|
||||||||||||||||||||||||
| numărul 42-43, august-septembrie 2006 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
ROST le propune brasovenilor patru modele La Muzeul Judetean de Istorie din Brasov (Casa Sfatului) a avut loc, pe 30 iunie a.c., vernisajul expozitiei "Patru biografii de carturari, patru destine de martiri", dedicata lui N. Steinhardt, Radu Gyr, V. Voiculescu si Mircea Vulcanescu. Manifestarea a fost organizata de Muzeul Judetean Ialomita, Muzeul Judetean de Istorie Brasov si Asociatia ROST, cu sprijinul Consiliilor Judetene Ialomita si Brasov. Printre invitatii la vernisaj s-au numarat doamna Mariuca Vulcanescu, fiica filosofului interbelic Mircea Vulcanescu, si doamna SimonaCarmen Popa, fiica "poetului īnchisorilor" Radu Gyr. Cele doua doamne au evocat episoade din lupta pe care parintii lor au dus-o pentru apararea valorilor crestine si romānesti. De asemenea, dl profesor George Ardeleanu a vorbit despre personalitatea lui Nicu Steinhardt. Din partea Muzeului Judetean Ialomita a fost prezenta doamna Emilia Corbu, cea care a trudit pentru mutarea expozitiei de la Slobozia la poalele Tīmpei. Asociatia ROST a fost reprezentata de prof. Antonio Aroneasa, seful Filialei Brasov a organizatiei. Īn cuvāntul sau de īntāmpinare, tīnarul teolog a explicat ca expozitia se īncadreaza firesc īntr-un program de lunga durata al Asociatiei ROST pentru readucerea īn atentia tinerilor a unor personalitati exemplare, spre a le fi repere īn formarea lor ca oameni. Brasovenii prezenti la deschiderea expozitiei au fost impresionati de destinele asumate de cei patru pentru binele public. Expozitia, care va fi deschisa la Brasov timp de o luna, este un prilej de meditatie la propriile noastre vieti, la felul īn care reusim sa le onoram posteritatea acestor mari romāni si sa ne īmpartasim de pilda lor.
Ofensiva pro-Basarabia Īn ultimile luni, mai multe organizatii din tara si din diaspora au initiat actiuni pentru sensibilizarea opiniei publice asupra problemei basarabene si de lobby īn favoarea aderarii Republicii Moldova la UE. Unele dintre iesirile publice au fost īncurajate chiar de recentele declaratii ale presedintelui Romāniei, Traian Basescu, potrivit carora cele doua state romānesti se vor uni īn UE si nu altfel. Vīrful de lance al manifestarilor pro-basarabene sīnt Consiliul Mondial Romān (CMR) din SUA si gruparea "Noii golani" a studentilor din Bucuresti. Dar īntre organizatiile de sprijin se numara si: Asociatia ROST, Grupul Independent pentru Democratie, Asociatia 21 decembrie 1989 si Forumul romānilor din Harghita si Covasna. Pīna acum au avut loc cīteva manifestatii de strada, a fost deschisa o campanie de informare de 40 de zile "Basarabia pamīnt romānesc" inclusiv pe internet, la www.romanism.net - , iar CMR strīnge semnaturi pentru sustinerea unei Proclamatii pentru pregatirea unificarii patriei (puteti semna si dvs intrīnd pe pagina noastra, www.romfest.org). Parintele Gheorghe Calciu, presedintele de onoare al ROST, si dl Nicolae Popa, secretarul general al CMR, i-au īnmīnat documentul si presedintelui Basescu, cu prilejul īntīlnirii acestuia cu comunitatea romāneasca din Washington, pe 28 iulie a.c.
Catolicii strica relatiile cu ortodocsii Din 16 decembrie 2005 Papa Benedict al XVI-lea a ridicat Mitropolia Greco-Catolica de la Blaj la rang de Arhiepiscopie Majora. Ca o consecinta a acestei ridicari īn ierarhia bisericilor unite cu Roma a fost si schimbarea titulaturii primatului greco-catolicilor din Romānia din "Īnalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Lucian" īn "Prea Fericirea Sa Arhiepiscopul Major Lucian". Modificarile au fost realizate unilateral, fara consultarea Bisericii Ortodoxe Romāne, singura detinatoare a acestei titulaturi pīna la acest moment. Iata ca aceasta formula oficiala, deseori ironizata de presa īn ultimii 16 ani, se dovedeste a fi un titlu rīvnit si de catre ne-ortodocsi. Anul 2006 a mai adus un motiv de īngrijorare pentru ortodocsi. Benedict al XVI-lea a renunta la titlulatura de "Patriarh al Occidentului", care dateaza din primul mileniu crestin si este singura titulatura recunoscuta si de rasariteni. Liderul Bisericii Romano-Catolice si-a mentinut īnsa titlurile de "Vicar al lui Hristos" si de "Pontifex maximus al Bisericii universale", contestate de catre ortodocsi īntrucāt exprima pretentiile de jurisdictie universala ale Romei. Patriarhia de Constantinopol si-a reafirmat cu aceasta ocazie si protestul contra īnfiintarii de catre Biserica Romei de episcopii pe teritoriul canonic al unor patriarhate ortodoxe atribuind titulaturi ce sīnt deja utilizate de catre Episcopi Ortodocsi". Este si situatia din Romānia, unde cel mai elocvent caz este chiar Bucurestiul. Astfel, īn capitala functioneaza īn prezent doi ierarhi cu titulatura de arhiepiscop de Bucuresti si mitropolit, unul fiind patriarhul ortodox si celalalt arhiepiscopul romano-catolic. Episcopia romano-catolica din Bucuresti, ca si cea din Iasi, au luat nastere īn timpul conducerii celor doi regi catolici ai Romāniei, Carol I si Ferdinand. Īn acelasi timp importanta comunitate romāneasca ortodoxa din Italia nu este recunoscuta drept cult īn aceasta tara, iar ierarhul responsabil cu bunul ei mers are sediul īn Franta. Nu credem ca se va ajunge la īnfiintarea unei episcopii romānesti chiar la Roma, o data pentru ca nu putem face altora ceva ce le cerem sa nu ne faca ei noua, iar īn al doilea rānd pentru ca majoritatea comunitatilor ortodoxe romāne din Europa Occidentala sunt gazduite de biserici romano-catolice. Si aceasta stare de dependenta va trebui corectata, daca nu vom dori sa ajungem o remorca a catolicismului īn mijlocul ortodoxiei. S-ar putea profita de ocazia creata prin schimbarea titulaturii īntāistatatorului cultului greco-catolic pentru ca Parintele Patriarh sa adopte titlul de "Sanctitatea Sa", pe care o folosesc si patriarhul ecumenic, si cel rus si cel sārb. Īntrucāt aceasta titulatura este folosita si de catre papa, nu credem ca Blajul o va mai imita si pe aceasta. Ar fi un fapt pozitiv si o reflectare a prestigiului de care se bucura Biserica Ortodoxa Romāna si īntīistatatorul ei īn lumea ortodoxa.
A plecat si badia Balla Profesorul si scriitorul Corneliu Balla, o legenda a plaiurilor satmarene, a trecut la cele vesnice pe 24 iunie, la vīrsta de 76 de ani. Nascut pe 11 aprilie īn satul Olsig (jud. Bihor), cu un tata notar si o mama īnvatatoare decedata la nastere -, Corneliu Balla a fost pentru prima data arestat īnca de pe bancile liceului, pe motiv ca facea parte dintr-o "Fratie de Cruce". A urmat o scurta eliberare dupa care a fost aruncat din nou īn temnita. Cu dificultati, a reusit sa absolve liceul si Facultatea de Litere de la Cluj. A fost multa vreme profesor. A publicat volume de poezii, eseuri si traduceri din limba maghiara. Colaborator la "Familia", "Vatra", "Steaua", "Poesis" a data marturie despre gulagul comunist.
PC si PD se bat īn statui Am mai atras atentia si alta data asupra imposturii Partidului zis Conservator si a Partidului zis Democrat. Amīndoua - socialiste īn esenta, liberaloide īn anumite apucaturi si dependente total de liderii lor, Dan Voiculescu si Traian Basescu (stim si noi ca presedintele tarii ar trebui sa fie independent, dar...) se bat de-o vreme pe notiunea de conservatorism. Si ca sa se arate conservatoare se preteaza la gesturi de suprafata, care, din pricina acoperirii doctrinare, sīnt hilare. PD s-a declarat conservator la Partidul Popular European, ca sa poata fi īnscris īntre membrii acestuia. PC si-a pus pe peretii sediului central potretele fondatorilor si liderilor conservatori de dinainte de al doilea razboi mondial: Petre Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu ... Īn plus, si-a facut rapid un institut de studii conservatoare, care editeaza o revista numita, cum altfel?, "Conservatorul". Din pacate, īn aceasta din urma manevra au amestecat si oameni onesti si buni specialisti cum sīnt profesorii universitari Laurentiu Vlad si Ioan Stanomir. Probabil ca acestia nu se lasa īnselati de declaratiile lui Voiculescu, dar au nevoie de finantare pentru a-si continua cercetarile despre conservatorismul romānesc, de care se ocupa de mult. Recent, cele doua partide i-au ridicat cīte o statuie lui Petre P. Carp īn comuna natala a acestuia, Tibanesti Iasi. Una īn fata scolii, cealalta, īn fata Primariei. Si le-au sfintit īn aceeasi zi, de Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Petre P. Carp (1837-1919) a fost unul dintre liderii marcanti ai Partidului Conservator, ocupīnd īn doua rīnduri (1900-1901 si 1911-1912) si functia de premier al Romāniei. Cīti dintre pedisti si pecisti or sti cine a fost Petre Carp?
Putna la 540 de ani Pe 10 iulie a.c. s-au īmplinit 540 de ani de la punerea pietrei de temelie a Manastirii Putna de catre Sf. Voievod Stefan cel Mare. Cu aceasta ocazie, īn perioada 9 - 11 iulie, la Putna s-a desfasurat simpozionul "Putna 540" si a fost sfintita bisericuta de pe dealul Sion īnchinata Sf. Voievod Stefan cel Mare.
Revolutie morala īn Polonia Īn vreme ce la noi īnca se discuta daca e bine sa curatam societatea de securisti si de comunisti, īn Polonia este īn plina desfasurare revolutia morala promisa de fratii gemeni Kaczynski si de partidul de guvernamīnt Lege si Justitie. Potrivit Legii Transparentei, adoptata recent, orice persoana nascuta īnainte de august 1972 si care detine pozitii de interes public trebuie sa prezinte un certificat care sa dovedeasca lipsa colaborarii cu Securitatea comunista. Legea se refera la functionari de stat, manageri ale companiilor cu capiotal majoritar de stat, dar si la profesori, patroni din mass-media, jurnalisti si avocati. Cei care s-au dovedit a fi fost colaboratori ai politiei politice, īsi vor pierde slujbele. Pe Internet vor fi publicate listele cu ofiterii securisti si cu toti informatorii Securitatii. Listele si certificatele vor fi realizate de catre Institutul National pentru Rememorare, care are acces la toate arhivele si documentele politiei secrete comuniste.
Biserica pentru primii daci crestinati La 1900 de ani de la razboaiele daco-romane din anii 105-106, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie Tomitanul, a hotarīt īnfiintarea unei manastiri īn care sa fie reprodusa cīt mai fidel una dintre cele patru bazilici romane descoperite īn cetatea din apropierea localitatii Adamclisi. Reproducerea acestei bazilicii cu baptisteriu din sec. IV-V este cu atīt mai importanta cu cīt īn cetatea daco-romana de la Adamclisi s-au descoperit moastele a cinci martiri crestini. Arhiepiscopia face apel la toti credinciosii sa spijine financiar proiectul, depunīnd bani īn contul deschis la Banca Transilvania, sucursala Constanta, RO42BTRL01401205A37090XX, sau cu materiale, sunīnd la sau la tel 0722917686.
Oamenii Securitatii din presa A īnceput deconspirarea fostilor turnatori ai Securitatii romāne care astazi sīnt jurnalisti sau publicisti. Primul din aceasta tura a fost Carol Sebastian, fost redactor sef la "Cotidianul", dar mai īnainte redactor sef adjunct la "Evenimentul zilei" si realizator la BBC, Radio Mix FM si TVR. El a marturist, dar numai dupa ce fostii colegi de la "Cotidianul" i-au pus dosarul de informator pe masa. sa ne amintim īnsa ca īn 1991 au fost deconspirati Sorin Rosca Stanescu si Florin Marculescu, care au si fost dati afara de la "Romānia Libera" pentru asta. Mai tīrziu, daca nu ne īnseala memoria, a recunoscut si Ioan Itul pactul cu Securitatea. De data aceasta, spovedaniei lui Sebastian i-au urmat cele ale lui Adrian Patrusca, redactor sef la "Ziua", Valentin Hossu-Longin, senior editor la "Ziua" si fostul sot al admirabilei realizatoare a TVR Lucia Hossu-Longin care a avut un soc cīnd a aflat -, Dan Ciachir publicist comentator la "Ziua". Aceste dezvaluiri ne-au īntristat, pentru ca sīnt despre oameni care si-au facut un nume din lupta contra comunismului si a securismului, din promovarea identitatii nationale si a credintei crestine. Probabil ca nu īntīmplator s-au abatut tunurile īntīi asupra lor. Cīnd vor iesi si ceilalti, prietenii stīngii, ca si tortionarii si ofiterii de Securitate, atentia opiniei publice va fi deja diminuata. Īntre timp, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a dat curs cererii formulate de asociatia Civic Media de a verifica toti sefii de ziare si comentatorii vizibili. Vom avea, cu siguranta, si alte surprize. Apoi va veni rīndul preotilor. Si mai la urma al politicienilor.
A murit un print Printul Serban Ghica a adormit īntru Domnul pe 26 iulie 2006. Nascut la 25 martie 1919, descinzīnd dintr-o veche familie de domnitori ai Tarii Romānesti si Moldova, a absolvit Facultatea de Mine si Metalurgie, apoi a facut studii de inginerie la Birmingham, īn Anglia. Īn 1943 s-a īnscris īn PNT si a fost secretar personal al lui Iuliu Maniu. Īn 1947 a fost īntemnitat de regimul Groza, trecīnd pe rīnd prin puscariile de la Jilava, Vacaresti, Aiud, Ocnele Mari, Capul Midia etc. Dupa Revolutie a revenit īn PNTCD, īnsa doar cu functii īn interiorul partidului, fara demnitati īn stat. Īn tinerete a fost un nume de referinta īn rugby. El a fost capitan al echipei nationale si presedinte al Federatiei Romāne de Rugby (1943). |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||