|
||||||||||||||||||||||||
| numarul 58, decembrie 2007 | ||||||||||||||||||||||||
|
Întoarcerea hoardelor
Întreaga presa din România s-a isterizat dupa asasinatul care a zguduit Italia * si a provocat consternarea autoritatilor de la Roma, furia italienilor si rabufnirile extremei drepte din peninsula. Mirarea s-a asternut ca o masca pe chipurile jurnalistilor si analistilor dâmboviteni, care au privit descumpaniti unul la celalalt: iata ce ni s-a putut întâmpla - oare cine o fi vinovat? Chiar asa, cine?
Prima data degetul acuzator se îndreapta spre autoritatile de la Bucuresti, care au evitat întotdeauna sa recunoasca faptul ca România se confrunta cu o problema serioasa - infractionalitatea (cu un procent special de manifestare în rândul minoritatii tiganesti), însa nici presa, care a promovat ani în sir imagini violente nu poate fi scoasa din discutie. De frica acuzatiilor de discriminare pe criterii etnice si a CNCD, politicienii români se feresc sa recunoasca existenta situatiei, adoptând paguboasa politica a strutului. A fost nevoie ca ambasadorul Italiei la Bucuresti, Daniele Mancini, sa declare ca exista ceva ce poate fi numit "o problema rroma", pentru ca mass-media sa se întrebe daca, într-adevar, o astfel de chestiune îsi face simtita prezenta în România. Diplomatul a aratat ca el însusi a fost atacat asta vara în Cismigiu, trebuind sa negocieze pentru recuperarea propriului telefon mobil din mâinile jefuitorilor. Si a cerut gasirea unei solutii pentru întreaga comunitate a tiganilor din România. Dupa ce Antonescu i-a plimbat si muncit prin Transnistria (unde unii dintre ei au murit datorita conditiilor inumane de trai), dupa ce comunistii le-au luat aurul si i-au dezradacinat aproape complet, rupându-i de stilul traditional de viata, acum, în democratie, tiganii (carora unii lideri de-ai lor, mai cu staif, si "directori" ai opiniei publice de la noi prefera sa le spuna "rromi", de parca asta ar schimba ceva) au fost lasati de izbeliste, autoritatile aratându-se bucuroase ca prefera sa plece (poate ca au si fost încurajati tacit în acest sens) din tara. Ceea ce s-a facut pentru integrarea lor a fost superficial si declarativ. Mai multi bani s-au cheltuit pentru a se demonstra ca au fost persecutati în al doilea razboi mondial, decât pentru programe reale de integrare în societate. Abia acum, premierul Tariceanu vorbeste despre încercarea de a-i aduce la un numitor comun cu restul societatii românesti, inclusiv prin a le gasi locuri de munca, în timp ce presedintele Basescu a cerut Comisiei Europene sa implementeze intruziunea sociala a rromilor la nivelul Uniunii, aratând astfel ca întreaga Europa are o problema cu aceasta etnie. Multi români se bucura pe înfundate: "spuneati ca îi discriminam pe tigani în România, acum asa va trebuie, descurcati-va cu ei, integrati-i voi!". Sigur, este simplu sa arunci pisica moarta în curtea cuiva, dar hai sa observam ca infractorii, atât acasa cât si aiurea nu sunt doar tigani, ci si etnici români. Nu este vorba doar de faptul ca autoritatile de la Bucuresti au ignorat decenii în sir problemele unei comunitati. Situatia este mult mai grava, demonstrându-se ca întrega politica de stat legata de educatie este un fiasco. Se culeg acum roadele anilor de coruptie din politie si justitie, a pedepselor minime, a eliberarilor conditionate si a decretelor de amnistie, a lipsei programelor de reeducare din penitenciarele nemodernizate, dar poate mai ales a lipsei de viziune în ceea ce priveste politicile educationale în mediul scolar, care au permis dezvoltarea unei noi generatii de delicventi dupa cea de care România a reusit sa scape dupa 1989, prin deschiderea granitelor. Trebuie sa ne asumam faptul ca, în afara de milioane de muncitori cinstiti, am exportat si numerosi infractori, ale caror bande organizate au terorizat continentul în ultimii 17 ani. Iar cei mai "noi" dintre ei sunt produsul lipsei unui sistem educational românesc care sa functioneze coerent, al genocidului cultural din ultimii ani, continuator, sub alta forma, al celui comunist. Pe de alta parte, realitatea nu poate fi negata si este bine ca seful statului a avut curajul sa abordeze problema: majoritatea infractorilor apartin etniei tiganesti si o parte din responsabilitate revine si liderilor acestei etnii, ca nu au gasit solutiile pentru ca fenomenul sa fie diminuat. Iar noua, acum, nu ne ramâne altceva decât sa asteptam întoarcerea acasa a hoardelor.
Mihail Albisteanu * Giovenna Regianni, o italianca din Roma, sotia unui ofiter al Marinei italiene, a fost omorâta în bataie si jefuita, la începutul lunii noiembrie a.c. Cetateanul român de etnie tiganeasca Rnicolae Romulus Mailat, pripasit în "Cizma" în nadejdea unui trai mai bun si traind din gunoaie, este presupusul asasin al femeii. Procesul lui înca se judeca, dar opinia publca si politicienii (români si iotalieni deopotriva) l-au si condamnat. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||