Un episod din lupta lui Voronin contra românilor

Preşedintele comunist al Republicii Moldova a mai făcut un gest neobrăzat la adresa poporului român. Chiar în ajunul sărbătoririi zilei naţionale a României, el a convocat o şedinţă cu factori de decizie din Parlament şi Guvern în problema implementării cursului de istorie integrată în învăţământul preuniversitar.

Ce înseamnă această implimentare pentru care s-au şi tipărit manualele? Înseamnă înlocuirea manualului de istorie a românilor cu o istorie a nimănui. Înseamnă distrugerea conştiinţei istorice a tinerii generaţii. Înseamnă crearea unor oameni debusolaţi, fără nici o legătură cu ţara unde s-au născut, fără nici o încredere în uriaşul potenţial patriotic al acestei ţări. Înseamnă, în fond, o palmă dată spaţiului multicultural european, fiindcă în acest spaţiu nimeni nu poate fi prezent dacă nu are faţa sa etnică şi culturală.

A fi rus înseamnă să vorbeşti ruseşte, să cânţi ruseşte, să te mândreşti cu Ceaicovski sau Ana Ahmatova. A fi neamţ ce înseamnă? Să vorbeşti germana, să te mândreşti cu Bach şi Hegel, să cânţi nemţeşte, să te mândreşti cu berea nemţească... A fi român înseamnă să vorbeşti româneşte, să cânţi Doina, să joci hora strămoşească, să te mândreşti cu Eminescu şi Enescu... Noi, aici în Basarabia tocmai asta suntem. Majoritatea covârşitoare, 80 de procente, o majoritate impunătoare pentru oricare stat european, vorbim româneşte, cântăm Doina, jucăm hora strămoşească, ne mândrim cu Eminescu şi Enescu. Cum e posibil să fim alţii decât poporul român? Aşa cum vrea cu disperare Vladimir Voronin. Nu e posibil. Nu este nici o delimitare în plan geografic, etnografic, istoric, cultural, lingvistic de poporul român trăiitor în hotarele actuale ale României. De ce, atunci, tocmai în preajma zilei naţionale a României, preşedintele R. Moldova insultă poporul român din Basarabia scoţindu-i istoria din şcoli? Răspunsul este simplu. Fiindcă urăşte poporul român, urăşte continuitatea noastră istorică, unitatea noastră culturală, profunzimea noastră lingvistică, bunătatea noastră proverbială şi, mai ales, aşezarea noastră \n contextul european. Mai putem presupune că gestul actual al preşedintelui moldovean este o încercare disperată de a arăta Moscovei că este antiromân convins, pentru a cumpăra gaze la preţul actual. Sau că e, pur şi simplu, un gest urât contra României. Că actul lui este un fel de mulţumire voroniniană pentru energia electrică pe care statul român ni-o furnizează pe degeaba. Că acţiunea lui neobrăzată face parte din acelaşi plan de distrugere a identităţii noastre culturale şi naţionale, plan prin care s-a realizat şi dicţionarul moldo-român, şi hăituirea României prin organizaţiile internaţionale, şi uzurparea conştiinţei naţionale româneşti prin diavolească ideologie comunistă. Faptul că această şedinţă deplorabilă, care urmărea scoaterea manualului de istorie a românilor din programul şcolar, a fost convocată de Voronin imediat după vizita sa la Moscova, chiar în preajma Zilei naţionale a României şi a unei noi întâlniri cu preşedintele României spune totul despre aşa-zisele relaţii prieteneşti dintre Vladimir Voronin şi Traian Băsescu. Logica elementară europeană ne spune să nu ne lăsăm provocaţi de urâciunea lui şi să nu uităm că 1 decembrie este Ziua Naţională a tututror românilor. Şi ce putem dori noi, basarabenii, ţării noastre sfinte, dulcii Românii? La trecutu-i mare, mare viitor. Conştientizarea locului pe care poporului român îl are, de la Bunul Dumnezeu, în rânduiala lumii... Cu ce ne deosebim, noi, românii, de nemţi? Sau de francezi? Cât de tare ne-ar universaliza globalizarea, noi putem face faţă provocărilor lumii în care trăim doar cu bunurile noastre culturale şi cu limba noastră românească. Aceasta este regula de fiinţare a omului. Fie el rus, neamţ, evreu sau francez. Ce mai putem dori noi sfintei Românii? Mai multă compasiune pentru Basarabia. Pentru partea de ţară în care poporul român s-a născut exact atunci când el a apărut în istorie şi pe valea Mureşului, şi pe a Argeşului, şi pe cea a Siretului. Pentru partea de fiinţă care a suferit atâta ca întregul popor român să-şi merite istoria sa.

Andrei Vartic

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!