Trei ani de ROST

Iacătă s-au împlinit trei ani de cînd s-a născut revista ROST. 36 de luni, 36 de numere. Privind în urmă, începutul ne apare haiducesc şi neverosimil. O mînă de tineri, fără bani, dar avînd alături cîteva figuri legendare ale mişcării anticomuniste, în frunte cu Pr. Gheoghe Calciu; cîţiva tineri lipsiţi de notorietate, dar curprinşi de dorinţa de a se dărui pentru binele public; cîţiva tineri care nu au avut uşi deschise la marii sponsori, nici la instituţiile statului care ar trebui să sprijine cultura naţională, nici la cea mai mare parte a presei (care ignoră cu desăvîrşire orice este construit pe temeiuri creştine şi naţionale). Aşa am pornit. Cu nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu şi cu binecuvîntările unor bătrîni duhovnici: Pr. Arhim. Arsenie Papacioc şi Pr. Protos. Iustin Pârvu. Cale de trei ani, ROST şi-a finisat mesajul, şi-a lepădat veşmintele dintîi, care purtau urmele inevitabile ale exaltărilor juvenile, a primit între colaboratorii săi nume sonore ale publicisticii creştine, a obţinut girul moral a unor personalităţi culturale, eclesiastice şi politice, a reuşit să-şi facă auzit tot mai mult glasul. Nu e mult, dar nici puţin. E o bună bucată parcursă din drumul spre crearea unui curent de renaştere spirituală şi morală a românilor. Le mulţumim tuturor celor care, după puteri, s-au implicat în editarea şi răspîndirea acestei tribune a românismului sănătos. Sperăm că această lucrare, prin noi sau prin alţii mai vrednici, va continua atît cît este nevoie. Şi că în acest timp se vor adăuga noi membri ai grupării ROST, spre a susţine interesul general. Doamne-ajută!

S-a fondat Clubul ROST la Vatra Dornei

Pe 21 ianuarie a.c. s-a desfăşurat la Vatra Dornei şedinţa de constituire a Clubului cititorilor revistei ROST din localitate. La întrunire a fost prezentată publicaţia şi s-a discutat despre obiectivele clubului, pe termen scurt. Scriitorul Vasile Panţâru (foto) a propus ca secţia locală a Clubului să poarte numele Grupul "Deladorna" - prietenii revistei ROST, propunere acceptată de toţi cei prezenţi.

Părintele Radu Ungurean şi-a manifestat speranţa ca nucleul iniţial să coaguleze cît mai mulţi creştini ortodocşi din zona Dornelor, dintre acei oameni care au o puternică trăire ortodoxă şi care sunt călăuziţi în viaţă de duhovnici pricepuţi. Părintele a atras atenţia asupra pericolului de a fi taxaţi ca naţionalişti, retrograzi şi fundamentalişti, pentru că "Am rămas cu nişte boli, dintre care cele mai periculoase sunt: etichetarea, zeflemeaua, festivismul şi indiferenţa. În ceea ce priveşte fundamentalismul pot să vă spun că acesta nu este, cum greşit se acreditează ideea, o formă de extremism, ci reprezintă întoarcerea la fundamentele originare şi veşnice ale Bisericii: Sfânta Evanghelie, Sfinţii Părinţi, canoanele ş.a. ale unei Ortodoxii care conservă Adevărul. De asemenea, s-ar putea ca la un moment dat să avem impresia că vorbim în pustiu, însă nu strigătul în pustie mă sperie, ci o posibilă pustie fără strigăt".

Iniţiatorii Clubului din Vatra Dornei şi-au propus, pentru început să organizeze lunar o acţiune publică şi, la fiecare reuniune a Clubului, să invite o personalitate a vieţii religioase, culturale sau istorice, care să susţină o mini-conferinţă.

Condamnarea comunismului a fost amînată

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a respins, recent, proiectul de recomandare privind condamnarea regimurilor comuniste. Parlamentarul suedez popular Goran Lindblad a încercat, fără succes, să obţină un document de la Consiliul Europei prin care să li se recomande ţărilor foste comuniste ca în manualele de istorie să fie introdus un capitol despre crimele comunismului, să se deschidă arhivele partidelor comuniste, să se înfiinţeze cîte o comisie care să alcătuiască rapoarte despre crimele regimului comunist, să fie instituită o zi a comemorării victimelor comunismului şi să se ridice muzee ale terorii roşii. Cel mai mult însă a deranjat intenţia parlamentarului suedez de a face o comparaţie între crimele fasciste şi cele comise de comunişti. Delegaţia rusă la APCE s-a opus ferm oricărei încercări de a face o paralelă între comunism şi nazism.

Adunarea Parlamentară de la Strasbourg - în care socialiştii au făcut jocul comuniştilor, în timp ce reprezentanţii "dreptei" au absentat masiv - n-a fost de acord. Poate că peste o vreme se va relua subiectul. Pînă atunci, la noi, preşedintele Băsescu face pe Toma necredinciosul şi cere dovezi ale represiunii comuniste.

Sorin Ilieşiu, vicepreşedintele Alianţei Civice, iniţiator al Apelului pentru România, propune, într-o scrisoare deschisă adresată presedintelui Traian Băsescu, condamnarea oficială a comunismului la 11 martie 2006, cînd se împlinesc 16 ani de la Proclamaţia de la Timişoara. "Genocidul comunist din România a atins dimensiuni uriaşe. În mod firesc, România ar fi trebuit să fie prima ţară care să condamne oficial criminalitatea comunismului. Şi totuşi acest lucru nu s-a întîmplat. Tocmai din această cauză nu a fost posibilă pînă în prezent adevărata reformă morală a României, condiţie obligatorie a bunăstării generale", se precizează în documentul trimis şefului statului.

A murit "Cuvântul românesc"

După 30 de ani de apariţie, în decembrie 2005 a văzut lumina tiparului ultimul număr al celei mai vechi publicaţii româneşti din diaspora: "Cuvântul Românesc", din Hamilton - Canada. Odată cu ea, dacă nu se va stinge, se va diminua, fără îndoială, glasul vechiului exil anticomunist.

Cel puţin în Canada, unde a fost editat acest mensual răspândit în toată lumea, adevăraţii lui prieteni şi cititori îi vor simţi lipsa. Bombardaţi mereu cu tot felul de ziare fantomă, unele dintre ele finanţate de Securitate, românii canadieni vor mai găsi cu greu articole scrise cu pasiune, profesionalism şi simţ patriotic în publicaţiile româneşti.

La capătul acestui drum lung şi greu, la închiderea lunarului de la Hamilton, inimosul domn George Bălaşu, editorul "Cuvântului românesc", şi echipa sa, alături de toţi cei care i-au sprijinit, merită cu prisosinţă mulţumirile şi recunoştinţa noastră.

Cultură cu pipeta pentru români

Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a descoperit, în sfîrşit, că există diferenţe enorme între sat şi oraş în privinţa consumului de cultură şi s-a declarat "frapat" de această descoperire. Ministrul s-a dumirit datorită unei analize făcută de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC), pe baza unui sondaj CURS.

Adrian Iorgulescu este de părere că mediul rural din România se află la nivelul secolului al XIX-lea. În opinia sa, tinerii de la sate, al căror acces la cultură este aproape nul, trebuie aduşi la nivelul unor "fiinţe cerebralizate".

Totodată, ministrul culturii apreciază ca îngrijorător şi faptul că 96% din populaţia ţării preia informaţii de la televizor şi că 10% dintre români nu au nici o carte în casă. De asemenea, 90% dintre români nu au fost niciodată la un spectacol de operă sau operetă. Deşi se credea că cinematograful este cel mai accesat mijloc cultural, sondajul CURS a relevat că 75% dintre români nu au fost niciodată la film.

Ministrul culturii apreciază, astfel, că principalul decalaj dintre România şi celelalte ţări din Europa este la nivelul culturii şi civilizaţiei.

În concluzie, Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere stabilirea unor proiecte comune cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în ceea ce priveşte ridicarea nivelului cultural al tinerilor de la sate, precum şi facilitarea accesului acestora la infrastructura din domeniu. Parcă am mai auzit asta undeva, la cineva.

Ministrul Iorgulescu vrea să iniţieze cîteva proiecte de lege, care urmăresc, printre altele, reactivarea aşezămintelor culturale din sate, lansarea unei campanii pentru lectură şi dezvoltarea domeniului instituţiilor de spectacole. Dar nu sînt bani.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!