect au adoptat o Rezoluţie, īn care solicită autorităţilor: "1. Deschiderea şi īnlesnirea procesului de acordare a cetăţeniei celor īn drept este un obiectiv prioritar; 2. Asumarea fermă a rolului Romāniei de vector regional al integrării europene şi de stabilizator al proceselor de securitate ale flancului sudic al NATO, de la Marea Neagră; 3. Deschiderea procesului de investiţii şi asistare a creşterii capitalului autohton, īn vederea diminuării influenţelor eurasiatice īn procesele economice-politice ale Moldovei īn vederea asumării fireşti a proiectelor euro-atlantice; 4. Dreptul de preempţiune pentru etnicii romāni din jurul graniţelor īn vederea reglementării situaţiei vizelor pentru forţele de muncă, īn aşa fel īncīt să se permită accesul prioritar al celor de dincolo de Prut la piaţa de muncă din Romānia; 5. Mărirea accesului tineretului studios din Basarabia la programele de burse ale Universităţilor din Romānia; 6. Romānii din jurul graniţelor trebuie să aibă dreptul de la reprezentare politică proporţională īn Parlamentul de la Bucureşti; 7. Solicităm conducerii statului, Preşedintelui Traian Băsescu, includerea problematicii dramatice a romānilor din jurul graniţelor Romāniei, supuşi unor procese sistematice de deznaţionalizare şi sfărīmare identitară, īn tematica documentelor ce privesc siguranţa naţională a Romāniei. Salvgardarea acestor comunităţi trebuie să reprezinte un obiectiv prioritar al statului romān."
Creştinii bucureşteni sīnt obligaţi să plătească pentru "Basilica" Umbla un zvon prin tīrgul Bucureştilor cum că Patriarhul a pus "haraci"
pe parohii, pentru a īntreţine trustul de presă "Basilica" (Trinitas). Ştim
că trustul de presă o duce greu cu banii, iar după ce ĪPS Teofan va fi
instalat Mitropolit al Moldovei, probabil că se va simţi şi mai rău. Şi mai
ştim de-acum că Arhiepiscopia Bucureştilor le cere enoriaşilor şi preoţilor
parohi să sprijine financiar trustul de presă. Căci Arhiepiscopia a dat un
comunicat de presă pe acest subiect. Din text reiese că nu este un īndemn,
ci o poruncă. Iar īn Biserică ordinul nu se discută, ci se execută. Dacă nu,
oricine se poate dovedi "deficitar" īn privinţa "corectitudinii şi a
conştiinţei pastoral-misionare" şi poate fi īnlocuit din funcţie, aşa cum
spune foarte clar comunicatul. Bine ca e totul pe faţă. La urma urmei,
interesul general este ca valorile creştine să fie menţinute īn conştiinţa
publică. Şi un trust de presă poate să facă asta, dar nu poate funcţiona cu
aer; trebuie să pună umărul tot creştinul. Ne-am bucura şi noi să reuşească.
Cu un amendament: valorile care sīnt cultivate să nu fie doar creştine, ci
creştin-ortodoxe. Destine de martiri Muzeul Judeţean Ialomiţa, īn parteneriat cu Asociaţia ROST, Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii organizează o expoziţie itinerantă cu titlul "Destine de martiri", īn care vor fi evocaţi, prin fotografii şi documente: Pr. Arsenie Boca, Pr. Arsenie Papacioc, Pr. Daniil Sandu Tudor, Pr. Gheorghe Calciu, Valeriu Gafencu şi Ioan Ianolide. Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa, īncepānd cu 23 aprilie, pīnă la sfīrşitul lunii mai a.c., urmānd ca apoi să poposească, pentru cīte o lună, īn alte oraşe. Manifestarea a fost iniţiată şi coorodonată de dr. Emilia Corbu, muzeograf la Slobozia şi colaborator al nostru, căreia īi mulţumim īn chip deosebit pentru strădania sa. Vom reveni cu o cronică de la vernisajul expoziţiei.
Avva Adrian s-a mutat la Putna Părintele Adrian Făgeţeanu s-a īntors recent la mănăstirea sa de metanie, Putna. După cum se ştie, Părintele Adrian se retrăsese la Schitul Locurele din Gorj, īn anul 2003. Decizia sa de a reveni īn Bucovina natală se pare că fost determinată nu numai de dorul firesc pentru locul de baştină, pe care oricine īl simte mai acut la apusul vieţii, ci şi de faptul că mitropolit al Moldovei a fost ales unul dintre cei care i-au fost ucenici, ĪPS Teofan. Ni se pare ca Putna i se potriveşte mult mai bine Avvei Adrian şi ne bucurăm că s-a hotărīt să meargă acolo, de vreme n-a mai putut rămīne la mănăstirea Antim, īn Bucureşti. Nădăjduim să-i mai putem cere cuvīnt de folos īncă mult timp, deşi Părintele este īn pragul a 96 de ani.
Hurduzeu, despre racilele timpului acesta Īntr-un foarte bun interviu, pe care i l-a acordat lui Silviu Man pentru www.bookblog.ro, scriitorul Ovidiu Hurduzeu arată, cu firescul de care este capabil un gīnditor creştin, racilele vremurilor noastre. Redăm aici doar cīteva pasaje din acest text, care sperăm să-i trezească pe cīt mai mulţi. Ovidiu Hurduzeu (n.12 iunie 1957, Bucureşti) este doctor īn French and Humanities (dublă specializare) cu teza "Henri Michaux, Emil Cioran: Le paradigme de lirrealise". A predat cursuri de Humanities la Stanford şi literatură comparată la California State University, Monterey Bay. A publicat volumele: Culori vii, forme frumoase (Albatros, 1988), La Roma totul este OK (1993), Sclavii fericiţi. Lumea văzută din Silicon Valley (Timpul, 2005), Unabomber: Profetul ucigaş (Logos, 2007) şi articole şi studii īn revistele Idei īn dialog, Convorbiri Literare şi Rost. Locuieşte īn SUA. Iată ce spune īn interviu: "Astăzi nici o ideologie n-ar avea sorţi de izbīndă dacă n-ar fi diseminată pe scară largă īn chip de "opinie publică". Propaganda este cea care cristalizează ideologia. De aici importanţa mass-media care s-a transformat dintr-un mijloc neutru de comunicare īntr-unul propagandistic, de schelet formator al opiniei publice." s t "Societăţile democratice postmoderne nu sīnt represive, nu reprimă dorinţele şi aspiraţiile individuale ci, dimpotrivă, le exacerbează. Advertising-ul, ca sistem de propagandă, este menit să-l transforme pe individ īntr-o "maşină doritoare" (Deleuze)." s...t "Tīnărul trebuie să devină consumator. Nu consumă bunuri materiale, idei, imagini prefabricate, moralitate şablon de dragul economiei mondiale, ci pentru a se īmplini pe sine." s t "Devenind idol pentru tīnărul de azi, trinitatea Tehnologie, Bani, Confort se transformă īntr-o maladie a sufletului şi trupului." s...t "Idealul tīnărului recent nu este să fie un revoltat, ci un «maleabil». Comparaţi pe tinerii de azi cu cei din «generaţia de aur» dintre cele două războaie mondiale, Ţuţea, Cioran ... " s...t Cu cāt conformismul este mai vīrtos, cu atīt se vīntură mai mult falsa revoltă a «marginalilor», «teribiliştilor» şi revoluţionarilor subvenţionaţi (feministe, gay etc) - de fapt, manifestări ale deculturalizării catastrofale ale tinerei generaţii." |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||