numarul 10-11, decembrie 2003 - ianuarie 2004

85 de ani de la Marea Unire

S-au implinit iata 85 de ani de la Marea Unire. In locul circului national cu damf de fasole si cirnati (in plin post al Craciunului !), de 1 decembrie am fi putut incerca sa raspundem la o intrebare simpla: ce sarbatorim ? Mai este legitima bucuria noastra de azi, pentru acest eveniment major din istoria romaneasca nu prea indepartata ? Nu mai poate fi pina cind Basarabia si Bucovina nu vor fi redeveni una cu patria-mama. 

Pentru romanii limpezi la minte, constatarea de mai sus este cu atit mai tragica la ceasul cind romanii din Moldova lui Voronin incearca disperati sa impiedice un alt rau: federalizarea micii Romanii de la est de Prut. Lupta lor ar fi trebuit sa ne trezeasca din desantata aghezmuiala, pretins patriotica, declansata de PSD. O Romanie treaza si vrednica de trecutul sau era obligata sa declare 1 decembrie drept ziua in care a inceput actiunea pentru reeditarea Marii Uniri. Daca le-ar fi pasat de acest neam si de tara pe spatele careia s-au imbuibat, conducatorii politici ai Romaniei nu ar fi sarbatorit fals o Unire care nu mai exista. Astazi, romanii sint mai dezbinati ca oricind: de la trupul tarii ramin smulse doua provincii; diaspora a fost abandonata; iar noi, cei dintre granitele romanesti, nu mai simtim cu adevarat chemarea nici unui mare ideal care sa ne tina la un loc (si de-aici emigratia in masa…).

La 85 de ani de la Marea Unire, sa ni se faca rusine de nevrednicia noastra si de jertfa inaintasilor, pe care n-am stiut s-o pretuim si s-o onoram! {i in aceasta rusine sa ne gasim resursele pentru a ne indrepta.

Dar inainte de toate, sa ne amintim cum s-a faurit Unirea. Publicam mai jos declaratiile de unire. (Rost)

Declaratia de Unire a Basarabiei cu România, la 27 martie/9 aprilie 1918

 "În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara:  Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei Moldove,

În puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa România.

Aceasta unire se face pe urmatoarele baze:

1. Sfatul tarii actual ramâne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupa nevoile si cererile norodului; aceste hotarâri se vor recunoaste de Guvernul Român;

2. Basarabia îsi pastreaza autonomia provinciala, având un Sfat al tarii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ împlinitor si administratia proprie; 

3. Competenta Sfatului tarii este: 

1. Votarea bugetelor locale; 

2. Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor; 

3. Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, prin Organul sau împlinitor, iar functionarii înalti sunt întariti de Guvern; 

4.Recrutarea Armatei se va face în principiu pe baze teritoriale;

5. Legile în vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) ramân în putere si vor putea fi schimbate de Parlamentul Român, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritatilor din Basarabia;

6. Respectul drepturilor minoritatilor din Basarabia; 

7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Ministri Român, acum desemnati de actualul Sfat al tarii, iar pe viitor luati din sânul reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Român;

8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si direct; 

9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor face pe baza votului universal, egal, secret si direct; 

10. Libertatea personala, libertatea tiparului, a cuvântului, a credintei, a adunarilor si toate libertatile obstei vor fi garantate prin Constitutie..."

Declaratia de Unire a Bucovinei cu România, la 15/28 noiembrie 1918

"Congresul General al Bucovinei întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; ca în cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor împotriva tuturor încalcarilor din afara si a cotropirei pagâne; ca în 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri straine, care îi nesocotea drepturile nationale si care prin strâmbatati si persecutii cauta sa-si înstraineze firea si sa-l învrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca în scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate campurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa îndure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca în acelasi timp poporul bastinas a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de câstig ale acestei tari, si despoiat în mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mântuirii, asteptat cu atâta dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui stefan, si ca au nutrit vecinic credinta ca marele vis al neamului se va înfaptui prin unirea tuturor tarilor române dintre Nistru si Tisa într-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a sunat!

Astazi, când dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romaniei si a puternicilor si nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile si când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungara s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate neamurile încatusate în cuprinsul ei si-au câstigat dreptul de libera hotarâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreapta catre regatul României, de care întotdeauna am legat nadejdea desrobirii noastre.

   Drept aceea
   Noi,
   Congresul general al Bucovinei,
întrupând suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare,
   în numele Suveranitatii nationale,
   Hotarâm:
   Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare pâna la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul României".

Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba-Iulia, de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918

"I. Adunarea nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor îndreptatiti la Alba-lulia, în 1 DECEMBRIE 1918, decreteaza UNIREA ACELOR ROMÂNI Sl A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE DÂN{II CU ROMÂNIA. Adunarea Nationala proclama îndeosebi dreptul inalienabil al natiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mures, Tisa si Dunare.

II. ADUNAREA NATIONAL~ rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pâna la întrunirea Constituantei, aleasa pe baza votului universal.

III. În legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat român Adunarea Nationala proclama urmatoarele:

1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare.
   Fiecare popor se va instrui, administra si judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii, în proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.
2. Egala îndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din stat.
3. Înfaptuirea desavârsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proportional pentru ambele sexe, în vârsta de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judete ori parlament.
4. Desavârsita libertate de presa, asociere si întrunire, libera propaganda a tuturor gândurilor omenesti.
5. Reforma agrara radicala.
   Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, în special a proprietatilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiintând fidel comisurile în temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atât cât o poate munci el cu familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte potentarea productiunii.
6. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

IV. Adunarea nationala da expresie vointei sale ca, congresul de pace sa înfaptuiasca comunitatea natiunilor libere în asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici deopotriva, iar în viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internationale.

V. Românii adunati în aceasta Adunare nationala saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati de jugul monarhiei austro-ungare si uniti cu tara-mama, România.

VI. Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pâna aci în monarhia austro-ungara, anume natiunile: ceho-slovaca, austro-germana, jugoslava, polona si ruteana, si hotaraste ca acest salut sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni.

VII. Adunarea Nationala cu smerenie se închina înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest razboi si-au varsat sângele pentru înfaptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea si unitatea Natiunii Române.

VIII. Adunarea Nationala da expresie multumirii si admiratiunii sale tuturor puterilor aliate, care, prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dusman pregatit de multe decenii pentru razboi, au scapat civilizatiunea din ghearele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii române din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Român, care va avea toata îndreptatirea sa reprezinte Natiunea Româna, oricând si pretutindeni, fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare în interesul natiunii".