Puterea pesedistă a umbrit un mare moment de unitate al românilor

Umilinţa de la Putna

Puterea pesedistă şi-a trădat încă o dată dispreţul faţă de români. A transformat prăznuirea a 500 de ani de la trecerea în veşnicie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt într-un eveniment eminamente politic şi într-un prilej de umilire a zecilor de mii de pelerini. Prin vocea ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Biserica a protestat. Preşedintele ateu Iliescu, ministrul Culturii, Răzvan Theodorescu şi alţi oficiali guvernamentali au ripostat obraznic solicitîndu-i înaltului ierarh ortodox să-şi ceară scuze. Cu aceasta, PSD şi Iliescu pot fi siguri că şi-au surpat singuri popularitatea. Un participant la manifestările de la Suceava şi Putna ne relatează mai jos prin ce a fost obligat să treacă din pricina fricii de “terorişti" de care suferă Puterea. (rost)

Cîteva sute de tineri au participat, între 29 iunie şi 2 iulie, la un pelerinaj organizat de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România (ASCOR) şi Liga Tineretului Creştin Ortodox din România (LTCOR), pe traseul Suceava – Putna.

Pelerinii au participat la Sfînta Liturghie, oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi, la Cetatea de Scaun din Suceava. Tot atunci, pelerinii care erau pregătiţi s-au împărtăşit, aşa cum se cuvine la începutul oricărui lucru duhovnicesc. Apoi la drum cu icoana Adormirii Sfîntului Ştefan purtată pe uncar tras de un cal. Coloana de marş era deschisă de prapurii şi icoanele cu chipurile sfinţilor ocrotitori ai filialelor ASCOR şi LTCOR din diferite zone ale ţării. Patru zile am mers pe jos, pe o vreme capricioasă, cînd ploaioasă, cînd teribil de caldă. La dificultatea drumului s-au adăugat oboseala firească şi neaşteptata moarte a părintelui protopop Ionel Maloş (49 ani), survenită în urma unui accident rutier.

Mulţi bucovineni i-au întîmpinat pe pelerinilor, iar în cîteva locuri, la Pătrăuţi, Dărmăneşti, Milisăuţi, Rădăuţi, Gălăneşti, Bivolărie, obştile au făcut tot posibilul să ofere găzduire şi masă tuturor celor peste 400 de pelerini, număr ce s-a tot mărit pînă la 600 cînd am ajuns la poarta mănăstirii Putna. Oamenii care au ieşit înaintea pelerinilor, au fost de o căldură deosebită, cum nu credeam că mai putem întîlni astăzi. Dragostea şi generozitatea acestor oameni ne-a întărit şi ne-a purtat către mănăstirea domnitorului sfînt.

În căutarea voturilor pierdute

Cu o asemenea stare de spirit am ajuns, în dimineaţa lui 2 iulie, la mănăstirea Putna. Însă, încă de pe drumul către localitatea Bivolărie, circulaţia era oprită către mănăstire. Cei care voiau să ajungă la mănăstire trebuiau să meargă pe jos sau cu microbuze special pus ela dispoziţie, dar numai după ce erau supuşi unui control foarte exigent. Pe măsura ce ne apropiam de Putna măsurile de securitate erau din ce în ce mai drastice. Mănăstirea arăta ca o fortăreaţă sub asediu. Puzderie de politişti, jandarmi, SPP-pişti şi ofiţeri ai SRI îi păzeau pe demnitarii aflaţi în incintă. În plus, mai erau o mulţime de oameni de ordine. Nu aşa se aşteptau pelerinii să găsească Sfînta mănăstire Putna, locul de întîlnire şi de reculegere al tuturor românilor ortodocşi. N-am înţeles de ce au mai venit la Putna preşedintele Iliescu şi premierul Năstase dacă se tem atît de tare să nu fie suprimaţi. Un preşedinte ateu şi bolşevic nu avea ce căuta la Putna în afara capitalului electoral. Un prim ministru străin de Biserică, arogant şi ocrotitor al corupţilor din propriul partid nu a mers, de bună seamă, la Putna decît pentru a mai smulge voturi.

Cu numai cîţiva ani înainte (1997) nu s-a văzut o asemenea desfăşurare de forţe la mănăstirea Neamţ, care împlinea 590 de ani. Dar atunci era evident o altă conducere a statului, poate nu mai vrednică, dar mai temătoare de Dumnezeu decît de români. Victor Ciorbea, premierul român de atunci, nu a avut decît o gardă de corp formată din 6-7 persoane. Valul de pelerini l-au luat pe sus pe Ciorbea, cu tot cu gărzile sale, la intrarea pe poarta mănăstirii, dar premierul nu a păţit nimic. După pătrunderea în curtea mănăstirii Neamţ, fiecare şi-a reluat locul, fără incidente.

Un ierarh în ajutorul pelerinilor

Revenind, cînd coloana de pelerini ASCOR şi LTCOR s-a apropiat de Mănăstirea Putna, drumul era mărginit de toate trupele pomenite mai sus. Credincioşi veniti din toate colţurile ţării şi de peste hotare aşteptau zadarnic să fie primiţi în curtea Mănăstirii, dar nu li se permitea accesul, nici macar în parcare. Coloana ASCOR-LTCOR a trecut de mai multe filtre pînă în apropierea parcării, împrejmuită cu garduri mobile. Acolo, aproape jumătate dintre pelerini au trecut de acel ultim filtru. Un ins în civil a hotărît că restul tinerilor nu au dreptul să intre în mănăstire. La protestele studenţilor, care au arătat că venirea lor era anunţată cu luni de zile înainte, oficialii au răspuns că astea sînt ordinele şi că n-au ce face. Tinerii au continuat să protesteze, spunînd: “De cînd poliţia face ordine şi în biserică?", “Nu mai aveţi nici măcar respect faţă de cele sfinte!", “Numai să bateţi aţi fost învăţaţi?". Moment în care ÎPS Pimen s-a întors din capul coloanei de pelerini, pe care o conducea, să vadă de ce au ajuns atît de puţini în poarta mănăstirii. S-a apropiat de cei din parcare, care gesticulau şi vociferau, şi s-a apucat să înlăture gardurile mobile, de unul singur, permiţînd pelerinilor să intre. Evident că poliţiştii s-au iritat şi au încercat, fără succes, să-l convingă pe înaltul ierarh că ordinele trebuie respctate. Toţi cei care au intrat au fost perchezitionaţi corporal. Semnatarul acestor rînduri a beneficiat de două percheziţii, pentru că unuia dintre "securişti" i-am părut suspect de mare.

Aşadar, un nou motiv de dezgust. Noi veniserăm să ne închinăm, nu să împuşcăm preşedinţi.

În curte, am fost dirijaţi în ţarcuri speciale, delimitate tot de garduri mobile. După cîteva minute de aşteptare, pînă la începerea Sfintei Liturghii, Lia Roberts, candidat la preşedinţia României, a împărţit cărţi de vizită în dreapta şi-n stînga, în speranţa cîştigării simpatiei electoratului. Nu s-a potolit decît atunci cînd cineva şi-a exprimat dezamăgirea că tocmai acolo şi-a găsit să-şi facă promovare.

Mîhnirile nu s-au oprit aici. În timpul Sfintei Liturghii, cu puţin înainte de rostirea Crezului, slujba a fost întreruptă şi au vorbit ierarhii noştri, dar şi cei din alte ţări ortodoxe. Însă, credincioşii au fost nedumeriţi de cuvîntul episcopului catolic de Padova, a cărui prezenţă a fost explicată prin aceea că Ştefan cel Mare ar fi fost tratat de o anumită boală de cîţiva doctori de la Padova! Discursul catolic a făcut apologia papei din vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfînt şi a actualului papă, astfel încît intervenţia episcopului de Padova a fost mai degrabă una de propagandă catolică decît una de omagiere a celui prăznuit.

Puterea a fost pusă la colţ

De-acum vă este cunoscută reacţia ÎPS Pimen faţă de modul în care autorităţile au înţeles să organizeze manifestările de la Putna, precum şi replica lui Ion Iliescu şi a reprezentanţilor guvernului. În special, a surprins neplăcut îndrăzneala preşedintelui Iliescu de a-i pretinde ÎPS Pimen să-şi ceară scuze pentru că s-a revoltat contra măsurilor de securitate excesive. BOR s-a solidarizat cu ÎPS Pimen şi a întărit reproşurile făcute de înaltul ierarh oficialităţilor.

Cu toate cele petrecute, să luăm aminte la ce ne spune Sfîntul Apostol Pavel, care nu cu pană a scris, ci cu flacără: "Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? Precum este scris: «Pentru tine suntem omorîţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere». Dar în toate acestea suntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Căci sînt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpînirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici înălţimea, nici adîncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru"(Romani 8, 35-39). Dacă aşa vom fi, toate armele celor răi vor da iîapoi, în faţa omului care are o astfel de iubire. Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

George LEONTE

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!