2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numarul 70, decembrie 2008

Sumarul revistei





via sacra


“Şi morţi vom izbīndi!”

 

Pe 21 noiembrie s-au īmplinit doi ani de la naşterea īn Cer a părintelui Gheorghe Calciu, unul dintre marii noştri duhovnici şi mărturisitori, fost deţinut politic timp de 21 de ani sub comunişti. Un reper fundamental īntr-o Romānie bezmetică. A plecat, dar nu ne-a părăsit. Ne-a lăsat un model de viaţă, cuvinte de īnvăţătură şi amintiri pilduitoare. Iar din cīnd īn cīnd, īi simţim umbra duhului deasupra inimilor noastre.

Părintele Calciu, cu ajutorul căruia am pornit la drum īn proiectul ROST, face parte din generaţia de martiri ai Bisericii şi ai neamului, īn faţa cărora s-ar cuveni să ne smerim şi să ne īnchinăm.

 

Revista ROST, īn rīnd cu alte publicaţii şi organizaţii civice, s-a angajat, īncă de la fondarea sa, īntr-un efort permanent de trezire a memoriei colective. De şase ani īncoace, scoatem la lumină, din ignoratele sau manipulatele politic dosare ale istoriei, chipuri de eroi, martiri şi sfinţi ai neamului romānesc. Am organizat expoziţii, conferinţe, dezbateri şi lansări de carte pe tema terorii pe care sistemul comunist a menţinut-o cīteva decenii, a suferinţelor din īnchisorile comuniste şi a mărturisirii creştine pe care au dat-o luptătorii anticomunişti. N-am obosit să arătăm că primejdia comunistă este īncă vie şi că rezistenţa anticomunistă nu presupune doar un război văzut, ci mai ales unul nevăzut, īntrucīt comunismul este o formă de manifestare a Răului īn cetate. Aceia care susţin că experimentul comunist trebuie tratat la trecut sunt din tagma celor care cred că diavolul nu există.

Īn acest context, ROST s-a raliat unei campanii pentru canonizarea sfinţilor din temniţă, iniţiată recent de un grup de intelectuali creştini. Părintele Iustin Pārvu, de la Petru Vodă, spune că năpastele care se abat asupra noastră sīnt pricinuite şi de faptul că nu ne cinstim sfinţii temniţelor. Căci asta e realitatea: foarte puţini dintre creştinii ortodocşi romāni au fost interesaţi să afle cine au fost Pr. Daniil - Sandu Tudor, Pr. Ilie Lăcătuşu, Pr. Ilarion Felea, Maica Mihaela Nicoară, Constantin Oprişan, Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu şi atīţia alţii. Mii de romāni creştini au trecut prin Calvar, pe urmele Mīntuitorului. Şi dintre aceştia mulţi s-au sfinţit prin moarte mucenicească sau prin suferinţă.

Īnvăţătura Bisericii Ortodoxe este că un mucenic este sfīnt din clipa morţii. Singura condiţie pentru canonizare este ca acesta să fi mărturisit dreapta credinţă a Bisericii. Sinodul nu face altceva decīt să constate că mucenicul a dat mărturia cea bună. Pentru canonizarea sfinţilor mucenici nu e nevoie de minuni – deşi unele s-au săvīrşit deja.

Credem că Sfīntul Sinod ar putea alege o zi de prăznuire a īntregului sobor de noi mărturisitori, īn care să fie cinstiţi şi cei despre ale căror pătimiri muceniceşti nu s-au păstrat mărturii scrise sau orale. Pătimirea lor o ştie doar Dumnezeu, Cel care i-a primit īn Īmpărăţia Sa.

Pe de altă parte, ROST susţine o iniţiativă de modificare a unei legi īn directă legătură cu campania pentru canonizarea sfinţilor din īnchisori. Alături de alte 15 organizaţii civice, am semnat o scrisoare deschisă către preşedintele Traian Băsescu, Guvern şi Parlamentului Romāniei, prin care semnalăm „acte grave de instigare la ură religioasă şi naţională, precum şi īncălcarea libertăţii religioase şi de gīndire a creştinilor ortodocşi”. Scopul acestui demers este recunoaşterea prin lege a genocidului anticreştin īn Romānia comunistă şi dreptul la cinstirea memoriei colective a Bisericii Ortodoxe.

Īn document arătăm c㠄majoritatea foştilor deţinuţi aşa-zis «politici», printre care se numără 2.000 de preoţi ortodocşi, īn afară de călugări, au fost īnvinuiţi īn mod fals de «spionaj» şi de alte delicte care pot fi īncadrate la infracţiuni contra păcii şi omenirii”. Or, īn aceste condiţii, este de īnţeles, pe undeva, rezerva Sfīntului Sinod al BOR īn privinţa canonizării unor mucenici care au fost condamnaţi pentru “spionaj”, “apartenenţă la organizaţii extremiste, antisemite”, “crime de război” etc. Deşi Sfīntul Sinod ar trebui să se teamă mai tare de Dumezeu decīt de oameni.
Demersul nostru nu este politic, ci strict juridic, şi vizează īndreptarea Ordonanţei de Guvern nr. 31/2002, devenită lege, care, reinstaurează cenzura pe motive politice şi de credinţă, sub ameninţarea cu īnchisoarea. De exemplu, legea pedepseşte penal „antisemitismul”, fără să-l definească şi fără să enumere faptele considerate infracţiuni de antisemitism (semiţi sīnt şi arabii, deci putem fi acuzaţi de antisemitism dacă vorbim despre terorismul arab?). Un text legislativ incomplet şi confuz duce la abuzuri ca acelea comise bunăoară īn Italia, unde cīţiva preoţi catolici au fost chemaţi īn judecată pentru că au spus, īn predici, că evreii l-au omorīt pe Hristos. De altfel, īntr-un raport postat pe site-ul oficial al Comunităţii Evreieşti din Romānia romānii ortodocşi sīnt īnvinovăţiţi că susţin acelaşi lucru. Sub incidenţa legii astfel interpretate cad slujbele Īnvierii, slujba Prohodului Domnului din Vinerea Mare (motiv pentru care Sf. Sinod a şi eliminat, pe tăcute, 13 strofe), precum şi scrierile unor Sfinţi ca Ioan Gură de Aur şi Efrem Sirul.

De asemenea, legea este discriminatorie pentru că, īn timp ce asigură cinstirea memoriei evreilor şi ţiganilor care au suferit de pe urma dictaturilor antonesciană şi comunistă, nu le dă acelaşi drept şi creştinilor persecutaţi īn secolul trecut. Dimpotrivă, avīnd īn vedere condamnările lor penale, memoria acestor creştini este defăimat㠖 cum s-a īntīmplat recent, la Iaşi, cīnd cu interzicerea expoziţiei “Destine de martiri” –, iar cei care ar vrea să-i reabiliteze sīnt ameninţaţi cu puşcăria.

Una peste alta, cum am mai spus-o, ortodoxul se caracterizează şi prin curaj. Cīnd e vremea mărturisirii, nu avem voie să acceptăm pumnul īn gură, ori să fim complexaţi de o legislaţie anticreştină.

Īntărească-ne cuvīntul părintelui Gheorghe Calciu: ”O să se bată cu noi şi morţi, iar noi o să fim alături de voi ca să ne apăraţi. Şi morţi vom izbīndi!”

 

Claudiu Tārziu



Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!