Un martir al crucii. Viata si scrierile lui Teodor M. Popescu

La peste 40 de ani de la lichidarea închisorilor politice comuniste si la peste 15 ani de la prabusirea vechiului regim, în România nu avem nici un martirologiu oficial si nici un martir crestin anticomunist cinstit dupa cuviinta de Biserica neamului. "Sa stiti ca si din aceasta pricina ne bate Dumnezeu, pentru ca nu recunoastem jertfa", avertiza nu demult Parintele Justin Pârvu.

Desi n-a murit în închisoare, ci numai de pe urma închisorii, profesorul Teodor M. Popescu (1893-1973), figura cvasilegendara a învatamîntului teologic românesc, dar si a rezistentei ortodoxe la ateismul agresiv al comunismului, ramîne un marturisitor exemplar al crucii, înca insuficient cunoscut publicului larg, dar pe cartea de fata (Ed. Christiana, Bucuresti, 2006) îl prezinta în toate dimensiunile personalitatii sale. Alaturi de ampla biografie (redactata de vasile M. Popescu), volumul cuprinde o parte din publicistica sa, precum si un tulburator dosar documentar din arhivele fostei Securitati (realizat de tînarul istoric Adrian Nicolae Petcu). (H.B.)

Cristi Pantelimon

Prin cenusa natiunii

Proaspat doctor în sociologie, colegul si prietenul nostru Cristi Pantelimon recidiveaza editorial cu o culegere de articole – publicate de cîtiva ani încoace în cotidianele "Averea" si "Ziua" si în revista "Tribuna Învatamîntului". Autor al unui volum de versuri, Cristi Pantelimon a ales sa întîrzie debutul cu o lucrare stiintifica în favoarea unuia de "efemeride". Este, de fapt, doar o aparenta amînare, caci el, cu Prin cenusa natiunii, îsi pregateste terenul pentru o lucrare fundamentala. La editura Christiana va aparea în curînd cartea sa despre viziunea economica a Sfintilor Parinti ai Bisericii.

Revenind, Cristi Pantelimon se slujeste admirabil, în demersul jurnalistic, de mijloacele de observatie, analiza si diagnoza ale sociologului. Portretele, comentariile si chiar predictiile sale au alcatuirea precisa a unor mecanisme elvetiene si mireasma unor poeme arse sub clar de luna. Incursiunile în cotidian nu sînt nicicînd hazardate, glonfate sau isterice. Totul e masurat cu detasarea medicului îmbatrînit în meserie, care recunoaste dintr-o privire si cancerul, si ipohondria; apoi e descifrat cititorului, simplu, clar si concis. Cartea lui Cristi Pantelimon este o cronica fidela si placuta la citit a României ultimilor ani. (T.C.)

Ioan Pintea

Mic Jurnal discontinuu. Însemnarile unui preot de tara

Titlul smerit al cartii (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005) nu trebuie sa ne pacaleasca. Avem de-a face cu un scriitor cu state vechi, poet sensibil si eseist dibaci. Însemnarile Parintelui Ioan Pintea, fost ucenic al lui N. Steinhardt, sînt maestrite tablouri diurne, care împaca marturisirea Ortodoxiei cu incursiunile în filosofia pura. Nea Nicolae, enoriasul, se întîlneste firesc în pagina cu Gabriel Liiceanu sau cu Dan. C. Mihailescu. Scapararile de luciditate cioraniene se îmbratiseaza verosimil cu zicerile crestinesti ale lui Gusteave Thibon. Parintele Ioan Pintea evoca personalitati marcante ale culturii române, unele adormite întru Domnul, întotdeauna cautînd sîmburele de lumina din viata si opera lor. Se tine departe de duhul polemic, oprindu-se numai asupra gîndurilor, scrierilor si faptelor pilduitoare. Ceea ce nu-l opreste sa rosteasca adevarul. Alege însa, de cele mai multe ori, sa o faca prin gura unora pe care îi crede mai îndreptatiti, bunaoara prin aceea a monahului Nicolae Steinhardt. (C.T.)

George Popescu Glogoveanu

De la Descartes la Nae Ionescu

Autorul pune în discutie paradigma carteziana si implicatiile sale în devenirea culturii europene, cu aplicatie la filosofi importanti: Pascal, Kierkegaard, Heidegger, Unamuno, Gabriel Marcel, Papini si Nae Ionescu. Alegerea lor nu este deloc întîmplatoare – dupa cum ne previne prefatatorul, Constantin Mihai -, daca ne gîndim ca genul lor proxim este marcat de dimensiunea filosofiei existentialiste ca reactie la rationalismul cartezian, la formalismul si nominalismul metafizicii moderne.

De la Descartes la nae Ionescu – O analiza a cartezianismului si crizele sale majore (Ed. Sitech, Craiova, 2006) se constituie într-o critica pertinenta la adresa unei filosofii fondatoare a modernitatii, ale carei principii structureaza cultura europeana. (M.C.)

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!