Fundamentalismul umanist

Articolul "Patima bine temperata" din "Cotidianul" (20 iunie 2007, pag. 26) al domnului Cristian Pîrvulescu, exprimînd pozitia sa în privinta falsei probleme sociale a prezentei icoanelor în spatiul public, se doreste a fi o pledoarie pentru libertate si echidistanta. Articolul aduce, însa, incidental, "lumina" în mai multe probleme: identitatea de tip traditional a omului (religioasa) este disfunctionala în contextul societatii moderne, întrucît nu este inovativa ("Furia identitara care tulbura începutul de mileniu nu inoveaza"), religia este fundamentalista ("conservatorism ... formule consacrate de istorie, de la forma laica a nationalismului, la cea religioasa a fundamentalismului") si, mai specific, istoria crestina a României este cam retrogada si obscurantista ("...în România «profunda», cultul natiunii se împleteste cu cel al sfintilor. Iar amestecul devine exploziv."). Autorul, dupa bine cunoscuta schema "hotul striga: «hotul!» - invocînd libertatea exprimarii opiniilor, exprima de fapt ofensiva directa a umanismului ateist împotriva culturii traditionale crestine, care, întotdeauna, atunci cînd este autentica si consecventa, este etichetata din perspectiva umanismului, în mod abuziv, ca fiind fundamentalism. Acest nou umanism care se exprima din ce în ce mai agresiv, nu agreeaza adevarata religie, sugerînd, în mod subtil, în locul acesteia o religie "fara dinti", o religie culturala, cosmopolita, stiintifica etc ... - oricum altfel, dar nu Adevarata. Religia este o patima din perspectiva umanismului ("Poate fi temperata patima religioasa ... ?").

O alta problema asupra careia primim lamuriri în cuprinsul acestui articol este evolutionismul. Dl Cristian Pîrvulescu, cu referinta la o emisiune de stiri a postului public de televiziune în care s-au adus argumente împotriva teoriei evolutioniste, sugereaza CNA-ului, nici mai mult, nici mai putin decît sanctionarea postului pe motiv de încalcare a libertatii! Dupa ce, în prealabil, domnia sa se declara sustinatorul libertatii si al pluralismului educational ("nici o alegere nu poate fi facuta daca alternativele nu sunt egale"), exprimarea unilaterala a teoriei evolutioniste în învatamîntul românesc, prin eludarea teoriei creationiste, nu mai este o problema de libertate si pluralism! Ba mai mult: pozitia stiintifica creationista devine fundamentalism în viziunea domniei sale, întrucît "abordarile private" nu concorda, se pare, cu "identitatea ... sociologica fondata pe certitudini personale fundamentale si indiscutabile", identitate ce pare sa sugereze un veritabil sistem ideologic totalitar de inspiratie umanista în care normalitatea individului (inclusiv identitatea spirituala, opiniile, interpretarile) este stabilita în functie de ordinea instituita.

Referindu-ne strict la problema evolutionismului putem afirma: evolutionismul nu este o certitudine stiintifica, este cel mult o ipoteza de lucru. Orice teorie stiintifica reclama cu necesitate verificarea experimentala a acestei ipoteze de lucru, evolutionismul fiind actualmente sustinut doar printr-o multitudine de argumente indirecte si discutabile; atît "fenomenul" de aparitie spontana a vietii, cît si "evolutia" ei nu au fost niciodata probate experimental sau macar observate. Invocarea "întîmplarii" ca factor explicativ stiintific al evolutionismului dovedeste clar lipsa unei explicatii consistente ("Opponents of evolution argue that only a divine intelligence, and not some comparatively random, undirected process, could have created the variety of the world's species" - Evolution - X Religious Debate, Encarta 2005). Afirmarea agresiva si sistematizata a evolutionismului, specifica modernitatii, nu este o garantie a adevarului si obiectivitatii acestei pozitii. Nu multimea afirmatiilor sau consensul asupra unei idei demostreaza adevarul/corectitudinea acesteia. Teoriile stiintifice nu sunt perfecte, sunt doar perfectibile, iar oamenii de stiinta se pot însela. Institutiile, chiar si cele de factura academica, pot exprima pozitii partinice sau inertiale, ceea ce va produce rezultate stiintifice ideologizate.

Pozitia creationista exprima o pozitie stiintifica, în ciuda aversiunii nejustificate pe care o stîrneste evolutionistilor: asa cum evolutionismul pleaca de la ipoteza evolutiei treptate a formelor de viata, încercînd sa o justifice observational si experimental (lucru nerealizat pîna în prezent), creationismul pleaca de la ipoteza designului predefinit (toate formele de viata au aparut în acelasi timp), analizînd aceleasi date observationale disponibile si evolutionistilor, dar din alta perspectiva. Din punct de vedere strict stiintific (exclusiv rational) avem de a face cu doua pozitii interpretative a caror confruntare nu se poate face decît pe tarîm experimental si interpretativ. Nu putem întelege si nici aproba pozitia fundamentalista a domnului Cristian Pîrvulescu de interzicere a unei pozitii interpretative stiintifice care, conform argumentatiei pluraliste a domniei sale ar trebui introdusa în programa scolara, pentru ca, în spiritul echidistantei si libertatii, sa fie prezentata alaturi de evolutionism.

Mihai Corciu

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!