2% pentru Asociatia ROST


Publicaţie lunară editată de Asociaţia ROST



 


Cum ne puteţi ajuta | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva

numarul 10-11, decembrie 2003 - ianuarie 2004


Ideea conservatoare


Redescoperirea unei personalitati exemplare

Despre necesitatea unei editii de Opere a lui Vasile Bancila

Sarbatoarea ca intalnire intre Dumnezeu si societate

Pedagogia histrica a unui metafizician crestin


85 de ani de la Marea Unire

Revolutie sau complot?

Cosmar la portile Orientului

Consecintele unei politici externe in genunchi

Integrarea in Uniunea Europeana, Fata Morgana a Romaniei


conservatorul

Conservatorismul necesar

Crestomatie: C. Radulescu-Motru despre conservatorism

Cateva reflectii asupra conservatorismului

Paul Caravia - un cruciat impotriva uitarii


Florin Chilian, o biografie pusa pe muzica

Educatia sexuala aberanta la romani

Ce ofera si ce nu ofera cultura hip-hop

Stiri diverse


Binele si pacatele ingaduite in mitologia romaneasca


historia

Puterea politica si Biserica Ortodoxa Romāna. Consideratii istoric (3)

Holocaust in Romania?


Craciunul, primul praznic al crestinilor

Crestinismul este o religie pentru aristocrati

Mitropolitul Sebastian Rusan, finul lui Groza dar si dusmanul comunistilor

Teologia romaneasca in criza


Serbia de rasarit: o mare de romani

Patimile unui preot aroman care a indraznit sa vorbeasca romaneste


semnal

Carti la Rost


Cateva precizari inocente si cordiale

Unde ne sunt inchizitorii


 
 
 

conservatorul

PAUL CARAVIA – UN CRUCIAT ĪMPOTRIVA UITARII

 

Regretatul profesor Paul Caravia, fost detinut politic (trecut si prin experienta-limita a Pitestiului), si-a dedicat aproape īntreaga activitate de dupa 1989 studiului documentar care atesta pe de o parte amploarea si perversiunea represiunii comuniste, iar pe de alta parte rezistenta opusa regimului terorist de catre segmente importante ale societatii romānesti. Interesul deopotriva istoric si moral al demersului sau īl asaza nu doar printre cei mai de seama cercetatori ai arhivelor totalitare, dar si īn galeria marilor marturisitori. Lucrarea sa de ansamblu se constituie īntr-o adevarata cruciada īmpotriva uitarii, onorīnd si īmplinind mesajul istoric al unei generatii martirizate.

Biserica īntemnitata. Romānia: 1944-1989 (īn cuvīntul īnainte si īn studiul introductiv, volumul – realizat īn colaborare cu Virgiliu Constantinescu si Flori Stanescu – este denumit, mai exact, “Dictionarul personalului ecleziastic īn detentia sistemului concentrationar comunist”) a aparut īn 1998 sub egida Institutului National pentru Studiul Totalitarismului. Desi depaseste cu mult materia brosurii intitulate Marturisitori dupa gratii. Slujitori ai Bisericii īn temnitele comuniste (Cluj, 1996), dictionarul nu a putut fi totusi exhaustiv (unele adaosuri si īndreptari, circumscrise confesional, sīnt aduse de Vasile Manea īn Preoti ortodocsi īn īnchisorile comuniste, Ed. Patmos, f. l., 2000).

Sīnt īnregistrate 2544 de persoane, īntre care 2398 de preoti (ortodocsi – 1725; greco-catolici – 226; roman-catolici – 165; protestanti si neoprotestanti – 90; de alte religii – 36) si 49 de cīntareti/cantori, carora li se adauga o seama de persoane pentru care cultul n-a putut fi stabilit exact. Desi neinclusi īn corpul dictionarului, sīnt mentionati īn studiul introductiv si 31 de ierarhi ortodocsi scosi din scaun sau exilati, peste 1500 de cazuri de personal ecleziastic epurat, precum si 60 de monahi despre care se stie cu certitudine ca au sprijinit miscarea nationala de rezistenta. Un caz aparte este cel al detinutilor politici preotiti dupa iesirea din īnchisoare, printre care aflam nume ilustre: Horia Cosmovici, N. Steinhardt, Constantin Voicescu etc.; parintele Gh. Calciu figureaza chiar īn corpul dictionarului, deoarece a doua detentie (1979-84) a executat-o ca preot.

Lucrarea se remarca printr-o vasta informatie (sursele – arhive, volume de autor, publicatii periodice, colectii manuscrise – sīnt īnregistrate bibliografic la pp. 33-41) si printr-o severa metodologie, ceea ce-i confera deopotriva consistenta si functionalitate.

Paul Caravia are dreptate sa conchida: “Se vede ca Biserica nu a fost numai contemplativa, ci si luptatoare” (p. 30).

Gīndirea interzisa. Scrieri cenzurate – Romānia: 1945-1989 (volum prefatat de acad. Virgil Cāndea) a aparut in anul 2000 la Ed. Enciclopedica din Bucuresti, reprezentīnd “prima īncercare de a concentra izvoare numeroase si variate – documente inedite, reglementari de uz intern si bibliografie recenta – īntr-un repertoriu cumulativ de tiparituri interzise si manuscrise confiscate īn Romānia perioadei totalitare” (V. Cāndea). Nota asupra editiei (pp. 13-15) atesta rigoarea si acribia cu care s-a lucrat, iar amplul Studiu introductiv (pp. 17-40) constituie o excelenta radiografie a fenomenului cenzurii ideologice (ce a culminat īn regimurile comuniste). Sursele publicate (de la Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945, semnat sub presiune chiar de Regele Mihai si aparut īn Monitorul Oficial doua zile mai tīrziu, pīna la Publicatiile interzise pīna la 1 mai 1948, Bucuresti, Ministerul Artelor si Informatiilor, 1948, cu un supliment īn toamna aceluiasi an) sīnt coroborate cu alte tipuri de surse (cataloage, liste de uz intern, circulare, procese verbale, registre de inventar), alcatuindu-se aprox. 12.000 de fise-document, īnregistrate īn ordine alfabetica.

Pe līnga indexul alfabetic al publicatiilor interzise (pp. 43-554), īn care prevaleaza autorii romāni ai perioadei 1917-1944, lucrarea mai īnregistreaza registre-inventar auxiliare pentru perioada 1959-1989 (totalizīnd 53 de autori si 237 de titluri), precum si o lista (fatalmente incompleta) a manuscriselor si cartilor confiscate (si uneori folosite drept “corp delict”), īnsumīnd 123 de persoane.

Este simptomatic pentru fundatura īn care a intrat necesarul deziderat postdecembrist al unui “proces al comunismului” (macar moral, daca nu juridic) faptul ca volumele atīt de substantiale coordonate de Paul Caravia nu s-au bucurat de recenzii sau dezbateri pe masura. Lumea romāneasca se consuma, neexorcizata, īntr-un cotidian amnezic si vulgar, iar īn subsidiar nu mai prididim sa ne miram ca am ajuns – de la stīnga la dreapta – rusinea Europei si a propriei noastre istorii!

 

Vasile A. Marian