2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Gruparea revistei | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numărul 47-48, ianuarie-februarie 2007

Sumarul revistei











Pericol public: strīng rīndurile bufonii!

"Nationalistii" isterici si comici din Parlamentul European s-au reunit īntr-un grup distinct intitulat "Identitate, Suveranitate, Traditie" (ca sa murdareasca si aceste concepte). De-acum au si ei acces la cascaval: functii īn conducerea PE, masini la scara, secretare si cīte 50.000 de euro de caciula pe an, pe līnga leafa. Reusita se datoreaza integrarii Romāniei si Bulgariei īn UE. Reprezentantii acestor tari īn PE, pīna acum observatori, au devenit parlamentari europeni cu acte īn regula, peste noaptea 31 dec. 2006/ 1 ian. 2007.

Unicul parlamentar din PE al partidului bulgaresc Ataka si cei cinci ai PRM-ului romānesc au facut posibila constituirea noului grup. Desi, pīna mai ieri, europalamentarii "nationalisti" se opuneau aderarii Romāniei si Bulgarie, si-au dat mīna cu "nationalistii" romāni si bulgari. Halal nationalisti!

Īn plus, daca nu sīntem miopi, observam degraba ca, asa cum PRM este o formatiune populista de extractie comunista, cu doctrina de stīnga, asumata si īn documentele programtice, la fel de stīngisti sīnt si "nationalistii" din Franta, Belgia, Marea Britanie, Austria, Italia, care populeaza PE. Īn schimb, presa noastra cea de toate zilele, cu agenda stravezie, īi numeste de "extrema dreapta".

 

Flacara razboiului icoanelor, aprinsa de-un mercenar

Pe diferite grupuri de discutii internaute, aprinse de scoaterea icoanelor din scoli, circula o informatie interesanta. Cica "ortodoxul" buzoian Emil Moise, noua vedeta a progresistilor romāni, profesorul de filosofie agresat de icoane si cruci aflate īn locuri publice, cavalerul care īnfrunta majoritatea intoleranta cu lipsa lui de toleranta este un biet mercenar. Toate indignarile sale īmpanate cu "argumente" juridicie, procesele deschise institutiilor de stat care i-au "īngradit" libertatea de a-l ignora pe Dumnezeu, atitudinile sale pline de seva unei inteligente slefuite īn laboratoarele sorosiene, curajul sau de a se opune unei traditii bimilenare – toate nu sīnt decīt un banal spectacol pe bani. Omul traieste prost din leafa de profesor si a gasit un sprijin la niste frati protestanti si neo. Au facut si cheta prin internet, pentru ca bietul om sa poarte acest razboi.

Daca se adevereste ca este stipendiat pentru a lovi īn Biserica Ortodoxa, e grav. Dar tot parca e mai bine decīt ca omul sa fie īndracit – dupa cum apare īn dezbaterile televizate. Si una, si alta se rezolva cu rugaciuni. Deci, sa ne rugam pentru el, alaturi de "fratii" nostri (neo)protestanti – care, am vazut, īi poarta de grija.

 

Afaceri cu "dumnezeu"

Ca tot vorbeam mai sus de rataciti, iacata, s-a iscat din astfaltul de catran al Capitalei, nazuind spre cer, o reprezentanta a Bisericii Scientologice. Stiti care! Aia care de zeci de ani vinde pe bani grei mīntuire americanilor si se lauda cu achizitiile ei din rīndul starurilor de tipul lui Tom Cruise. Singurul romān care si-a declarat apartenenta la aceasta "biserica" este Paul Lambrino, autotintitulat print si avīnd o faima de tot proasta.

Scientologii astia au leac aproape pentru orice: betie, scandal īn familie, lene, boli lumesti. Numai pentru suflet, nimic, nimic.

Au venit acum sa ne vindece si pe noi, prin metode stiintifice, cum altfel?, de toate necazurile. Si-au proptit taraba undeva prin Bucuresti si asteapta musterii naivi, necatehizati sau disperati īn ultima faza.

De ce n-ar face-o? Ca la noi e mai multa libertate decīt prin alte parti. Chiar daca "societatea civila" se nevrozeaza pe Legea Cultelor si invoca, īngrijorata desigur, protestul trimis de un Institut din SUA (despre care nu spune ca apartine scientologilor) lui Traian Basescu fata de promulgarea acestui act normativ. Īn treacat fie zis, legea asta nu īi lasa chiar pe toti nebunii si escrocii sa se adune sub numele de "cult" sau "biserica" decīt daca sīnt mai multi de 300.

Dar ce reputatie are Biserica Scientologica? Site-ul BBC zice ca, īn anul 2000, cinci membri ai Bisericii Scientologice au fost gasiti vinovati de un tribunal din Marsilia pentru ca au manipulat oamenii, facīndu-i sa doneze sume mari de bani Bisericii Scientologice, si au fost condamnati la īnchisoare cu suspendare. Iar īn 1999, o comisie guvernamentala din Franta a recomandat dizolvarea Bisericii Scientologice, pentru ca activitatile sale ameninta ordinea publica.

 

Onoruri pentru comunistii morti, nepasare fata de eroi

Obraznicie comunista: odiosul Ion Dinca - "Te-leaga", spaima romānilor de sub regimul comunist, a fost īnmormīntat cu onoruri militare. Astia si morti vor un loc īn fata. Si sīnt destui nevolnici - cu mintea sau cu sufletul - care sa le si faca pe plac, precum col. Florin Nitu, ditamai seful comenduirii Garnizoanei Bucuresti. El a permis sa fie cinstit Dinca - "Te-leaga", fost prim-vicepriministru, pe motiv ca fostul politruc comunist a avut grad de general si a fost decorat cu ordine nationale. Pentru ce merite, nu s-a gīndit col. Nitu. Ministerul Apararii l-a zburat din functie pe ofiter, dar faptul era consumat.

Sa mai amintim ca oficialitatile romāne au absentat in corpore de la īnhumarea unui adevarat erou si a unui reper de netagaduit al Romāniei, Parintele Gheorghe Calciu? Ca nici macar nu s-au sinchisit sa dea un comunicat sau sa trimita o coroana?

Daca ar fi avut bun-simt si discernamīnt, trebuia sa-i faca funeralii nationale Parintelui Calciu.

 

Jiji - Salvatorul Neamului sau paranoia pe cai mari

Īntr-o discutie televizata despre ideea scoaterii icoanelor din scoli, Andrei Plesu a afirmat ca el este īmpotriva iconoclastilor, dar cīnd vede ca ideea crestina este aparata public de unul ca Gigi Becali, īi vine sa treaca de partea cealalta a baricadei. Sentimentul de jena e firesc. Ca om de bun-simt, cum poti fi sustinatorul aceleeasi cauze cu unul ca Becali? Nea Jiji nu e numai incult (sa zicem ca asta nu-i un pacat), dar si de o mīndrie vecina cu prostia, si adept doar al unei credinciosii de bodega (īsi face cruce, dar dupa aia te īnjura, semn ca nu e crestin si īn duh, ci numai īn forma), si ridicol pīna la Dumnezeu.

Doua exemple de gīndire – si simtire, se īntelege – becaliana, care spun totul despre acest personaj caricatural.

Pe unul dintre posturile de televiziune care īl promoveaza cu asiduitate, Gigi Becali a vrut sa demonstreze, recent, ca nu e singur īn partidul lui tip SRL si ca are si intelectuali cīt sa faca o "Romānie ca soarele sfīnt de pe cer". Si a grait: "O sa organizez o adunare mare, asa, īntr-o sala de vreo 500 de locuri, unde voi aduce numai in-te-lec-tu-ali. Ziceti ca Becali nu are intelectuali? Bineeee, sa va arat eu intelectuali. Si dvs sa mergeti printre rīnduri, cu microfonul īn mīna si sa-i īntrebati pe cine vreti: dumneata ce meserie, ce ocupatie, ce studii ai? Si sa vedeti ca are Becali intelectuali". Nu trebuie sa faci hermeneutica pe textele lui Becali pentru a simti izul de īngīmfare si de dispret pentru ceilalti. Deci, PNG nu este un partid, adica un grup de oameni care s-au adunat īn jurul unui set de principii, al unor valori si care au un ideal comun. Nu, dom’le! PNG este brelocul lui Becali, iar oamenii din acel partid sīnt tot ai lui Becali. Cu totii īl slujesc pe el, nu vreo idee. Asta e realitatea, dincolo de faptul ca ne cam īndoim ca Becali e īn stare sa aduca līnga el atītia oameni cu creier la purtator. Desi, daca ne gīndim mai bine, sīnt destui oportunisti pe lumea asta.

Al doilea episod: Becali se viseaza erou de film. Si nu oricum, ci īn rol de Salvator al Neamului Romānesc. Tot pe un post de televiziune, Becali a slobozit urmatoarea aberatie: "Au venit la mine niste actori, ca sa-i sponsorizez pentru nu stiu ce. Le-am dat acolo ceva. Dar le-am zis: «Bai, eu vreau sa-mi faceti un film. Eu platesc tot, voi numai sa-l gīnditi. Sa fie asa: īncepe cu ve-ni-rea Sfīn-tu-lui An-drei īn Ro-mā-nia, ca-reee cres-ti-nea-za po-po-rul ro-mān; apoi trecem pe sub co-mu-ni-sti, cu īnchisorile si torturile lor; si-apoi vin alegerile din 2008, pe care le cīs-ti-ga Becaliiii. Si Becali reīncrestineaza poporul romān. Partea asta, ultima, o joc eu personal."

Acum īl īntelegeti pe Andrei Plesu?

 

157 de ani de la nasterea lui Eminescu

Pe 15 ianuarie s-au īmplinit 157 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Acest mare poet si urias gīnditor politic al romānilor, acest monument al virtutilor nationale a avut si de asta data parte de o aniversare murdarita. S-au gasit o gazeta

care sa-si aduca aminte ca īn caietele lui Eminescu se afla o serie de poezii licentioase si sa publice cīteva dintre acestea sub cuvīnt ca īi apartin geniului. Macar calitatea, mult prea slaba, trebuia sa le fi stīrnit īndoiala īn a-i atribui lui Eminescu paternitatea. De altfel, cītiva eminescologi au si declarat ca poeziile cu pricina, lipsite de valoare literara, sīnt cel mai probabil adunate de Eminescu din folclor. Īn ce scop, nu stim. Dar īn tot cazul opera lui Eminescu nu este de fel reprezentata de aceste productii. Ce relevanta are publicarea lor? Vorba lui Cristian Tudor Popescu, "daca s-ar fi pastrat vreo mostra de fecale ale poetului, meritau fotografiate pe prima pagina?". Cei care le-au publicat au facut-o īntr-un ostentativ gest de "demitizare" proasta.
Avem o mīngīiere īnsa īn faptul ca, prin grija academicianului Eugen Simion, a fost publicat, īn facsimil, un nou volum din Caietele Eminescu. Mai precis, manuscrisul 2260, care contine unele dintre cele mai importante creatii ale lui Mihai Eminescu: "Luceafarul", "Scrisoarea I", "Scrisoarea a II-a", "Scrisoarea a III-a", "Doina", "Rugaciunea unui dac", "Oda" (īn metru antic). "Lucrari esentiale. «Oda» (īn metru antic), ca sa-l citam pe Nichita Stanescu, este īnceputul modernitatii romānesti. Aceeasi parere o avea si Ion Barbu. «Rugaciunea unui dac» era poemul preferat al lui Cioran. «Luceafarul» este poemul pe care romānii il iubesc cel mai mult. «Doina» este biblia gīndirii politice a lui Eminescu pusa īn versuri, īn circumstantele de atunci, din anii 1870", a precizat Eugen Simion.

 

Anul Mircea Eliade ramīne la subsol

Pe 9 martie se vor īmplini 100 de ani de la nasterea lui Mircea Eliade. Ne asteptam ca marile institutii culturale ale tarii sa aiba initiative de genul "Anul Brāncusi", "Anul Enescu"… Despre Eliade, se tace īnsa. Probabil ca prietenii dintotdeauna ai Romāniei o sa scoata din nou de la naftalina "dosarul Eliade", perorīnd pe vinovata aderenta a istoricului religiilor la legionarism. Si, evident, va fi din nou vīnturat "Jurnalul" lui Sebastian, cu suferintele lui din timpul "guvernarii legionare", confundīnd cu aceeasi seninatate perioadele istorice. Eliade nu s-a dezis niciodata de trecutul sau, desi evident īl incomoda. Nu si-a manifestat niciodata regretul pentru ca era convins ca, īn anii ’30, a facut o alegere fireasca. A vorbit īn Jurnalele sale despre ce l-a impresionat cel mai mult la miscarea legionara: credinta nestramutata īn Dumnezeu. El chiar a crezut ca e posibila o revolutie spirituala īn poporul romān. Atunci n-a fost. Dar el a platit pentru aceasta alegere. I s-a refuzat "Nobelul", a fost si este īnjurat, pus la index, nu i s-a ridicat nici un bust īn orasul lui natal, Bucuresti; criticii si istoricii care se refera la opera sa au grija sa-si ia mii de precautii; se fac demersuri pentru stergerea numelui sau de pe Catedra de Istoria Religiilor a Universitatii din Chicago. Poate de aici se hraneste si pīcloasa tacere a romānilor cu privire la Eliade īn Anul Eliade.

 

Renasterea crestinismului

Antropologul francez Rene Girard, considerat un intelectual foarte influent

al culturii contemporane, crede īntr-o renastere a crestinismului

īn viitorul apropiat. Īn cartea sa Adevar sau Credinta subreda. Un dialog despre Crestinism si Relativism, publicata recent, Girard conchide ca "vom trai īn curīnd īntr-o lume care va parea si va fi la fel de crestina asa cum azi pare dominata de

stiinta si secularism". Rene Girard ajunge la concluzia ca "religia īnvinge filosofia si o depaseste la modul clar. (…) Exista īn lume o nevoie noua si crescīnda pentru religie". Dumnezeu sa-i dea dreptate!

 

A mai murit un erou

Pe 17 ianuarie a.c., a trecut īn lumea celor drepti Vadim Pirogan, un anticomunist de o īnalta tinuta morala, demn si curajos, un mare luptator pentru reunificarea Basarabiei cu tara. A īnvatat la liceul "Ion Creanga" din Balti, unde i-a avut colegi pe Eugen Coseriu, Valeriu Gafencu, Ovidiu Creanga, Valentin Māndācanu. A fost dus īn Gulag la 18 ani, fara nici un fel de judecata, imediat dupa 28 iunie 1940. Acolo i-a fost ucis si tatal, fost primar de Balti. A trait departe de Basarabia pīna la declararea suveranitatii Republicii Moldova. A scris mai multe carti despre crimele comunistilor si martirii romāni ai Gulagului sovietic. A fondat Asociatia Fostilor Detinuti Politici si a Veteranilor Armatei Romāne. A creat Muzeul Memoriei, unde a adunat nenumarate documente ale genocidului comunist. A adus īn acest muzeu mii de copii si le-a vorbit despre nenorocirea comunista, care a scos Basarabia si din contextul ei romānesc, si din cel european. A participat la multe manifestari anticomuniste īn Romānia pentru a spune adevarul despre Gulag si despre sutele de mii de romāni care au fost ucisi acolo. A depus eforturi uriase ca sa se ridice un Panteon al holocaustului comunist, dar nu a reusit sa-l realizeze īn conditiile guvernarilor comuniste si neocomunsite de la Chisinau si Bucuresti. A fost umilit si batjocorit si de comunistii aflati la guvernare īn Basarabia, si de acolitii lor de la Bucuresti. A fost membru al Uniunii Scriitorilor. Cartile lui vor educa, cu certitudine, multe generatii de romāni. Consiliul Director al Forului Democrat al Romānilor din Basarabia, al carui membru a fost Vadim Pirogan, si-a exprimat profundul regret pentru aceasta despartire.

 

"Corectitudinea politica" si sinuciderea īn masa

Revista "Observator cultural", o tribuna a progresismului cu orice pret si a "corectitudinii politice" vīrīte pe gītul romānilor cu anasīna, ne-a surprins prin publicarea unui text de mare profunzime si mai ales adevarat. Alexandru Hāncu face, īn articolul "Sfīrsitul Lumii" ("Observator cultural", nr. 97, 11-17 ianuarie 20067) o radiografie precisa a lumii īn care traim. Printre altele, autorul vorbeste despre "corectitudinea politica". Ne asteptam sa curga replicile. Dar pīna atunci, iata o mostra relevanta din gīndirea lui Al. Hāncu: "Aparent, Corectitudinea Politica – PC, cum īi spun anglofonii – ar fi o creatie americana. Fals. Conceptul a fost creat prin 1923, la Frankfurt, de un grup de gīnditori comunisti. Ca oameni de cultura, s-au īntrebat sincer: cum scapam de Civilizatia Occidentala? Si au gasit: distrugindu-i cultura. Unde cultura īnseamna ideile īn care crede o societate si care īi asigura coeziunea. (...) Nazismul i-a obligat pe flacaii din Frankfurt sa fuga īn America si sa se puna pe treaba acolo. Au colonizat universitatile si au asteptat ca absolventii sa īsi gaseasca locurile firesti īn domenii-cheie: presa, justitie, politica. Dupa razboi au repetat procesul īn Europa de Vest. Au iesit la rampa īn anii ’60. Si au reusit ceva uluitor. Au eliminat din spatiul public unicul element care a īnchegat Europa: Crestinismul. (...) Un alt fel de-a defini Corectitudinea Politica e prin rezultatul ei: sa-ti fie frica sa critici. De pilda, social-democratia, generalizata īn Europa de Vest. Se observa usor ca social-democratia a distrus familia traditionala: parinti, copii, bunici. Bunicii sīnt trimisi la casa de batrīni, copiii dati de-acasa cīt mai devreme – cresa, gradinita. A rezolvat si casatoria: nu se mai poarta. Īn fine, suprema performanta: toate societatile vest-europene au hotarīt sa se sinucida. Lin si fara durere: nu mai fac copii."

 

Ministerul Culturii sustine reabilitarea lui Vintila Horia

Ministerul Culturii si Cultelor a anuntat ca va face orice īi sta īn putinta pentru reabilitarea scriitorului Vintila Horia (caruia ROST i-a dedicat nr. 16/ iunie 2004). Īn acest fel, MCC este prima institutie a statului care da curs unui memoriu pentru repunerea acestui mare creator pe locul care i se cuvine īn cultura romāna. Memoriul a fost initiat de realizatoarea de televiziune Marilena Rotaru, cea care a publicat si o carte despre Vintila Horia, si a fost sustinut de un larg grup de intelectuali romāni din tara si diaspora, īntre care si multi membri ai Gruparii ROST.

Vintila Horia este singurul scriitor romān caruia i-a fost decernat premiul Goncourt pīna īn acest moment. El a fost atacat furibund de bratele Securitatii īn Occident si supus unui linjas mediatic īn presa stīngista din Franta, pe motiv ca ar fi fost fascist. Scopul era de a i se retrage premiul Goncourt. Nu i s-a retras, dar Vintila Horia nu l-a ridicat si a parasit Franta, pe care altminteri o iubea ca pe o a doua lui patrie. "Scriitorul Vintila Horia trebuie asumat si metabolizat de cultura romāna, iar istoriile noastre literare trebuie sa recunoasca masura excelentei sale", transmite MCC, īntr-un comunicat de presa.

 

Nationalistii sīrbi cīstiga alegerile, dar nu guverneaza

Partidul Radical a a obtinut cele mai multe voturi, 28%, la alegerile legislative, de pe 21 ianuarie a.c., din Serbia, dar nu minimum necesar pentru a putea forma guvernul era 30%. Pe locul doi este Partidul Democratic al presedintelui Boris Tadici (23%) si pe locul trei coalitia premierului Voislav Kostunica Partidul Democrat din Serbia - Partidul Noua Serbie (16%). Miscarea Sīrba pentru Reīnoire, condusa de ministrul de externe Vuk Draskovici, nu a trecut pragul electoral.

Sefii marelor state din UE au cerut sa se alcatuiasca un guvern proeuropean, care sa excluda, evident, Partidul Radical.

 

Letonii combat homosexualitatea prin Constitutie

Parlamentul Letoniei a avizat o initiativa legislativa pentru amendarea Constitutiei astfel īncīt legea suprema īn stat sa interzica explicit casatoriile īntre homosexuali.

Desi casatoriile īntre homosexuali nu erau recunoscute īn aceasta tara, letonii au considerat necesar sa īsi ia o masura de prevedere suplimentara. O lege obisnuita poate fi schimbata oricīnd, īnsa Constitutia, mai greu.

Mai multi parlamentari au declarat ca le este teama ca nu cumva legislatia UE sa impuna Letoniei recunoaserea casatoriilor homosexuale.

Privind putin īn istoria popoarelor baltice – dīrze si demne -, ca si la prezentul lor, credem ca avem ce īnvata de la ele.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!