Ce dor ne e de părintele Calciu

S-au împlinit doi ani de la despărţirea de părintele Gheorghe Calciu. A trecut la Cer senin, curajos, cu un cuvînt bun pentru cei rămaşi. S-a purtat pînă la sfîrşit cu acelaşi firesc de-o viaţă. Ne e tare dor de sfinţia sa, de sfaturile cumpănite, de dojana aspră, de verbul pătrunzător ca un fier roşu în conştiinţele păcătoase, de rîsul său molipsitor, de cum povestea despre suferinţele din temniţă, de parcă era viaţa altcuiva (dar ce duh aveau acele istorisiri!)... Tuturor celor care l-au cunoscut, sau doar l-au preţuit, le este dor de părintele Calciu. Un reper fundamental într-o Românie bezmetică. Pe 22 noiembrie, la mănăstirea Petru Vodă din Neamţ, unde este îngropat, părintele Iustin Pârvu, înconjurat de un sobor de preoţi, i-a făcut un paratas părintelui Calciu. Să-i cinstim memoria nu numai prin rugăciuni şi pomenire, ci şi prin felul în care trăim. Dumnezeu să-l aibă în ceata sfinţilor Săi!

Unde va duce alegerea lui Obama?

Ce se întîmplă în SUA afectează toată Lumea. Deci, am urmărit şi noi cu atenţie alegerile pentru preşedinţia celui mai puternic actor global. A fost la "moda" să spui cu cine ţii, cu Obama sau cu McCain? Ne-am abţinut. L-am fi preferat pe Ron Paul, dar el n-are şanse într-un sistem ca acela american, care este exportat masiv în toate "democraţiile".

Revenind însă la Obama şi McCain, l-am fi votat pe al doilea. Pentru că are mai multă personalitate şi rădăcini mai adînci în America profundă. Dar mai ales pentru că Obama este o făcătură de presă, în umbra căreia rînjeşte comunismul. Faţa lumii promite să se schimbe radical odată cu victoria lui Obama. Nu ni se pare de bun augur declaraţia pe care a făcut-o preşedintele Comsiei Europene, Jose Manuel Barroso imediat după aflarea rezultatului votului. Barroso speră că statele unite ale Europei şi Statele Unite ale Americii au acum şansa, dată şi de uriaşa criză economică, de a desăvîrşi noua ordine mondială.

54 de istorici cer redeschiderea unei expoziţii

Nu mai puţin de 54 de istorici renumiţi de la noi au depus la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii un memoriu în care solicită redeschiderea expoziţiei “Destine de martiri”, organizată de Muzeul Judeţean Ialomiţa, cu sprijinul CNSAS şi al Asociaţiei ROST. Reamintim că expoziţia a fost închisă acum câteva luni, din pricina retragerii exponatelor puse la dispoziţie de CNSAS, care s-a lăsat intimidat de ieşirile publice ale unor antiortodocşi. Expoziţia proba, prin documente şi imagini, prigoana la care au fost supuse şase personalităţi creştine exemplare: Pr. Arsenie Noca, Pr. Daniil Teodorescu (Sandu Tudor), Pr. Arsenie Papacioc, Pr. Gheorghe Calciu, Ioan Ianolide şi Valeriu Gafencu.

La mai bine de o lună de la demersul istoricilor, CNSAS nu a dat nici un răspuns memoriului înaintat de ei. O instituţie a statului român, menită să dezvăluie teroarea la care regimul comunist i-a supus pe români, dovedeşte acelaşi cinism şi acelaşi dispreţ pentru cetăţenii acestei ţări ca şi insituţia a cărei arhivă a moştenit-o, Securitatea.

Măgureanu: “În ‘89 a fost o lovitură de stat militară”

Fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, confirmă, într-o carte lansată recent, ceea ce majoritatea românilor înţelesese demult: în decembrie ‘89 a avut loc o lovitură de stat militară. Măgureanu spune că lovitura, “organizată de CIA şi KGB, a reuşit parţial”. Nu explică de ce “parţial”.

Legenda că unii lideri post-decembrişti s-au cunoscut "în vîltoarea evenimentelor" e spulberată încă din primele pagini ale volumului. Măgureanu spune că se ştie cu Iliescu încă din 1973, iar în mai 1981 cei doi discutau deja, în întâlniri conspirative, despre Iliescu drept viitorul şef al statului. Măgureanu, care recunoaşte în carte ceea ce Pacepa a afirmat încă de acum cîţiva ani, anume ca a fost ofiţer al DIE, racolat în 1973, spune şi că Iliescu era foarte bun prieten cu Valter Roman şi, implicit, cu fiul acestuia, Petre Roman, devenit premier după evenimentele din decembrie ‘89. De asemenea, Măgureanu susţine că poate cel mai important creier al schimbării a fost Silviu Burcan, care primea instrucţiuni de la KGB şi, personal, de la Gorbaciov. Fostul cap al SRI spune că înlocuirea lui Ceauşescu a fost o operaţiune minuţios pregătită de Gorbaciov, Kremlin şi KGB, dar şi de americani, israelieni şi francezi. Nu e clar încă interesul tuturor pentru această schimbare de regim, dar poate că vom afla peste încă nişte ani.

Insula Şerpilor, paradis fiscal

Ucraina vrea să transforme Insula Şerpilor în paradis fiscal, sub numele de Zona economică liberă Ahilia (după legenda că pe insulă ar fi fost îngropat Ahile). Potrivit guvernului ucrainean, crearea acestei zone libere va avea drept efect atragerea unor noi investiţii şi va determina dezvoltarea unei infrastructuri turistice. De asemenea, Kievul susţine că proiectul va facilita cercetarea arheologică în regiune. De fapt, ucrainienii vor să dea impresia că insula e locuită şi să împiedice astfel delimitarea platoului continental.

Insula Şerpilor face parte din teritoriul Ucrainei din 1947, în urma Acordului de la Paris. Delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive din Marea Neagră, ce cuprinde şi spaţiul din jurul Insulei Şerpilor, face obiectul unui proces între România şi Ucraina la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. O soluţie în acest caz este aşteptată pînă în luna februarie 2009.

Japonia cochetează cu Karl Marx

Karl Marx se întoarce în prima linie a războiului ideologic mondial sub forma unor benzi desenate. Angajatul exploatat este la baza conceptului central al lui Marx: el fiind singura sursă de bogăţie a capitalismului. Benzile desenate vor parcurge, pe rînd, fetişismul mărfurilor, valoarea de piaţă şi legea profiturilor în scădere.
După peste 140 de ani de la publicarea lucrării "Das kapital" ("Capitalul"), exploararea densă a acesteia asupra economiei politice şi a alienării va fi prezentată în paginile colorate ale unor benzi desenate japoneze. Se aşteaptă ca benzile desenate, care vor fi lansate în decembrie, să fie un bestseller. O serie de publicaţii despre creşterile inegalităţilor şi a nesiguranţei economice din Japonia au avut mare succes la public.
A doua mare economie a lumii a intrat în recesiune pentru prima oară din anul 2001 încoace. Peste o treime din angajaţii japonezi lucrează după un program redus şi, odată cu scăderea profiturilor unor giganţi ca Sony sau Toyota, milioane de tineri privesc cu pesimism viitorul.
Importanta cultură a benzilor desenate în Japonia a concentrat, în ultimii ani, problemele complexe ale ţării în reviste de mici dimensiuni, care pot fi citite în trafic sau la birou.

Vînătoare de creştini în India

Extremiştii hinduşi din India oferă recompense – în bani, alimente şi alcool – pentru uciderea creştinilor şi distrugerea caselor acestora. Un purtător de cuvît de la AICC (All India Christian Council) a declarat că "oamenilor li se oferă recompense pentru a omorî şi pentru a distruge bisericile şi proprietăţile creştinilor". Pentru asasinarea unui pastor recompensa este de 250 de dolari. Potrivit Bisericii Catolice, în ultimele luni au murit cel puţin 67 de persoane. Mai mulţi episcopi catolici din Orissa susţin ca violenţele fac parte dintr-un plan de exterminare a creştinilor din districtul Kandhamal, scrie TimesOnline.

Comuniştii moldoveni ignoră CEDO

Guvernul comunist şi Parlamentul de la Chişinău nu vor executa decizia CEDO privind renunţarea la restricţiile impuse la ocuparea de funcţii publice deţinătorilor dublei cetăţenii. Preşedintele Comisiei juridice din Parlamentul Republicii Moldova, Vladimir Ţurcan, unul dintre fruntaşii Partidului Comuniştilor, a declarat că Guvernul va face uz de dreptul său de a contesta decizia CEDO la Marea Cameră a Curţii de la Strasbourg. Decizia CEDO "este un pic cam politizată", a argumentat Vladimir Ţurcan demersul guvernamental.

CEDO este de părere că legea care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice in Republica Moldova este una discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie.

Big Brother se instalează şi la noi

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat legea care obligă furnizorii de telefonie şi de internet să reţină date atît despre efectuarea apelurilor, despre trimiterea SMS-urilor şi a e-mail-urilor, cît şi despre destinaţia acestora, timp de şase luni de la efectarea lor.

Legea a fost adoptată pe 4 noiembrie, iar Ministerul de Interne, Ministerul Public, SRI şi SIE sînt beneficiarii informaţiilor, care le-ar putea ajuta în investigaţiile întreprinse.

Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai după ce a fost începută urmarirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmarirea penală.

Românii din Valea Timocului îşi cer drepturile

Românii din Valea Timocului au cerut, la Congresul de la Calafat, desfăşurat în 17 - 18 noiembrie, respectarea drepturilor comunităţii româneşti de la sud de Dunăre în conformitate cu tratatele internaţionale la care Bulgaria şi Serbia sînt parte. Congresul a adoptat un memorandum, care sintetizează problemele românilor din Valea Timocului şi propune soluţii. Spicuim din memorandum: 1. Limba română să fie studiată în şcoli ca limbă maternă (disciplină obligatorie), 2. Oficierea slujbei religioase să se facă în limba maternă (română) în parohiile cu populaţie majoritară românească, 3. Înfiinţarea unui liceu cu predare în limbile română şi engleză la Vidin şi Bor, 4. Crearea unei filiale a unei universităţi la Vidin şi Bor, cu finanţare de la bugetul statului român, 5. Anul pregătitor pentru studenţtii din Bulgaria şi Serbia care urmează să studieze în România să se facă în filialele din Vidin şi Bor, 6. Înfiinţarea unui centru de perfecţionare în domeniile: învăţămînt, management, fundamentare de proiecte etc., 7.Fondarea unei reviste şi a unei edituri în limbile română, bulgară, sîrbă şi engleză, 8.Un post de radio şi TV în limba română, cu timp de emisie în spaţiul radioului şi al televiziunii naţionale bulgare şi sîrbe, 9.Cîte o bibliotecă românească la Vidin şi Bor, 10. Recunoaşterea românilor ca minoritate în Bulgaria, 11. Înfiinţarea unui consulat al României la Vidin şi in Timocul Sîrbesc, 13. Crearea unui minister al minorităţilor etnice în Bulgaria.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!