Note Bibliografice

1 aprilie 1881 – s-a născut Octavian Goga, la Răşinari, judeţul Sibiu, în familia preotului Iosif Goga. Mama sa era învăţătoare. Bunicul său dinspre mamă, Ion Bratu, era tot preot şi îl cunoscuse personal pe Eminescu, în 1868, cînd l-a şi ajutat material pe poet.

1892 – Octavian Goga intră în internatul liceului unguresc din Sibiu.

14 mai 1893 - Goga scrie primele versuri dedicate românului.

1898 – Apare prima poezie a lui Goga, semnată Octavian, în “Revista ilustrată” (an. I, nr. 5-6, mai-iunie, p. 107).

1899 – Goga trece la liceul românesc din Braşov.

1900 – Octavian Goga îşi ia bacalaureatul.

11 septembrie 1900 – Se înscrie student la Facultatea de litere şi filozofie de la Universitatea din Budapesta.

1 iulie 1902 – Apare la Budapesta revista "Luceafărul", unde Goga îşi publică majoritatea poeziilor.

1904 – Goga termină studiile universitare.

1905 – Apar în "Luceafărul" antologicele poezii Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune, Clăcaşii. Apare volumul Poezii, la Budapesta, Institutul tipografic şi de editură "Luceafărul". Volumul cuprinde 48 de poezii şi pe copertă poartă anul 1906. 24 dec. 1905 – Moare Iosif Goga, tatăl poetului, care a fost probabil prototipul preotului din poezia Apostolul.

1907 – Au loc răscoalele ţărăneşti, care-i vor inspira lui Goga mai multe poezii, precum: Cain, O ţară ştiu, Coşarul.

1908 – Apare revista lui Octavian Goga "Ţara noastră".

1909 – Apare volumul de versuri Ne cheamă pămîntul, la Ed. "Minerva", 1909.

1912 – Goga e închis în temniţa din Seghedin pentru îndrăzneţele sale articole patriotice, în care "scria răspicat despre mizeriile noastre interne şi despre asupririle clasei feudale din Ungaria". Acolo scrie poeziile Eu ştiu un basm şi Poetul.

1913 – Apare volumul de versuri Din umbra zidurilor la Ed. "Minerva".

1914 – Apare în volum piesa Domnul Notar şi se joacă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

1916 – Apare volumul Cîntece fără ţară, la Ed. C. Stefea din Bucureşti.

1919 – Goga e ales ministru al Instrucţiunii în guvernul de Uniune Naţională.

1923 – E ales membru al Academiei.

1924 – Goga obţine premiul naţional de poezie.

1928 – Apare piesa Meşterul Manole.

1928-1938 – Goga scrie foarte rar versuri, e absorbit de politică şi de gazetăria la zi.

1937 – În iarna acelui an, după alegerile generale, în care Partidul Naţional-Creştin, condus de O. Goga, a obţinut puţin peste 9 procente, poetul este chemat de regele Carol al II-lea să formeze guvernul. Regele intuise că era vremea naţionaliştilor, pe de o parte, iar pe de alta, se temea de PNŢ, PNL, ca şi de legionari (care obţinuseră 15% din voturi). Existînd posibilitatea ca mişcarea legionară să vină la putere, Carol al II-lea a preferat să aducă la guvernare un partid pe care să-l manevreze uşor dar care să păstreze aparenţele că ţara e condusă de “naţionalişti”. Guvernul Goga nu a rexistat decît pînă în 10 februarie 1938, cînd regele l-a demis şi şi-a instaurat dictatura personală.

5 mai 1938 – Întors de la Cluj, la Castelul său de la Ciucea (judeţul Cluj), poetul suferă un atac cerebral în urma căruia îi paralizează partea dreaptă a corpului. Peste două zile se stinge din viaţă la numai 58 de ani. În epocă a circulat zvonurile că ar fi murit de inimă rea, pentru că a fost destituit, sau că ar fi fost otrăvit.

1939 – Apare volumul postum Din larg - poeme postume, la Editura Fundaţiilor.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!