Protest împotriva numirii unui prefect UDMR în Covasna

Numirea unui membru UDMR în funcţia de prefect al judeţului Covasna a declanşat un val de proteste din partea partidelor politice şi a nouă asociaţii civice din zonă. Asociaţia Romfest XXI se alătură protestelor, pe care le consideră legitime, şi atrage atenţia asupra riscului izbucnirii de tulburări sociale şi al declanşării unei instabilităţi politice de lungă durată în judeţul Covasna.

Opoziţia oamenilor politici locali şi a societăţii civile faţă de instalarea unui prefect aparţinînd unui partid etnic este justificată. O probează documentarul pe care îl publicăm mai jos, material întocmit de cîţiva activişti civici din Covasna, specializaţi în probleme juridice.

Menţionăm că, potrivit principiilor noastre, toţi cetăţenii români trebuie să aibă acces la funcţiile publice. Însă, nu putem fi de acord cu desemnarea drept reprezentant al Guvernului în teritoriu a unui cetăţean care face parte dintr-o grupare care militează pentru autonomie pe criterii etnice. Mai ales în condiţiile în care în acest judeţ există o luptă surdă, de 15 ani, pentru obţinerea autonomiei. Nimic nu ne garantează că prefectul de naţionalitate maghiară nu va susţine tendinţele de autonomie.

Prin urmare, Asociaţia Romfest XXI cere guvernului să cerceteze situaţia din Covasna şi să ia măsurile care se impun.

Departamentul de Comunicare al Romfest XXI

Lupta pentru Ţinutul Secuiesc

După 1992, singura instituţie care a rămas nemaghiarizată a fost Prefectura. Prin pîrghiile puse la dispoziţie de lege, prefectul, oricum se va fi numit el, a fost singurul care s-a opus demersurilor ce vizau înfăptuirea autonomiei pe criterii etnice. Iniţiativele de creare a unei regiuni autonome a maghiarilor în inima României au fost blocate pînă acum şi de prefecţii din Harghita şi Mureş.

UDMR a încercat să realizeze autonomia teritorială a aşa zisului Ţinut Secuiesc prin:

- înfiinţarea unor regiuni cu personalitate juridică, cu vădit caracter teritorial, pe structura vechii organizări a Scaunelor Secuieşti, desigur sub diverse alte motivaţii;

- în plan simbolic, pentru prezentarea acestei zone ca o regiune cu caracteristici distincte de restul ţării, care să justifice autonomia locală, UDMR a acţionat în sensul denaturării realităţilor istorice, culturale, sociale şi politice ale zonei, prin atribuirea de denumiri maghiare unor străzi şi obiective de interes judeţean inclusiv şcoli. În aceeaşi idee, edilii unguri au încercat aprobarea de steme de sorginte austro–ungară pentru localităţi şi pentru judeţul Covasna;

- luarea în proprietate de terenuri agricole şi forestiere în mod abuziv, inclusiv prin cărţi funciare false – cu concursul unor judecători de etnie maghiară -, pe motivul reconstituirii dreptului de proprietate, în timp ce parohiilor ortodoxe din judeţ nu li s-au retrocedat suprafeţele la care aveau dreptul.

Aceste demersuri au fost blocate de prefecţii judeţului Covasna, dar mai există litigii pe rol. Este clar că odată cu numirea unui prefect provenind din UDMR, consiliile locale, dominate de maghiari, vor putea să-şi impună, fără nici un fel de probleme, ideile autonomiste.

Vom detalia în continuare litigiile dintre autorităţile locale şi prefect judecate în instanţă, pentru a vă lăsa să judecaţi singuri gravitatea numirii unui prefect UDMR în judeţul Covasna.

1. În urma adresei cu nr. 2851 din 25.07.2000 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, adresată consiliilor locale din judeţul Covasna, cuprinzând o adresă de înaintare, modelul de hotărâre pentru consiliile locale, procesul-verbal de constituire, statutul "microregiunii", şi actul constitutiv, 21 de consilii locale, din cele 39 existente în judeţul Covasna, hotărăsc înfiinţarea a cinci "asociaţii microregiuni", cu personalitate juridică proprie, după cum urmează:

Asociaţia "Microregiunea Erdovidek" – constituită din Consiliile locale Baraolt, Brăduţ, Vârghiş, Băţani, Aita Mare şi Belin;

Asociaţia "Microregiunea Felsoharomszek" – constituită din Consiliile locale Tg. Secuiesc, Turia, Catalina, Cernat, Lemnia,Ghelinţa, Ojdula, Poian, Sânzieni;

Asociaţia "Microregiunea Orbai" – constituită din Consiliul local Brateş, Covasna şi Comandău;

Asociaţia "Microregiunea Zona Chichiş" – constituită din Consiliul local Chichiş;

Asociaţia "Microregiunea Valea Oltului" – constituită din Consiliul Local Sf. Gheorghe;.

Din 21 hotărâri, au fost revocate, înainte de primul termen de judecată, trei, restul fiind anulate de către Tribunalul Judeţului Covasna, ca nelegale, în urma promovării acţiunii Prefectului.

Opt consilii locale au promovat recurs la Curtea de Apel Braşov, împotriva sentinţelor Tribunalului Covasna, dar recursurile le-au fost respinse.

Înfiinţarea acestor "asociaţii microregiuni" este nelegală şi neconstituţională pentru următoarele considerente:

Potrivit adresei Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, înfiinţarea acestor "asociaţii microregiuni" avea ca scop promovarea intereselor regionale, precum şi elaboarea şi întocmirea de proiecte de dezvoltare regională.

Aflându-ne în domeniul dezvoltării regionale, în mod firesc, pentru înfiinţarea regiunilor de dezvoltare trebuia să se aibă în vedere Legea 151/1998, privind dezvoltarea regională, (şi nicidecum O.G. 26/2000, privind asociaţiile şi fundaţiile) lege în baza căreia potrivit art. 4, alin. (1) pot fii înfiinţate regiuni de dezvoltare prin hotărâri ale consiliilor judeţene cu acordul consiliilor locale interesate, prin alineatul (2) al aceluiaşi text de lege precizându-se că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt noi unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

În context, menţionăm că structurile teritoriale de dezvoltare regională sunt prevăzute limitativ de legea susmenţionată astfel că aceste "asociaţii microregiuni" nu numai că sunt lipsite de temeiul de drept material, dar prin intenţia de a le dota cu personalitate juridică, prin trimiterea la O.G. 26/2000, se încalcă norma de drept imperativă conţinută de legea dezvoltării regionale.

Ulterior, s-a invocat dreptul de asociere al consiliilor locale pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, prevăzut de Legea administraţiei publice locale, în coroborare cu O.G. 26/2000, privind asociaţiile şi fundaţiile. Nici această motivaţie nu este pertinentă deoarece potrivit art. 12, alin. (1) din Legea 189/1998, privind finanţele publice locale, colaborarea sau asocierea consiliilor locale pentru realizarea unor servicii sau lucrări de interes public, are la bază un contract de asociere respectiv de colaborare –contracte prin care se determină în mod concret care este lucrarea sau serviciul de realizat, condiţiile de realizare, termene, etc.- şi nicidecum înfiinţarea, în baza O.G. 26/2000, unui nou subiect de drept denumit "asociaţie", în fapt se speculându-se sinonimia dintre "dreptul de asociere al consiliilor locale" şi "Asociaţie" ca nou subiect de drept dotat cu personalitate juridică.

Caracterul de teritorialitate al acestor "asociaţii" este evident. De altfel încă din denumiri se observă acest lucru –Asociaţia "Microregiunea ….".

În acest context, înfiinţarea acestor "microregiuni" este şi neconstituţională, personalitatea juridică a unei regiuni conducând de facto la înfiinţarea unor noi structuri administrative, căreia consiliile locale îi cedau o parte a atribuţiilor şi autorităţii lor.

b. Vizavi de cele expuse, arătăm că, printr-o altă adresă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, cu nr. 3405 din 30.08.2000, expediată deci concomitent cu cea privind înfiinţarea "microregiunilor", se solicită participarea consiliilor locale din judeţul Covasna la înfiinţarea "Fondului Cultural Judeţean Covasna".

Este de reţinut aspectul că singura diferenţă între acest "Fond Cultural Judeţean" şi "Microregiuni" este dată de sfera de competenţă teritorială, de denumire şi număr de membri.

c. Deasupra acestora, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Covasna nr. 40/2001, în aceleaşi condiţii de mai sus, urma să se înfiinţeze Institutul Naţional de Dezvoltare a Ţării Secuilor, noţiune ulterior reformulată în "Transilvana de Est".

Parte din aceste hotărâri au fost anulate de Tribunalul judeţului Covasna, sentinţele fiind confirmate de Curtea de Apel Braşov, în timp ce o altă parte din hotărâri au fost revocate după introducerea acţiunii noastre, dar înainte de judecarea pe fond a cauzei.

Concluzionând, sub acest aspect, înfiinţarea unor asociaţii cu personalitate juridică în scopul dezvoltării regionale contravine atât art. 12 , alin. (1) din Legea 189/1998 cât şi Legii 151/1998 privind dezvoltarea regională.

Mai mult, în judeţul Covasna, acest demers constituie o formă mascată de creare a unor entităţi administrativ–teritoriale paralele celor organizate conform Constituţiei României şi legilor organice speciale.

Subliniem faptul că, în ultimul timp, conducerea locală a U.D.M.R., conducerea Consiliului Judeţean Covasna, precum şi alte persoane din conducerea autorităţilor administrativ-teritoriale covăsnene folosesc tot mai des teza Regiunii de Dezvoltare a Ţinutului Secuilor (Covasna, Harghita, Mureş).

Cea mai recentă declaraţie în acest sens aparţinând Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Janos, care, miercuri 22.10.2003, declara Agenţiei MEDIAFAX că se va " solicita sprijin diplomatic preşedintelui Ungariei, Madl Ferenc, în vederea înfiinţării Regiunii de dezvoltare a ţinutului Secuiesc" cu ocazia vizitei particulare pe care acesta o va face în judeţul Covasna în viitorul apropiat la invitaţia Bisericii Reformate.

Considerăm că în acest context se înscriu manifestările unor parlamentari a U.D.M.R. prin care se solicită, invocându-se diferite alte scopuri, înfiinţarea unor asociaţii cu personalitate juridică, urmând ca odată aprobate acestea să servească cel puţin ca precedent. În condiţiile în care diferă doar scopul declarat al înfiinţării asociaţiei, regimul juridic al asocierii fiind acelaşi, evident că nu putem face o aplicare de la caz la caz a dispoziţiilor legale, funcţie de acest scop.

2. În plan simbolic, pentru crearea unei imagini distincte a acestei zone, imagine care să justifice crearea unei regiuni autonome, exemplificăm:

- schimbarea denumirii principalului bulevard din SF. Gheorghe din "1 Decembrie 1918" în "Petofi Sandor", în condiţiile în care această ultimă denumire putea fi acordată oricărei alte străzi. S-a urmărit însă eliminarea denumiri de 1 Decembrie 1918. După un litigiu judecătoresc care a durat aproape patru ani, Hotărârea C.J.Cv. a fost anulată de Curtea Supremă de Justiţie, decizia acestei instanţe fiind pusă în executare de Prefectura Covasna prin intermediul unui executor judecătoresc.

- aprobarea de steme ale localităţilor inclusiv a judeţului Covasna de sorginte austro – ungară care neagă cele 25% procente populaţie românească. Demersul a fost oprit tot prin intermediul instanţei de judecată dat şi prin Comisia de specialitate a cărui componenţă o stabileşte prefectul prin ordin;

- amplasarea de plăci cu denumirea "Ţinutul Secuiesc"

3. Dobândirea în proprietate, respectiv scoaterea din proprietatea statului, a unor suprafeţe cât mai întinse de terenuri agricole şi forestiere cu încălcarea legii:

- eliminarea domeniului public al statului – ex. desfiinţarea Societăţii de Cercetare şi Dezvoltare a Cartofului Târgu Secuiesc, solicitată constant după 1997;

- "transformarea" pădurilor comunale în composesorate private. Ex. cazul comunei Lemnia în care Judecătoria Sf. Gheorghe a eliberat trei extrase CF ajungând, din aproape în aproape, de la pădure comunală la composesorat. În prezent litigiul se află pe rolul Judecătoriei Oradea unde a fost strămutat la solicitarea Prefecturii Covasna în urma informaţiilor certe privind părtinirea judecătorilor de la Judecătoria Tg. Secuiesc care a şi eliberat cele trei extrase CF. Mai mult au existat informaţii certe privind plata judecătorilor cu suma de 100.000.000 lei.

- utilizarea şi acceptarea de acte dinaintea reformei agrare din 1923, care reconstituie proprietatea conform situaţiei dinainte de 1918 şi nu dinainte de 1945.

Acestea sunt doar o parte din exemplele ce susţin consecinţele total negative ce se vor reflecta până la urma asupra ordinii constituţionale în situaţia numirii unui Prefect UDMR.

Toate aspectele de mai sus se pot proba cu înscrisuri din arhiva Prefecturii Covasna.

De menţionat este faptul că numirea unui prefect român spre exemplu în judeţul Harghita nu va contrabalansa numirea unui Prefect UDMR în judeţul Covasna, întrucât la nivelul Prefecturii Harghita nu există nucleul de funcţionari publici care să joace rolul pe care l-au îndeplinit funcţionarii publici (direcţia de verificarea legalităţii şi contencios) din Prefectura Covasna.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!