numarul 12, februarie 2004

Eliberaţi “Grupul Ilaşcu”!

Asociaţia Romfest XXI şi revista Rost s-au alăturat ziarului Ziua în campania pentru eliberarea deţinuţilor politici din “Grupul Ilaşcu”, întemniţaţi la Tiraspol. În acest sens, membrii şi simpatizanţii, din ţară şi din străinătate, ai Romfest XXI, precum şi membrii grupării revistei Rost au fost îndemnaţi să semneze apelul comun către o serie de instituţii europene şi americane şi să trimită scrisori în nume propriu, conţinând acelaşi apel, către personalităţi, instituţii şi organizaţii occidentale. Astfel, sperăm să grăbim o reacţie fermă a lumii democrate pentru salvarea celor trei români închişi abuziv în Transnistria.

Romfest XXI a serbat Mica Unire

Muzeul "Mihai Eminescu" din Iaşi a găzduit, pe 24 ianuarie a.c., simpozionul "145 de ani de la Unirea Principatelor Române", organizat de Asociaţia "Romfest XXI" şi Fundaţia "Ginta Latină", cu sprijinul Asociaţiei "Eurodemos" şi a Muzeului Literaturii Române - Iaşi. Prof. Ioan Răducea, moderatorul reuniunii, a subliniat necesitatea unirii întregii romanităţi orientale şi a strîngerii legăturilor dintre români şi populaţia romanica de la sud de Dunăre. Prof. Mihail Albişteanu, şef al “Romfest XXI” - Iaşi, a prezentat cadrul internaţional al Unirii şi rolul diplomaţiei româneşti în realizarea acesteia, în timp ce prof. Cristian Ivănuţă, membru al Consiliului Director al “Romfest XXI”, s-a concentrat asupra personalităţii marcante a lui Mihail Kogălniceanu, arătînd contribuţia sa în evenimentele care au condus la actul Unirii. La un moment dat, în sală a intrat şi gen. (r) Mircea Chelaru, liderul PUNR, care a ţinut un mic discurs. Despre Mica Unire a vorbit şi prof. dr. Vlad Bejan, preşedintele Fundaţiei "Ginta Latină". Trupa de teatru amator a "Eurodemos" a ilustrat un tablou din Scrisoarea a III - a, de Mihai Eminescu, precum şi poeziile La oglindă, de George Coşbuc şi Muma lui Ştefan cel Mare, de Dimitrie Bolintineanu. Manifestarea s-a încheiat cu un recital de cîntece patriotice susţinut de Mişcarea Culturală "Renaşterea".

Apel la unitate al PPCD

Partidul Popular Creştin Democrat din Republica Moldova a lansat, recent, un apel la unitatea opoziţiei. Arătînd că Partidul Comunist este unul de factură totalitară, PPCD a propus tuturor formaţiunilor politice din opoziţie să formeze un bloc electoral pentru a cîştiga alegerile. PPCD apreciază că este singura formulă pentru a se produce alternanţa la putere şi a împiedica transformarea statului românesc de peste Prut într-o anexă a Rusiei.

Monumentul Elisabetei Rizea

Rost sprijină campania de strângere de semnături pentru ridicarea unui monument Elisabetei Rizea - un simbol al rezistenţei armate anticomuniste. La iniţiativa Academiei Caţavencu, monumentul - dedicat tuturor celor care au murit pentru păstrarea demnităţii românilor şi împiedicarea bolşevizării României - va fi amplasat în faţa Casei Presei din Bucureşti. Cei care vor să susţină această iniţiativă pot lua legătura, pentru detalii, cu redacţia Academiei Caţavencu.

Propagandă pe bani publici

Senatorul Adrian Păunescu a primit cadou de Crăciun 700 de milioane de lei. Din bani publici, printr-o hotărîre de guvern strecurată în Monitorul Oficial la sfîrşit de an. În virtutea acestui document, Ministerul Culturii finanţează sărbătorirea a 30 de ani de la înfiinţarea Cenaclului Flacăra. Ministerul Culturii nu a putut să ne explice dacă aceste fonduri au fost obţinute de Fundaţia Constantin, a lui Adrian Păunescu, în baza unui proiect însoţit de un deviz. Mai mult, ministrul Răzvan Theodorescu pretinde că Păunescu merită ajutat pentru ce a făcut în anii Flacărei. Drept care nu ne-ar mira ca Ministerul Culturii să dea bani şi pentru serbarea unui număr de ani de la naşterea Cîntării României comuniste. Pînă una, alta, Păunescu are cu ce să se mai dea niţel în spectacol. Dacă tot l-a scos CNA de pe sticlă, se va arăta boborului pe viu.

PD a căpătat Guşă

Ni s-a demonstrat încă o dată că în politica românească nimic nu e imposibil. Dacă pînă şi adversari ca Băsescu şi Guşă pot deveni prieteni politici, înseamnă că nici bătăliile mediatice nu mai au valoare. Pe Guşă îl înţelegem: s-a obişnuit în prim-plan şi nu îi este confortabil anonimatul. A ales să meargă în PD, chiar la duşmanul PSD, şi pentru a se răzbuna pe foştii colegi, şi pentru a-şi păstra o aparenţă de onorabilitate - căci, vedem bine, n-a părăsit «familia social-democrată». Se poate să fi mizat şi pe vîlva pe care o va stîrni un astfel de mariaj. Însă, nu înţelegem ce mare gheşeft a făcut Băsescu prin primirea în PD a lui Guşă. S-o fi gîndit la niscaiva secrete din ograda PSD pe care i le-ar servi fostul ţuţăr al lui Adrian Năstase. Oricum, protagoniştii tărăşeniei au dat măsura caracterelor lor.

Becaliada

După vîlva din presă, ai zice că evenimentul începutului de an a fost intrarea lui Gigi Becali în politică. Legătura lui cu politica este doar prietenia cu Hrebenciuc, care a găsit în Gigi soluţia de a-i mai lua din electorat lui Vadim. Ideea lui Hrebe a căzut pe loc fertil: orgoliul lui Becali de a se vedea în Parlament. Cît ai zice milioane de dolari, s-a găsit un partid de vînzare, care să-l proclame pe Gigi «comandantul său suprem» şi dă-i bătaie! Acum, Becali umblă după generalul Chelaru şi după cîteva partide mai sărăcuţe să aibă pe cine pune pe listele de candidaţi. Nu ne îndoim că Becali îşi va fi găsit deja suficienţi admiratori şi că este posibil să şi devină parlamentar. O asemenea «reuşită» va arăta exact gradul de decădere a clasei politice româneşti: pe locurile unor Iorga, Maniu, Brătianu etc poate sta astăzi orice cioban.

Autonomie, fie, dar să ştim…

Maghiarii din România vor musai o lege prin care să se acorde o autonomie cît independenţa Ţinutului Secuiesc. Cîţiva parlamentari maghiari au şi întocmit un proiect de lege pe care vor încerca să-l treacă prin Parlament. E dreptul lor să încerce. E datoria noastră să refuzăm. Politicienii români, indiferent de culoare apolitică, se afirmă pe aceeaşi poziţie în această privinţă. Par surprinşi de cererea ungurilor, cînd, de fapt, trebuia să se aştepte ca UDMR sau o altă formaţiune să întindă coarda de cînd au acceptat să existe partide pe criterii etnice şi satisfacerea tuturor pretenţiilor comunităţii maghiare.

Armata rămîne obligatorie

Guvernul a făcut din eliminarea obligativităţii serviciului militar principala promisiune pentru obţinerea voturilor pentru noua Constituţie. Acum, onor Guvernul zice că nu se poate una ca asta, cel puţin pînă în 2007. Cică n-ar fi fonduri pentru a asigura numărul de militari angajaţi necesar Jandarmeriei şi Pompierilor. Evident, asta o ştia dinainte, dar trebuia să păcălească electoratul cumva pentru a trece Constituţia modificată. Acum, naivii vor fi şi cu votul luat, şi cu armata făcută. N-ar fi de mirare să se lase amăgiţi la fel şi în alegerile din acest an.

Votul uninominal mai aşteaptă

Parlamentarii au spus un nu hotărît alegerilor uninominale. Cît despre reducerea numărului de parlamentari cu 10 la sută, nici vorbă. Vor rămîne la fel de numeroşi şi în următoarea legislatură. Încă două promisiuni, făcute cu prilejul votului pentru noua Constituţie, neonorate.

Cheltuim, că avem de unde

Potrivit statisticilor oficiale, în anul 2003 au fost comisie evaziuni fiscale de zece miliarde de euro. Asta-i economia subterană, care este cel puţin la nivelul economiei vizibile (din care se extrag taxele şi impozitele). Altminteri nu ar fi explicabil cum, în acelaşi an, românii au cîştigat, la vedere, numai zece miliarde de euro, dar au cheltuit 14! Că nu toţi muritorii de rînd au tocat atîta bănet, e altă poveste.

Pacepa trădător

De-o vreme, politicienii şi publiciştii fac o risipă teribilă de energie şi timp pentru a lămuri o dilemă aparent fundamentală pentru viitorul nostru: generalul Pacepa este trădător sau erou? Împărtăşim aceeaşi opinie de bun-simţ exprimată de H.-R. Patapievici: «Să vedem în el (în Pacepa - n.red) un fel de erou, pentru că a defectat în 1978, mi se pare absurd. E ca şi cum am scuza crimele lui Beria, pentru că l-a trădat în ultimele clipe pe Stalin». Pacepa a făcut poliţie politică şi a făcut-o cu "simţ de răspundere”, dovadă că a ajuns general, consilier pe probleme de siguranţă al lui Ceauşescu şi adjunct al şefului Securităţii. Dincolo de asta, unii profesionişti ai serviciilor secrete româneşti afirmă că Pacepa a fost omul CIA mai înainte de a părăsi definitiv România. Cît va fi fost afectat direct Ceauşescu de trădarea lui Pacepa şi cît au fost sabotate interesele ţării, rămîne de stabilit.

Preoţii ortodocşi, atraşi în politică

Octav Cozmîncă, preşedintele executiv al PSD, a declarat că va cere PF Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, să permită preoţilor să intre în politică. Chipurile, preoţii ar putea să influenţeze în bine hotărîrile administraţiei locale şi centrale. Mai degrabă e vorba despre interesul PSD de a pune pe liste preoţi pentru a atrage voturile românilor. Şi de un alt interes: acela de a obţine girul preoţimii pentru toate porcăriile pe care le vor comite de aici înainte.