numarul 10-11, decembrie 2003 - ianuarie 2004

Serbia de rasarit: o mare de români

Se tot vorbeste de sute de mii de români din Serbia de la sud de Dunare care nu au nici cel mai mic drept la identitate nationala. Am vizitat la sfârsit de august 2003 zona si pentru început va prezint lista localitatilor din Serbia de rasarit în care traiesc români (în paranteza localitatile în care alaturi de români traiesc si alte nationalitati):

Judetul Branicevo

Plasa VELIKO GRADISTE: Doljasnica, Topolovnik, Cesljeva Bara, Durakovo, (V.Gradiste, Ram);

Plasa GOLUBAC: Brnjica, Dvoriste, Zitkovica, Krivaca, Kurdes, Snegotin, (Golubac);

Plasa ZABARI: Vitezevo, Kocetin, Mirijevo, Porodin, Svinjarevo, Polatina, Ticevac, (Vlaski Do, Zabari);

Plasa ZAGUBICA: Breznica, Laznica, Milanovac, Osanica, Seliste, Sige, (Bliznak, Zagubica, Krepoljin, Medvedica);

Plasa KUCEVO: Blagojev Kamen, Brodica, Bukovska, Voluja, Vukovic, Duboka, Kacna, Ljesnica, Mustapic, Neresnica, Radenka, Rakova Bara, Sena, Srpce, Turija, Ceremosnja, Cerovica, Sevica, (Kucevo);

Plasa MALO CRNICE: Aljudovo, Vrbnica, Zabrega, Kobilje, Kravlji Do, (Veliko Selo, Sljivovac);

Plasa PETROVAC NA MLAVI: Busur, Vitovnica, Dubocka, Zdrelo, Kladurovo, Leskovac, Manastirica, Melnica, Orljevo, Ranovac, Rasanac, Stamnica, Slarcevo, (Bosnjak, Oreskovica, Pankovo, Petrovac);

Plasa POZAREVAC: Ostrovo, Recica, (Kostolac, Pozarevac, Poljana);

Judetul Pomoravlje

Plasa DESPOTOVAC: Beljajka, Jasenovo, Resavica Selo, (Despotovac, Zibilje, Lipovica);

Plasa JAGODINA: Dobra Voda;

Plasa SVILAJNAC: Bobovo, Macevac, Prostinac, Subotica, (Dubnica, Svilajnac, Troponje);

Plasa CUPRIJA: Batinac, Bigrenica, Vlaska, Isakovo, (Cuprija, Supska);

Judetul Bor

Plasa BOR: Brestovac, Bucije, Gornjane, Zlot, Krivelj, Luka, Metovnica, Ostrelj, Slatina, Tanda,Topla, Sarbanovac, (Bor);

Plasa KLADOVO: Brza Palanka, Vajuga, Velesnica, Velika Vrbica, Velika Kamenica, Grabovica, Davidovac, Kladusnica, Korbovo, Kostol, Kupuziste, Ljubicevac, Mala Vrbica, Manastirica, Milutinovac, Novi Sip, Podvrska, Reka, Recica, Rtkovo, Tekija, (Kladovo, Petrovo Selo);

Plasa MAJDANPEK: Boljetin, Vlaole Golubinje, Debeli Lug, Jasikovo, Klokocevac, Leskovo, Miroc, Mosna, Rudna Glava, Topolnica, Crnajka, (Donji Milanovac, Majdanpek);

Plasa NEGOTIN: Bukovce, Veljkovo, Vratna, Dupljane, Dusanovac, Zlokuce, Jabukovac, Kobisnica, Kovitlovo, Mala Kamenica, Malajnica, Milosevo, Mihajlovac, Mokranje, Plavna, Prahovo, Radujevac, Samarinovac, Slatina, Srbovo, Urovica, Crnomasnica, (Negotin);

Judetul Zajecar

Plasa BOLJEVAC: Bacevica, Bogovina, Valakonje, Dobro Polje, Osnic, Podgorac, Savinac, (Boljevac, Lukovo, Mali Izvor);

Plasa ZAJECAR: Vel. Iasikovo, Vel. Jasenovac, Gamzigrad, Glogovica, Gradskovo, Dubocane, Lubnica, Mala Jasikova, Mali Jasenovac, Nikolicevo, Prlita, Tabakovac, Halovo, Cokonjar, Sipikovo, Sljivar, (Grljan, Zajecar).

Cum sa stergi o provincie de pe blazon

Aceasta zona a Serbiei de rasarit sau a Timocului a fost luata de sârbi de la turci abia în 1833. Pâna atunci aici fusese pasalâcul de Vidin si, mergând înapoi în timp, taratul si cnezatul de Vidin, tinuturile Maciva si Branicevo sub unguri, imperiul româno-bulgar al Asanestilor, Imperiul Bizantin, Dacia Ripensis, Dacia Mediteranea, Moesia romana, Tribalia (dupa vechea spita a dacilor-tribalii). Vechea Rasca sau Serbia nu atingea Dunarea fiind situata mai la sud (vezi atlasul istoric sârb de la 1925 si bulgar de la 1917). Timocul sau Craina a fost si în stapânire austriaca, fiind unit administrativ cu Banatul, dar si sporadic în stapânirea Munteniei.

Între 1804-1813 a existat o uniune între Serbia si Tribalia, între sârbi si românii timoceni pentru lupta împotriva turcilor (fara colaborarea românilor timoceni care controlau dreapta Dunarii, sârbii nu aveau acces la sprijinul rusesc ce venea prin principate). Acest lucru este evident din stema respectiva care reunea cunoscuta stema a Serbiei ramasa pâna azi (cei 4 S în 4 colturi) cu stema Tribaliei (un cap de mistret strapuns de o sageata, uneori si o bufnita). Deci cam pe când rapeau rusii Basarabia, sârbii se uneau cu românii timoceni din fosta Tribalie, pentru ca mai târziu sa se faca stapâni în zona, uitând de ajutorul dat de acestia împotriva pagânilor si devenind niste asupritori crestini mult mai salbatici în metode.

Etnograful sârb Tihomir Georgevici a fost acuzat de tradare fiindca publicase lucrarea ,,Printre românii nostri’’, încumetându-se ,,sa vorbeasca despre românii care trebuiau sa fie tainuiti caci altfel s-ar putea naste o asa zisa periculoasa chestiune româneasca din Serbia.’’

Cum poti ascunde un milion de români

Cu toate ca sârbii la 1833 au început imediat interzicerea limbii române în scoli si biserici si au dat tuturor nume sârbesti pe care le puteau alege dintr-o lista la botez, cu toate ca nici un român nu primea vreo functie si ca erau adusi sârbi pentru orice post de raspundere, la recensamântul din 1895 apar totusi 159.510 români. Sârbii se sesizeaza si vor schimba macazul, mai ales dupa ce, la 191, unele glasuri din Timoc cer unirea cu România. Astfel la recensamântul din 1921 nu mai apare nici un român ci apare o noua etnie – cea valaha cu 142.773 suflete. Prea multi însa pentru sârbi si dupa ce în 1946 vor cere drepturi etnice, va urma o mai mare prigoana si munca de lamurire cum ca ei sunt de fapt sârbi ce vorbesc si o alta limba. Astfel în 1953 apar în statistici doar 36.728 valahi si 198.728 sârbi cu limba materna valaha, iar în 1961 doar 1330 valahi si 2233 români.

În ultimii ani, paralel cu initiativele unor asociatii ale românilor de aici de redesteptare nationala, au început acuze în presa sârba la adresa liderilor acestora ca vor destabilizarea Serbiei si un nou Kosovo (regiunea locuita de români este mai întinsa decât Kosovo). Biserica Ortodoxa Sârba a facut apel cetatenilor sa se declare sârbi pentru binele patriei si ortodoxiei. În ciuda acestor presiuni, la recensamântul din 2002 s-au declarat 39.953 valahi si 4.157 români. Un numar ridicol de mic si totusi mai mare decât cel al românilor din Voivodina, care se bucura de drepturi etnice firesti.

Referitor la aceste comice recensaminte mentionez ca ele îi fac pe unii intelectuali sârbi sa roseasca si sa le conteste chiar ei obiectivitatea. Astfel istoricul dr. D.Petrovici într-o lucrare despre valahi nu crede ca pot fi mai putini de 240.000.

O brosura oficiala privind minoritatile din Serbia recunoaste ca în ceea ce îi priveste pe valahi recensamintele sunt ,,datatoare de confuzii si greu de explicat din punct de vedere demografic’’. Mai scrie ca ,,Vlahii nu sunt reprezentati la nivelul conducerii administrative nici macar în Homolie sau Valea Timocului, unde acestia sunt majoritari’’. În acelasi buletin editat de Belgrad se recunoaste ca ,,membri ai acestei populatii, fara îndoiala, au caracteristici asemanatoare cu cele românesti, iar limba si folclorul conduc spre varianta originii lor românesti. Reprezentantii minoritatii vlahe sustin originea lor româna’’. Daca orice sârb cinstit spune ca românii timoceni sunt majoritari în 200 localitati înseamna ca sigur este vorba de 400. Organizatiile românesti au contestat oficial recensamântul din 2002 în fata guvernului sârb si OSCE. România a tacut chitic.

Uite cine vorbeste

Un reprezentant în parlament al opozitiei sârbe din vremea lui Milosevici spunea ca sunt 1.100.000 de români timoceni. Eu, dupa ce am batut zona în lung si în lat fara sa întâlnesc pe cineva care sa nu vorbeasca româneste, afirm ca sunt între 400.000 si 1.000.000 de români în estul tarii vecine, ei reprezentând între 10% si 1/6 din populatia Serbiei.

O mare de români este lipsita de cele mai elementare drepturi nationale. Nici un minut de limba româna în scoli, nici un cuvânt românesc în bisericile lor, nici un cuvânt românesc la televiziunea sau radioul public sârbesti care sa se receptioneze în zona, nici un reprezentant al lor în Consiliul National Român din Serbia în urma manevrelor Belgradului din decembrie 2002.

În acelasi timp, în Voivodina, la nord de Dunare este un paradis pentru minoritati: cei 35.000 români sunt majoritari în doar 17 localitati, învatamânt în limba româna fac în noua localitati, în celelalte se studiaza doar limba româna facultativ. Ar mai fi loc si aici de mai bine, dar este incomparabil cu zona Timocului. Nu pot sa nu amintesc tupeul cu care niste deputati sârbi oaspeti ai Aradului (a fost si televizat discursul lor la TV RCS în ultima saptamâna din august) amenintau România ca vor sesiza UE ca nu acorda sârbilor din România aceleasi drepturi cu ale românilor din Serbia. Oficialii aradeni au tacut chitic.

Ca sa termin cu Voivodina, unde situatia este totusi prin comparatie roz, sa amintesc ca sârbii nu recunosc titlul de Episcop conferit de biserica româna lui Daniel de la Vârset. Ei doresc sa ramâna doar vicariat la Vârset de teama ca îsi va extinde competenta si în Timoc unde îi este interzis sa se deplaseze în calitate oficiala. Cum ar fi ca lui Tokes sa nu îi permitem sa mearga în Harghita si sa acordam drepturi exclusiv maghiarilor din Timis? Este similar cu ce se petrece în Serbia prietena. Românii recunosc la Timisoara episcopie sârba si consulat sârb.

Daca Republica Moldova a fost reclamata si obligata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa recunoasca Mitropolia Româneasca a Basarabiei, nu vad de ce nu reclamam si Serbia. În ceea ce priveste consulatul sârb de la Timisoara, trebuie sa retinem ca noi nu avem nici un consulat în Serbia, chiar daca românii timoceni au cerut unul la Bor.

O alta lucratura a Belgradului în Banat este ca înfiinteaza institutii pentru românii banateni departe de locurile lor. Cu toate ca românii locuiesc în jurul Vârsetului, s-a înfiintat o biblioteca la Novi Sad, unde nu locuia nici un român. Acum în Novi Sad s-au mutat câtiva angajati români ai bibliotecii si RTV. Cititorii nu. Cum ar veni sa deschidem noi biblioteca maghiara doar la Calarasi? Am uitat sa mai spun despre Comunitatea Românilor din Iugoslavia, care a fost scoasa afara din sediul pe care l-a ridicat chiar ea sub austrieci. Se judeca si acum. Bucurestiul nu aude. Adresa CRI este acum Vârset, str. Sterijino sokace bb tel 013 823 435, e-mail criyu@hemo.net . Editeaza combativa publicatie de tinuta Cuvântul Românesc, iar în conducere sunt Ion Cizmas, Marin Gaspar, Todor Groza Delacodru, Pavel Greoneant. Spre deosebire de acestia exista si români vândutI, dintre care am cunoscut pe Lucian Marina si pe seful Libertatii - oficios român al statului sârb, care nu vor sa auda de românii timoceni. (Va urma)

Viorel DOLHA, Presedintele Asociatiei Invatatorilor din Arad