|
||||||||||||||||||||||||
| numarul 42-43, august-septembrie 2006 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
Ion Coja apara ceausismul la adapostul icoanei lui Ogoranu Suplimentul "Aldine" al ziarului "Romānia libera" din 5 august a.c. surprinde neplacut prin publicarea propunerii profesorului Ion Coja de īnfiintare a unei Comisii Ogoranu pentru "cercetarea comunismului si anticomunismului". Pe scurt, īn numele "mai multor persoane si asociatii culturale", Ion Coja initiaza alcatuirea unei comisii private, īn opozitie cu aceea constituita la ordinul presedintelui Traian Basescu si condusa de Vladimir Tismaneanu. Motivul: īl considera nepotrivit pe Tismaneanu pentru raspunderea ce-i revine. Dar mai mult grupul reprezentat de Ion Coja este īngrijorat de faptul ca Tismaneanu va condamna numai perioada ceausista. Iar īn opinia profesorului Coja " perioada 1964-89 se caracterizeaza - oricīt ar parea de paradoxal - prin abaterea īn sens pozitiv de la modelul comunist importat cu sila din URSS. Īn ultimii ani de «domnie» a lui Gheorghiu Dej si «sub» Nicolae Ceausescu, comunismul din Romānia a īncercat sa arate o fata «mai» umana, sa abandoneze teza criminala a luptei de clasa si s-o īnlocuiasca cu preeminenta interesului national Caracterul benefic al devierii de la linia Moscovei pe care a produs-o «epoca Ceausescu» a fost recunoscut la vremea respectiva de cei mai avizati comentatori politici, de oamenii politici occidentali cei mai importanti. Nu exista nici un motiv serios ca aceasta apreciere sa fie azi abandonata. Exista īn schimb interesul celor care au organizat lovitura de stat din decembrie 1989 de a-l discredita total pe Nicolae Ceausescu si mai ales de a discredita astfel politica interesului national pe care acesta a īncercat s-o practice, asa cum s-a priceput el. ( ) Ceausescu are dreptul, la 16 ani de la asasinarea sa, de un proces cinstit. Avem motive sa ne temem īnsa ca numita comisie Tismaneanu va ajunge la condamnarea nu a comunismului, ci a asa zisului «comunism nationalist», bun pretext pentru a se da īn fapt o noua lovitura nationalismului autentic...". Unde am mai auzit noi toate aceste elogii la adresa lui Ceausescu si a "epocii" sale? Īn revista nationalist-comunista "Romānia Mare". Cine sīnt promotorii ei? Vechi tovarasi cominternisti si fosti securisti sīngerosi, altminteri nationalisi, vezi bine!, adapostiti īn partidul lui C.V. Tudor. De altminteri, Ion Coja īnsusi colaboreaza la "Romānia Mare". Iar īn perioada post-decembrista a cutreierat īn perioada toate cercurile "nationaliste", de la PUNR la PRM si de la legionari la Gigi Becali, aparīndu-l pe Ceausescu si gasind dovezi de satisfactie īn "domnia" lui. De data aceasta īnsa a īntrecut masura, pentru ca se foloseste de prestigiul unui erou anticomunist, Ion Gavrila Ogoranu, spre a-si legitima demersul. Este cu atīt mai revoltator gestul sau cu cīt Gavrila-Ogoranu nu-l agrea defel, cum nu-i placea pe nici unii dintre falsii nationalisti. Īn aceeasi editie a "Aldinelor", redactorul coordonator Dan Stanca pune, delicat dar ferm, lucrurile la punct: "Nu īmpartasim acest punct de vedere. Totusi, merita luat īn seama. Cele doua perioade, Pauker-Dej iar apoi cuplul Ceausescu, sīnt egale ca suma de distrugeri. Īn ambele perioade am fost calcati īn picioare fara mila si fara nici o retinere fata de ce īnseamna traditie, cultura, umanitate. Faptul ca īnainte cīntīnd Tricolorul puteai fi arestat, iar pe urma acesta, ca o inversiune īnselatoare, a devenit chiar imnul national nu e mare lucru". Era si mai bine daca o publicatie cu renumele "Aldinelor" ar fi refuzat sa publice enormitatea lui Coja, care poate fi smintitoare pentru tinerii care n-au trait īn comunism. (H. B.)
Patapievici scoate "cadavrul din debara" Īn numarul pe august al revistei "Idei īn dialog", pe care o conduce, H. R. Patapievici da pentru prima data lamuriri asupra unei acuzatii pe care o suporta de ani buni. S-a hotarīt sa replice abia cīnd a realizat ca o expresie a sa gresit īnteleasa īncepe sa capete dimensiunile unei legende negre. Īn articolul "Prostia si reaua credinta transforamte īn delict de interpretare", H.-R. Patapievici repune īn context expresia care i-a adus atītea īnjuraturi: "Eminescu este cadavrul nostru din debara". Cum si ROST l-a taxat pentru ea, fara o analiza temeinica a textului original, credem ca este de datoria noastra sa ne asumam greseala si sa restabilim adevarul, prezentīnd totodata scuze celui nedreptatit. H.-R. Patapievici arata ca si-a conceput articolul "Inactualitatea lui Eminescu īn anul caragiale", aparut īn Flacara īn anul 2002, ca pe o elegie si īl reda integral. Iata ce scria: "...cultura romāna din ultimii ani, īn lupta pentru integrare euro-atlantica, nu doreste decīt sa scape de tot ce este «īnvechit» - adica sa fie progresista. Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care īn cultura romāna de azi doresc sa-si faca un nume bine vazut īn afara, Eminescu joaca rolul cadavrului din debara. Sec spus, Eminescu nu mai este azi actual deoarece cultura romāna, azi ca si ieri, se doreste o cultura de sincronizare. Ea īnca nu īsi permite sa nu fie īn pas cu módele". Este evident ca Patapievici critica modul īn care "progresistii" abordeaza, "corect politic", cultura romāna īn ansamblu si opera eminesciana īn particular. Ei si nu Patapievici, cum eronat sa vehiculeaza - considera ca Eminescu este "cadavrul din debara". (C.T.)
Convorbiri despre BOR īn comunism Revista "Convorbiri literare" publica īn numarul sau pe iunie dialogul dintre Nicolae Stroescu Stīnisoara, fostul director al Sectiei Romāne de la Radio Europa Libera, si Pr. Iustin Marchis, de la biserica Savropoleos din Capitala, despre Biserica Ortodoxa Romāna īn timpul regimului comunist. Cei doi pornesc discutia de la acuzatia ca BOR nu a rezistat presinilor politice, ba a si colaborat cu un regim īn esenta antichrist. Parintele Iustin Marchis da mai multe exemple de preoti care au avut curajul sa-si īmplineasca misiunea asa cum se cuvine, fara compromisuri, si pentru asta au platit. Totodata arata ca ar fi echitabil ca īn necesarul proces de deconspirare a agentilor si colaboratorilor Securitatii sa se īnceapa cu cei mai vinovati, cu securistii. Preotii turnatori trebuie sa raspunda si ei, dar sa-i cunoastem mai īntīi pe cei care i-au determinat sa colaboreze cu Securitatea, prin amenintari, santaj si alte presiuni. Pr. Iustin aminteste si de expulzarea a peste 5000 de monahi si monahii din manastirile romānesti, la ordinul PCR. Sfintia Sa afirma ca detine un document din care reiese ca ministrul de Interne din 1962, Alexandru Draghici, a avertizat Comitetul Central al PCR ca singurul dusman al comunismului a ramas BOR, "īn frunte cu Patriarhul ei de atunci, Justinian Marina, si cu cei doi Vicari pe care īi avea, din care unul nu mai este īn viata, Arhiepiscopul de la Turda de Jos si Galati, Antim Nica, si Teoctist Arapasu, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romāne". Pr. Iustin Marchis are destula trecere la "intelectualii subtiri" din Capitala, īndeobste critici la adresa BOR. Poate ca declaratiile sale consemnate de N. Stroescu Stīnisoara va determina o parte din intelighentia anti-ierarhie sa judece de doua ori īnainte de a arunca anatema. (I.F.) |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||