|
||||||||||||||||||||||||
| numarul 53-54, iulie-august 2007 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
A treia republica
Un sondaj de opinie recent al Biroului de Cercetari Sociale (1) arata ca 41% dintre români sînt pentru o republica prezindentiala. Doar 26% opteaza pentru republica parlamentara si 7% pentru monarhia constitutionala. Noi ne-am regasi între acestia putini, pentru care monarhia e o solutie. Avînd în vedere lunga traditie monarhica de la noi si faptul ca un rege are ceva mai multa legatura cu Dumnezeu si cu ideea de conducator decît un presedinte. Din pacate, varianta monarhiei constitutionale este nu doar impopulara, dar si greu de însusit în cazul României. Impopulara – ca efect al propagandei comuniste, dar si al domniei lui Carol al II-lea si al dramaticului moment 23 august 1944, pentru care este responsabil Mihai I. Dificil de pus în practica – pentru ca Regele Mihai I este foarte batrîn si nici nu si-a pregatit un urmas credibil (2). Asadar, pare-se ca avem de ales doar între republica parlamentara si cea prezidentiala. A treia republica – dupa cea comunista si cea “de tranzitie” – cum au numit-o unii intelectuali. Parlamentarilor nostri li s-ar ierta multe pacate daca ar fi în stare sa adopte o Constitutie care sa nu poarte ampreta conjuncturalului. Adica, o lege fundamentala care sa reglementeze viata statului si peste o suta de ani, nu de una pro sau anti-Basescu. Credem ca o astfel de Constitutie ar trebui sa prevada întîi de toate: republica prezidentiala, parlament unicameral, sistem de vot uninominal. Actuala Constitutie contine în ea germenele discordiei între presedinte si premier. Presedintele, ales prin vot direct dar avînd prea putine atributii, se va simti mereu chemat sa se amestece peste executiv. Prim-ministrul, neales de popor, dar avînd pîrghiile de conducere a statului, nu va accepta sa i se dicteze de la Cotroceni, daca are o minima personalitate. Din aceasta fundatura se iese numai prin modificarea legii fundamentale, în sensul instituirii fie a unei republici parlamentare, în care seful statului este ales de Parlament si are rol simbolic, de reprezentare, fie a unei republici prezidentiale, în care presedintele este si sef al executivului, ca în SUA. Parlamentul are însa o cota de încredere redusa, sub cea a guvernului si mult sub cea a presedintiei. Asa încît si credibilitatea presedintelui ar fi diminuata, prin alegerea lui de catre legislativ. Mai mult, parlamentul ar exercita un control absolut nu numai asupra executivului, ci si a presedintelui, fapt care ne-ar putea face prizonierii incompetentei si bunului plac ale parlamentarilor. Nu va mai exista un echilibru real si necesar între Puteri. Nu va mai fi nimeni care sa poata cenzura eventualele erori sau masinatiuni ticaloase ale legislativului. În fine, o republica parlamentara nu ar raspunde asteptarilor românilor, care prefera un conducator, care sa-si asume responsabilitatea. Pe de alta parte, unii comentatori politici avertizeaza ca, într-o republica prezidentiala, seful statului poate aluneca rapid pe panta autoritarismului – daca nu chiar pe cea a dictaturii – si ca vor fi încurajate stilul “învingatorul ia totul” si disputa guvern – parlament. Temeri nejustificate, daca legea este clara si prevede un echilibru între Puteri – inclusiv prin modalitatea de numire si revocare a celor care le exercita.
Claudiu Tarziu ______________________ 1. Sondajul a fost facut la comanda Fundatiei Societatea Civila, pe un esantion reprezentativ de 1.293 persoane, cu o eroare de plus/minus 2,9%, între 21 si 27 mai a.c. 2. Este dezolanta ideea ca “printul” Radu Duda ar fi un pretendent potrivit la tron. Idee vehiculata mai ales de PSD, în contextul suspendarii din functie a lui Traian Basescu, destul de usor de înteles de ce.
|
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||