2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Gruparea revistei | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numărul 35, ianuarie 2006

Sumarul revistei











 

Evocare Petre Ţuţea

Gruparea revistei ROST şi Biblioteca Metropolitană - Filiala "Ioan Slavici" din Bucureşti au organizat pe 12 decembrie evocarea lui Petre Ţuţea, la 14 ani de la trecerea acestuia la cele veşnice. Manifestarea se īnscrie īn programul "Restituirea patrimoniului cultural". Invitaţi special au fost Varujan Vosganian – scriitor, senator liberal şi membru al Grupării ROST – şi Marian Munteanu – fost lider al manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii, actualmente lector universitar.

Varujan Vosganian a vorbit despre viziunea economică a lui Petre Ţuţea, subliniind că aceasta īmbină armonios tradiţia şi modernitatea. Īn analiza asupra gīndirii economice a lui Ţuţea, Vosganian a plecat de la puţinele pagini scrise pe această temă de cel despre care se spunea că este un Socrate romān, pagini dintr-un neterminat tratat de economie politică. Senatorul liberal a apreciat că viziunea economică a lui Ţuţea este tipică Dreptei, combinīnd elemente liberale, creştin-democrate şi conservatoare.

Marian Munteanu a rememorat prima sa īntīlnire cu Petre Ţuţea, ca şi unele dintre episoadele savuroase trăite īmpreună cu acesta. El a afirmat că Petre Ţuţea a depus la cabinetul lui Ceauşescu, īn anii ’70, un program radical de reformă economică pentru Romānia. "Nu a primit nici un răspuns, dar ar fi interesant de recuperat acest document, pentru a extrage de acolo ideile economice ale lui Ţuţea. Vă daţi seama care a fost reacţia conducerii comuniste, căci, după cum mi-a povestit, Ţuţea a propus soluţii de neacceptat pentru regim", a spus Munteanu. Profesorul a īncheiat afirmīnd că Petre Ţuţea este un model, care face parte dintr-o galerie de modele romāneşti, insuficient cunoscute sau ignorate azi. "Este falsă ideea că trăim o criză de modele. Modele au fost, sīnt şi vor fi. Numai că instituţiile chemate să le descopere şi să le promoveze sīnt īndeobşte preocupate să propună false modele", a punctat Marian Munteanu.

Īn finalul īntrunirii, Claudiu Tārziu, directorul revistei ROST, a prezentat numărul pe decembrie al publicaţiei şi reperele programului acesteia.

Revista ROST īi mulţumeşte īn chip deosebit dnei Lelia Rădulescu, director al Bibliotecii "Ioan Slavici" pentru organizarea evenimentului.

 

Mor rudele bogate ale aleşilor noştri

Nu demult deputatul idenpendet Nati Meir anunţa că a moştenit o avere fabuloasă, de peste două miliarde de dolari, de la un unchi bogat din America, dar, la o verificare jurnalistică au şi apărut semne de īntrebare cu privire la presupusa moştenire. Autorităţile susţin că investighează cazul, ca să vadă dacă nu e vorba de spălare de bani. Ei bine, īntre timp, şi Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat că a primit o moştenire de un milion de euro de la o mătuşă bogată a nevestei sale. Mătuşa, Tamara Cernoşov (97 ani), era o pensionară (cu un venit de patru milioane de lei pe lună) care locuia cu chirie īntr-o garsonieră din Bucureşti. Nimeni nu ştia cīt este de bogată mătuşa pīnă nu a spus Năstase. Ciudat, pensionara nonagenară avea peste 600.000 de euro, un teren de 250.000 de euro īn Capitală, bijuterii, tablouri şi trei apartamente. Mai mult, ea făcea afaceri imobiliare! Povestea lui Năstase este trasă de păr. Dar se bizuie şi Năstase pe incompetenţa funcţionarilor publici, ori pe corupţia lor pentru a ieşi basma curată.

Ar fi timpul ca tandemul Tariceanu-Băsescu să demonstreze că lupta anticorupţie nu-i doar un slogan bun de agitat īn campanie electorală.

 

Puşcărie pentru negarea crimelor comunismului

Parlamentul ceh a hotărīt recent modificarea codului penal astfel īncīt negarea crimelor comuniste vor fi pedepsite cu trei ani de īnchisoare. Ca de obicei, cehii, eleganţi şi fermi, ne-o iau īnainte. Revoluţia lor anticomunistă a fost săvīrşită mai repede şi fără vărsare de sīnge. Deconspirarea poliţiei lor politice s-a făcut deja. Aderarea la UE au tratat-o de pe poziţii bipede. Nu fac concesii nejustificate minorităţilor. Ar trebui să fim mai atenţi la cehi. Şi la polonezi, care se comportă la fel de demn şi de firesc.

 

Extremiştii maghiari bat cīmpii

Unii dintre maghiarii de la noi plesnesc de obrăzncie amestecată cu antiromānism. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Csapo Jozsef, i-a cerut preşedintelui Romāniei Traian Băsescu, să accepte negocieri pentru reīnfiinţarea prin lege a Ţinutului Secuiesc, ca euroregiune autonomă administrativ-teritorială.

Csapo pretinde că situaţia "regiunii istorice ţinutul Secuiesc" ar fi similară cu aceea a Kosovo. Cu prea multă diplomaţie, Băsescu l-a trimis pe Csapo să mai citească legea fundamentală a ţării noastre şi, eventual, să viziteze Kosovo, pentru a se lămuri că nici Constituţia romānească şi nici situaţia din teren nu permit secesiunea īn Romānia.

 

Protest contra cedării moştenirii Gojdu

Societatea civilă romānească din judeţele Covasna şi Harghita solicită Guvernului Romāniei să respecte testamentul lui Emanuil Gojdu, care a lăsat moştenire averea sa tinerilor ortodocşi romāni.

Forumul civic al romānilor din judeţele Covasna şi Harghita, care reuneşte 12 organizaţii neguvernamentale, şi-au exprimat, printr-un comunicat de presă, "dezacordul faţă de modul īn care Guvernul Romāniei a gestionat problema moştenirii Fundaţiei Gojdu".

Membrii forumului consideră că aceasta a fost "făcută cadou" statului maghiar şi cer reanalizarea hotărīrii adoptate īmpreună cu Guvernul maghiar īn spiritul testamentului lăsat de Emanuil Gojdu.

Fostul avocat şi om politic romān Emanuil Gojdu (1802-1870) a decis, printr-un testament redactat īn 1869, ca averea sa să fie folosită pentru acordarea de burse de studii tinerilor romāni care ţin de "legea răsăriteană ortodoxă", deci să revină comunităţii romāneşti din Ungaria şi Transilvania, şi să fie administrată de o fundaţie formată din reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Romāne din Ardeal şi Ungaria. Fundaţia a funcţionat īn perioada 1870-1952, acordīnd peste 5.600 de burse unor elevi şi studenţi romāni, şi a gestionat un complex imobiliar situat īn centrul Budapestei, compus din opt clădiri cu cīte patru etaje fiecare. După instaurarea regimului comunist īn cele două state, Ungaria a naţionalizat bunurile fundaţiei. Moştenirea Fundaţiei "Gojdu" este estimată la peste un miliard de dolari.

Īn ciuda protestelor venite şi din partea altor organizaţii şi publicaţii romāneşti, onor Guvernul tace mīlc şi face joc de glezne.

 

Conduşi de securişti

N-am scăpat de securişti - ne anunţă fostul securist-şef Mihai Pacepa. El susţine, ca şi noi, că structurile statului sīnt īn continuare infestate de aceste dăunătoare ale societăţii: foştii nomenclaturişti PCR şi foştii securişti. Problema ar putea fi rezolvată, măcar īn ultimul ceas, printr-o lege a lustraţiei (nu obosim să spunem asta) că printr-o bună funcţionare a CNSAS şi a nou-creatului Institut pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICC). Din păcate, pīnă acum CNSAS a fost permanent boicotat de SRI, cu complicitatea Parlamentului, şi de unii dintre oamenii din interior, īn frunte cu vestitul Gh. Onişoru, preşedinte al instituţiei. Dacă şi IICC se va dovedi la fel de neputincios… Şi de ce n-ar fi, avīnd īn vedere că este īn subordinea guvernului? Revenind la CNSAS, mai mulţi parlamentari PD şi PNL s-au declarat nemulţumiţi de activitatea acestuia şi au depus proiecte de lege pentru modificarea legii de funcţionare a sa. Vom vedea cītă voinţă politică şi cīt teatru este īn această afacere imediat ce va trebui votată o nouă conducere a CNSAS. Dacă Onişoru rămīne pe poziţie, e vorba de cacealma.

 

Romānia, preferată īn locul Israelului

Romānia este o ţară teribil de importantă, parte viguroasă a frontului contra Răului, tărīm al tuturor posibilităţilor, aliată credinciosă a SUA. Avem cea mai solidă dovadă că aşa stau lucrurile. Ambasador al SUA la Bucureşti a fost instalat unul dintre cei mai importanţi sponsori şi amici ai preşedintelui american: Nicholas Taubman (75 ani). Taubman provine dintr-o familie evreiască foarte bogată din statul Virginia – familie emigrată īn SUA din Austro-Ungaria –, el īnsuşi fiind un om de afaceri de succes. Despre Taubman se spune că este unul dintre puţinii oameni care īşi permit să-l sune pe Bush acasă oricīnd.

Īn 1997, pe cīnd SUA era guvernată de democraţi, Taubman a īncercat, fără succes, să devină ambasador īn Israel, ţară unde soţia lui, Jenny, şi-a satisfăcut stagiul militar. Acum, cīnd īi putea cere prietenului său Bush să-l trimită oriunde ar fi dorit, a ales Romānia.

 

Le stă Biserica īn gīt

Un grup de cumetre isterice, pe post de societate civilă, se războiesc prin presă cu toate valorile noastre sănătoase şi cu bunul-simţ. Mereu aceleaşi voci, dindărătul unor denumiri ce se vor respectabile, agită steagul "democraţiei", al "drepturilor omului" şi al lui "politicii corecte" pe teme care ţin de sufletul, de firea romānului şi mai ales de viitorul lui. Deunăzi le-a căşunat pe proiectul de lege al cultelor. Homosexualii de la Accept, la braţ (ce jenant!) cu o asociaţie a greco-catolicilor şi īmpreună cu alte ligi, uniuni şi comiţii, au protestat īmpotriva "caracterului discriminatoriu" al proiectului legislative. Cumetrele se tem, nevoie mare, să nu care cumva ca Biserica Ortodoxă, naţională, să fie favorizată, iar legea laică să fie eludată. Evident, critica este făcută de pe poziţii atee, autorii ei īnchipuindu-şi că-I fac o favoare lui Dumnezeu tolerīndu-I prezenţa īn viaţa publică (chiar dacă īntre nişte limite). Unul dintre spectacolele cele mai urīte este cel făcut de ignorantul care se crede atoateştiutor, ca şi acela al intolerantului care se pretinde tolerant. Să vedem dacă ai noştri guvernanţi se vor lăsa impresionaţi.

 

Miniştri UDMR transformă Bucureştiul īn Budapesta

Ministerul Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei este condus, după algoritm, de un membru al UDMR. Omul crede, probabil, că, dacă e la putere, se află īn Ungaria. Prin urmare, uneori emite documente oficiale cu antet īn limba maghiară. Dacă s-ar īntīmpla asta īn altă ţară, ministrul cu pricina şi-ar risca măcar funcţia. La noi, nu se īntīmplă nici măcar să i se ceară explicaţii. O interpelare adresată de un parlamentar premierului Tăriceanu a rămas pīnă azi fără răspuns.

 

Apel la neuitare

Paul Goma şi Dan Culcer fac un apel la toţi cei care deţin fotografii, cărţi poştale, timbre, afişe, coperţi de cărţi sau pagini de revistă şi de ziar din perioada interbelică sau din cea comunistă să le fotocopieze sau să le scaneze şi să le trimită la Paris. Ele vor fi dovezile fotografice ale vieţii romānilor de dinainte de al doilea război mondial şi ale "cruzimii cu care s-au străduit comuniştii să ne facă fericiţi prin alungări de la vetrele noastre, prin arestări, deportări, īnfometări, torturi, moarte".

Toate imaginile vor fi colectate, sistematizate şi reproduse, pe hīrtie şi pe internet spre a reconstitui memoria despre calvarul romānilor din Răsăritul ţării: basarabeni, bucovineni, herţeni, transnistrieni - deportaţi īn Siberia, refugiaţi īn restul Romāniei, dar hăituiţi īn vederea "repatrierii īn URSS", deportaţi īn Bărăgan - din 1914 pīnă azi.

Este necesar ca imaginile să fie īnsoţite de cīte o notă explicativă, separată, īn care să fie indicate: data, locul, īmprejurarea īn care a fost făcută fotografia, numele celui/celor din imagine, numele deţinătorului (să se precizeze dacă acesta doreşte sau nu să i se comunice numele la reproducere). Rugăm să nu se facă "semne" pe hīrtie ("x"-uri, cifre); pentru recunoaşterea personajelor să se explice īn notă - de pildă: "al doilea din stānga este…cutare", "primul din rīndul al doilea este…".

Totodată este necesar ca deţinătorul fotografiei să autorizeze, īn scris, reproducerea ei/lor īn revista electronică Asymetria, al cărui editor este ziaristul Dan Culcer.

Prin orice mijloc vor fi trimise imaginile, adresa expeditorului să fie clară, completă, pentru a i se putea confirma primirea lor şi mulţumi.

Imaginile vor fi trimise (pe orice support, de hīrtie sau electromagnetic) la adresa postală: Dan Culcer, 16 Résidence Nouveaux Horizons 78990 ELANCOURT, FRANCE. Tel. 33 (0)1 30431677. Adrese electronice: danculcer@numericable.fr, dculcer@asymetria.org, dan.culcer@gmail.com.

 

O carte despre axa Chişinău – Bucureşti - Bruxelles

La sediul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) din Chişinău a fost lansat recent volumul Moldova Ante Portas de Dan Dungaciu.

Pe urmele romanilor disperaţi īn faţa năvălirii lui Hanibal, analiştii occidentali vor fi exlamat şi ei „Moldova ante portas!", īn 2004, cīnd au realizat ca īnaintarea frontierei europene spre Răsărit aduce mai aproape şi spaţii pe care politicienii UE le "uitaseră". Unul dintre ele era R. Moldova, cu tot cu „Transnistria".

Cartea lui Dan Dungaciu (conferenţiar la Universitatea Bucureşti şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Romāne), apărută la editura Tritonic, s-a născut din această provocare. Autorul a selectat şi prezentat patru dosare problemă: dosarul integrării euro-atlantice, dosarul identitar, dosarul Mitropoliei Basarabiei şi dosarul transnistrean.

Cartea este o radiografie a situaţiei Republicii Moldova īn contextual extinderii UE şi al integrării Romāniei īn Uniune, analizānd şi relaţiile dintre cele două state romāneşti.

 

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului

La sfīrşitul acestei luni va īncepe să funcţioneze nou-īnfiinţatul Institut pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romānia, aflat īn subordinea prim-ministrului. Instituţia a fost fondată prin hotărīre de guvern, nu prin lege, pentru a se evita mutilarea actului de organizare şi funcţionare. Din păcate, acest fapt īl face mai vulnerabil pe viitor, cīnd tot prin hotărīre de guvern va putea fi dizolvat. IICCR va acţiona pe o perioadă de şase ani – cu posibilitatea de prelungire – şi va fi condus de un Consiliu format din 11 personalităţi ale societăţii civile, printre care, probabil, Ticu Dumitrescu şi Doina Cornea. IICCR va avea şi o conducere executivă, alcătuită din trei oameni, şeful fiind cel mai probabil istoricul – "vīnător de securişti" Marius Oprea. IICCR va analiza regimul comunist şi sistemul de putere din acea perioadă din punct de vedere instituţional, va prezenta activiştii de partid, ofiţerii şi magistraţii care lucrau īn cadrul aparatului de represiune şi va identifica abuzurile şi crimele săvīrşite, ordonate sau inspirate de către aceştia. Institutul poate sesiza organele de cercetare penală şi instanţele judecătoreşti.

Noua structură va realiza un sistem clasificat al tipurilor de crime, abuzuri şi īncălcări ale drepturilor omului pe īntreaga perioadă a regimului comunist şi va stabili responsabilităţile decizionale şi de execuţie. Concomitent, Institutul va identifica acele legi, decrete, hotărīri ale Consiliului de Miniştri, decizii ministeriale, regulamente interne şi alte prevederi – secrete sau publice –, care au permis organizarea şi funcţionarea aparatului represiv.

Rezultatele investigaţiilor vor fi publicate atīt trimestrial, cīt şi intr-un raport final anual.

Există, evident, riscul ca IICCR să se īmpotmolească la fel ca şi CNSAS īn interese politice, şantajuri şi boicoturi interne. Vom şti mai bine la ce să ne aşteptăm după ce vom afla cine sīnt cei numiţi (de către premier) īn Consiliul de conducere.

Interesant este că acest Institut apare după intensificarea eforturilor Asociaţiei Romfest XXI şi ale revistei ROST de a crea un Memorial al Suferinţei Romāneşti – din care urma să facă parte şi un Institut pentru Cercetarea Terorii Comuniste - īn parteneriat public-privat. Şi mai interesant, iniţiativa premierului Tăriceanu vine parcă īn replică la rezerva preşedintelui Băsescu, făcută publică, de a condamna crimele comunismului şi de a prezenta scuze, īn numle statului, romānilor pentru suferinţele īndurate.

 

Ortodocşii ruşi nu acceptă compromisuri

Patriarhia Moscovei a suspendat relaţiile cu Biserica Evanghelică-Luterană a Suediei, act motivat de opiniile diferite ale celor două Biserici asupra problemei homosexualităţii. Īn cadrul unei şedinţe care a avut loc īn a doua jumătate a lunii decembrie, la Moscova, Sfīntul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Rusiei a declarat: "Am primit cu mare dezamăgire şi tristeţe ştirile conform cărora Biserica Luterană a Suediei nu numai că nu se opune aşa-ziselor căsătorii homosexuale, dar chiar a decis să elaboreze o ceremonie religioasă specială". Membrii Sfīntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse au afirmat cu tărie faptul că decizia Bisericii Suedeze contravine preceptelor biblice despre familie şi căsătorie şi, de asemenea, că "mărturiile Sfintei Scripturi nu lasă loc pentru alte interpretări decīt că homosexualitatea este un păcat". Mai multă fermitate pe această linie nu ne-ar strica nici nouă, Bisericii Ortodoxe Romāne.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!