|
||||||||||||||||||||||||
| numarul 53-54, iulie-august 2007 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
Peste 50% din romānce au facut cel putin un avort Ne miram foarte de pedepsele lui Dumnezeu care se abat asupra noastra: canicula, furtuni devastatoare, inundatii, lideri politici netrebnici, ca si cum n-am sti ca am merita altele mult mai grele. Si nu ne īntrebam cum de mai este rabdat de Domnul un popor care īsi macelareste īn masa pruncii nenascuti.
Barometrul de Opinie Publica (BOP), pe tema "Viata īn cuplu", realizat īn luna mai si prezentat pe 24 iulie a.c. de Fundatia Soros, contine cifre zguduitoare. 58% dintre femeile de peste 65 de ani recunosc ca au facut cel putin un avort īn viata lor. Proportia este la fel de mare si īn rīndul celor de 35-44 de ani, 57% dintre acestea spunīnd ca "au renuntat voluntar macar o data la sarcina". 54% dintre romāncele cu vīrste cuprinse īntre 55 si 64 de ani au mers la medic īn acelasi scop, īn timp ce procentul celor de 25-34 de ani depaseste o treime. Desi cele mai tinere dintre romānce prefera metodele contraceptive, fiecare a zecea femeie cu vīrste īntre 18 si 24 de ani ajunge pe masa ginecologilor. Dintre respondentele care au facut avort, 28% declara ca au recurs la aceasta metoda o singura data, 32%, de doua ori, īn timp ce 30% dintre ele spun ca au avut īntre trei si cinci īntreruperi de sarcina. Peste cinci avorturi au avut 12% dintre romānce!
Romānii resping homosexualitatea Barometrul de Opinie Publica (BOP) al Fundatiei Soros, prezentat īn iulie, demonstreaza ca societatea romāneasca respinge categoric homosexualitatea. La īntrebarea "Credeti ca homosexualii trebuie acceptati ca orice alta persoana?", 52% dintre romāni au raspuns negativ si numai 34% pozitiv. Autorii studiului spun ca intoleranta legata de homosexualitate este ridicata īn aproape toate mediile sociale si, mai mult, comparativ cu rezultatele unei cercetari de acum patru ani facute de Institutul pentru Politici Publice, romānii nu si-au schimbat aproape deloc opiniile īn acest rastimp. 77% dintre romāni spun ca s-ar simti "foarte deranjati" sau "destul de mult deranjati" daca o persoana de acelasi sex le-ar face avansuri, 56% daca ar afla ca un apropiat este homosexual, 51% daca ar afla ca medicul de familie este homosexual si 45% daca ar avea un coleg homosexual la locul de munca.
Voronin īl baga pe Hristos īn partid
Cīnd or fi la Judecata sa vedem ce au de spus īn apararea lor acesti clerici lasi.
O noua revista crestina A aparut pe piata o noua revista crestina: "Lumea monahilor" - sora mai vechii "Lumea credintei". Se vrea o publicatie scrisa de si pentru calugari. Prezenta grafica este placuta, iar sumarul promitator. Īn nr. 1 (iulie 2007) semneaza Arhim. Teofil Pāraian de la Sīmbata de Sus, artistul Dan Puric, ierom. Clement staretul manastitii Stelea, dr. Pavel Chirila, protos. Melchisedec staretul manastirii Lupsa. Echipa redactionala se afla sub coordonarea lui Razvan Bucuroiu (director) si a lui Cristian Curte (redactor sef). Īi dorim "Lumii monahilor" sa reuseasca sa se impuna īn peisajul publicistic si sa nu īmpartaseasca soarta publicatiei "Glasul monahilor" girata de avva Iustin Pārvu de la Petru Voda -, care si-a īncetat aparitia subit, chiar īn plina afirmare.
Tinerii n-au īncredere īn politica Potrivit unui studiu dat publicitatii de Asociatia Pro-Youth, "multumirea fata de viata politica s-a mentinut constanta īn ultimii zece ani, iar īn ultimul an a scazut surprinzator aproape la jumatate". Mai exact, doar 1,6% dintre tineri au īncredere īn partidele politice, 2,8% īn guvern si 3% īn Parlament. Dupa ce de doi ani viata politica s-a redus numai la scandal, e explicabil. Grav este ca, din aceasta cauza, noua generatie va respinge de-acum orice initiativa politica, pe care o va considera o manifestare a mizeriei umane, chiar daca ea va veni din partea unor oameni curati. Pro-Youth a precizat ca a furnizat datele Ministerului Educatiei, al Afacerilor Externe si Presedintiei, īn speranta ca "vor īntelege ca sīnt pe un drum gresit".
Revista "Arges" 300!
Redactorul sef Jean Dumitrascu precizeaza īn editorialul sau din numarul cu pricina (iunie 2007): "Militantismul estetico-moral urmarit, programatic, de revista «Arges» din toamna anului 2003 īncoace, nu īnseamna doar o prevalenta a valorilor crestine si morale, ci si militantism pur si simplu. Asa am declansat multe «batalii» ( ) Nu am reusit īntodeauna. Paul Goma īnca asteapta ca statul romān sa-si repare greseala savīrsita acum 30 de ani. Filarmonica Pitesti este, īnsa o realitate (care a fost īnfiintata anul acesta, mai ales prin stradania revistei «Arges» - n. red. ROST). Ca si alte proiecte". Le dorim colegilor nostri de la "Arges" multe izbīnzi īn continuare.
Apel pentru construirea unei biserici Parintele paroh Constantin Stroilescu, de la parohia Berivoiesti, din orasul Fieni, judetul Dīmbovita, face un apel catre toti credinciosii care pot ajuta la terminarea bisericii din localitate. Manopera se ridica la 150.000 lei (evident, noi), la care se adauga 10-15 mc de lemn. Pentru donatii, biserica are un cont deschis la BCR: RO 24 RNCB 0129 0092 6064 0001, sucursala Fieni. Pentru mai multe detalii īi puteti scrie parintelui la adresa de mail: stroilescuconst@yahoo.com, ori īi puteti telefona la 0723.951.890.
Mitropolitul Bartolomeu apara Rosia Mitropolitul Bartolomeu al Clujului i-a cerut ministrului Mediului, Attila Korodi, printr-o scrisoare adresata la 2 iulie a.c., sa intervina pentru salvarea localitatii Rosia Montana. Ierarhul ardelean atrage atentia ca se numara printre "cei care se lupta din rasputeri pentru apararea unui foarte pretios patrimoniu istoric, cultural si economic, precum si al demnitatii noastre nationale, nu doar ca membru al Sfīntului Sinod care, alaturi de Academia Romāna si de Bisericile Romano-Catolica, Unitariana si Reformata din Ardeal, s-a pronuntat ferm īmpotriva proiectului «Rosia Montana Gold Corporation», dar si īn numele Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, al carui presedinte sīnt si sub jurisdictia caruia se afla peste patru milioane de cetateni". Si continua: "Stim ca Rosia Montana e amenintata de saracie, dar acum are de ales īntre a fi saraca si a nu fi deloc". Speram ca autoritatile sa nu se prefaca a nu-i fi auzit glasul.
Interzicerea comunismului Sase parlamentari PNL au propus interzicerea prin lege a organizatiilor si a simbolurilor comuniste, sub amenintarea pedepsei cu pīna la 15 ani de īnchisoare. Proiectul de lege a primit aviz negativ din partea guvernului condus de premierul liberal Calin Popescu Tariceanu. Desi Delegatia Permanenta a PNL a adoptat o rezolutie prin care cerea condamnarea comunismului si adoptarea unor legi care sa dea continut acestei condamnari. Proiectul prevede interzicerea oricarui grup "format din trei sau mai multe persoane, care īsi desfasoara activitatea temporar sau permanent, īn scopul promovarii ideilor, conceptiilor sau doctrinelor comuniste si incitarea la ura de clasa". Noi nu prea sīntem pentru interziceri de felul asta, desi sīntem anticomunisti fara rest. Nu de alta, dar democratia ar trebui sa aiba altfel de mijloace de protectie contra totalitarismului, nu tot metode totalitare. Īnsa, de vreme ce organizatiile si simbolurile fasciste sīnt interzise, pentru simetrie, s-ar cuveni si interzicerea celor comuniste. Sau scoaterea de sub incidenta legii a celor fasciste.
Demisia fortata a decanului de la Teologie Decanul Facultatii de Teologie din Bucuresti, pr. prof. Nicolae Necula, a demisionat din functie dupa izbucnirea unui scandal de frauda. Presa a dezvaluit ca fiul parintelui Necula a fost favorizat la examenul de licenta, dat chiar la facutatea condusa de tatal sau. Iata ce a scris despre aceasta Dan Ciachir, un observator al fenomenului religios bine informat si echilibrat, īn articolul "Dezonarea parintelui Necula" publicat īn ziarul ZIUA: "Tīnarul teolog Necula s-a prezentat recent la examenul de licenta; la proba scrisa. Neputīnd sa puna pe hīrtie mai nimic, a trecut īn biroul secretarului-sef al facultatii, unde si-a rescris teza, tratīnd alt subiect. Unul dintre profesorii aflati īn sala fotografiase īnsa lucrarea initiala cu telefonul mobil, furnizīnd astfel proba fraudei intelectuale. ( ) Acum zece ani a fost fraudat examenul de admitere la aceasta facultate. Dezvaluirea a fost facua īn coloanele ziarului ZIUA. Īn consecinta, īn sedinta sa din 12 februarie 1998, una furtunoasa, Sfīntul Sinod a demis conducerea de atunci a Facultatii de Teologie din Bucuresti si l-a numit decan interimar pe PS Damaschin Coravu. Dar masurile nu s-au aplicat. Profesorii fraudatori au revenit pe usa din dos la posturile lor; abia dupa cītiva ani echipa a fost īnlocuita. Cu una cu nimic mai buna. Dupa cum reiese si din cele īntīmplate. Iata de ce un intelectual de o valoare coplesitoare, parintele-profesor Sebastian-Barbu Bucur, nu are loc la Facultatea de Teologie din Bucuresti si preda la Constanta. Din aceleasi motive, un istoric distins, parintele-profesor Florin Serbanescu, a parasit cariera didactica si se ocupa acum, cu rezultate stralucite, de patrimoniul bisericesc. Probabil ca, din ratiuni asemanatoare, parintele-profesor Constantin Coman a demisionat din functia de prodecan. ( ) La nici o alta facultate de teologie din tara nu s-a īntīmplat ce se īntīmpla la aceea din Bucuresti. Unde profesorii conspiratori īi desconsidera pe ierarhii-monahi, dau telefoane īntruna la Iasi si asteapta ani de zile sa vina un patriarh - fost profesor - pe gustul si masura lor". Adevarat si curajos! Iar jurnalistul Florian Bichir afirma īn "Evenimentul Zilei" ca parintele Necula si-a dat demisia, la o saptamīna dupa declansarea scandalului, numai dupa ce i-a cerut-o īnsusi Patriarhul. Cu asa diriguitori ai īnvatamīntului teologic e clar de ce multi popi noi iesiti pe banda rulanta se comporta mai rau ca vatafii de mosii īn parohii. Bate vīnt de curatenie?
Patriarhul Teoctist si cartea "ecumenista" Parintele Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romāne, este cunoscut pentru diplomatia sa de esenta taraneasca - īn care siretenia si aparenta nehotarīre īi permit sa fie imprevizibil. Prea Fericitul nu pare un ecumenist convins, dar nici nu se pune de-a curmezisul curentului "ecumenist" care bīntuie Biserica noastra. L-a primit cu fast, ce-i drept dupa multe ezitari, pe Papa Ioan Paul al II-lea, se are bine cu Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului stiut ca un fervent "ecumenist", accepta ca BOR sa faca parte Consiliul Mondial al Bisericilor structura "ecumenista". Pe de alta parte, este unul dintre ierarhii care īncurajeaza conservatorismul īn Biserica si care īi sprijina pe clericii si monahii care nu s-au īndepartat de adevarata credinta ortodoxa. O declaratie recenta a Prea Fericitului este īnsa de natura sa-i descumpaneasca pe cei care credeau ca Patriarhul, din īntelepciune, semnalizeaza spre "ecumenism", dar merge pe calea dreapta. Mai precis, Patriarhul Teoctist s-a ratat surprins de afirmatia Papei Benedict al XVI-lea cum ca Biserica Romano-Catolica este singura Biserica adevarata, lasata de Iisus Hristos. Īntīistatatorul BOR a mai spus ca spera ca Biserica Catolica sa revina asupra declaratiilor "dure", pentru a nu periclita relatiile dintre cele doua Biserici.
"Am ramas de-a dreptul uimiti de o asemenea declaratie, care īnvrajbeste īntreaga crestinatate. ( ) O lume īntreaga, occidentala fie ca sunt romano-catolici, protestanti, anglicani sau noi ortodocsii, ne-am angajat, prin cei mai straluciti teologi, pentru a netezi calea de apropiere si unitate sfānta", a explicat Patriarhul Teoctist. Exista mai multe posibile sensuri ale acestei luari de pozitie. Fie Parintele Teoctist n-a priceput ca Papa Benedict al XVI aduce normalitatea prin declaratia sa. Fie a fost rau sfatuit, mai ales ca e īnconjurat de o pleiada de "ecumenisti". Fie a gasit scuza perfecta pentru a īntrerupe relatiile "ecumeniste". Timpul ne va arata ce-a vrut sa spuna PF Teoctist.
A aflat si presedintele: īnvatamīntul e la pamīnt Dupa trei ani de mandat, presedintele nostru s-a convins de doua evidente majore: ca regimul comunist a fost criminal si ca īnvatamīntul romānesc este la pamīnt. Pentru asta a avut nevoie de doua comisii. Daca o tine tot asa si mai capata un mandat de presedinte, Traian Basescu va reusi sa inventarieze, īn zece ani, principalele probleme ale societatii. Nu se stie deca va mai avea timp si pentru a "sugera", "reclama" sau "dicta" masuri. Recent, o comisie prezidentiala, avīndu-l īn frunte pe fostul ministru al īnvatamīntului Mircea Miclea care nu a avut vreme sa-si probeze competenta īn post - s-a ocupat, vreo sase luni, de scoala romāneasca. Si concluzia e previzibila: īnvatamīntul romānesc actual "este ineficient, nerelevant, inechitabil si de slaba calitate". Raportul comisiei atrage atentia ca actualul sistem "pune īn pericol competitivitatea si prosperitatea tarii". Asa, domne, iar noi am descoperit apa calda si mersul pe jos Sa ne oprim īnsa la cifrele Comisiei Miclea: 23,6% dintre elevi parasesc sistemul de īnvatamānt obligatoriu (fata de 14,9% media UE); 66,5% din populatia Romāniei abia a absolvit liceul (fata de 77,3% media UE); doar 1,9% dintre adulti sunt angrenati īn programe de educatie permanenta (fata de 10,8% media UE). Raportul mai distruge un mit: rezultatele Romāniei la testele internationale sīnt mult sub media europeana, iar rezultatele la olimpiadele internationale nu reprezinta o caracteristica a sistemului, ci sunt performante strict individuale ale elevilor. Comisia a propus modificarea structurii īnvatamīntului. Nu intram īn detalii, dar solutiile gasite nu par a fi de profunzime. Dar la cīte "reforme" s-au facut experimental īn scoala noastra, ce mai conteaza una?
Minciuni pentru apararea unui extremist
Sigur, opiniile sīnt la liber, dar īncercarea de a prezenta negru drept alb se cheama īnselatorie. Marius Cosmeanu ne spune ca imaginea lui Lįszló Tökés de ungur sovin, nationalist extremist si revizionist este una falsa, fabricata īn laboratoarele puterii politice de la Bucuresti, indiferent care a fost ea īnainte sau dupa 89 si difuzata cu ajutorul mass-media. Īn realitate, dupa parerea lui Cosmeanu, episcopul maghiar nu ar fi decīt un opozant curajos al regimului Ceausescu, care a scos lumea īn strada la Timisoara, īn acel decembrie 89 de pomina (īn subtext, īi sīntem īndatorati pentru revolutie) si care lupta pentru drepturile maghiarilor din Transilvania, cu aceeasi īndreptatire cu care o fac, de pilda, patriotii romāni de dincolo de Prut pentru drepturile romānilor basarabeni. Jurnalistul de la "Cotidianul" (poate ca e important de stiut ca e romāno-ungur) pretinde ca Tökés nu e extremist, ci are doar curajul de a spune adevarul, de a rosti public "nemultumirile acumulate de o mare parte a comunitatii maghiare din Ardeal īn urma celor aproape 90 de ani de politici de asimilare si discriminare de la Bucuresti". Sa le luam pe rīnd. Īntīi, Tökés nu a scos pe nimeni īn strada. Daca solidarizarea cu el a timisorenilor si revolta lor a fost spontana, atunci "cazul Tökés" a fost doar un pretext pentru protestul īn strada. Pentru cei mai tineri: romānii aveau motive mai grave de revolta sub Ceausescu decīt mutarea din oras a unui cleric maghiar; de pilda, frigul din case, foametea īngrozitoare, teroarea politiei politice, inexistenta libertatii de expresie, abuzurile comise de vatafii de partid si de stat, interdictia de a calatori īn occident etc. Doi, e o minciuna ca maghiarii din Transilvania au fost si sīnt supusi unor politici de asimilare. Cosmeanu o stie, macar pentru ca s-a nascut si a trait īn "secuime". Sa ne spuna el cum au fost asimilati ungurii si secuii din Odorheiul Secuiesc, de exemplu. Presa publica rareori abuzurile la care se dedau autoritatile locale din Harghita si Covasna īmpotriva minoritatii romānesti de acolo. Dar faptele sīnt cu mult mai grave si mai numeroase. Trei, este nu numai de neacceptat, ci de-a dreptul ticaloasa comparatia dintre pretentiile ungurilor asupra Transilvaniei si lupta romānilor pentru revenirea Basarabiei (R. Moldova) la trupul tarii. O demonstreaza toata istoria noastra. Patru, a pune semnul egal īntre Tökés si Ilie Ilascu este ca si cum a-i considera ca nu exista nici o diferenta īntre Milosevici si Maica Tereza. Aberant. O dovedesc faptele celor doi, ca si cauzele pentru care lupta. Desi, asa cum īl stim, Marius Cosmeanu pozeaza īn jurnalist echidistant, lucid si, desigur, european, pare-se ca nu e nici el decīt un radical īmbracat īn costum de firma si cu discurs civilizat, ca si Victor Orban, fostul premier al Ungariei si sustinator al lui Tökés. Cosmeanu īl apara pe Tökés doar īn aparenta. Īn realitate, el apara niste idei cam extremiste. Este trist ca un ziar cu pretentiile "Cotidianului" fondat de Ion Ratiu, descendent al memorandistului cu acelasi nume publica acest text ca editorial, recte ca punct de vedere al redactiei.
Polonia vrea o felie din "industria holocaustului" Premierul Poloniei, Jaroslaw Kaczynski, considera ca si tara sa are dreptul de a invoca problema holocaustului, ca si evreii. El a declarat ca Polonia a fost victima a ocupatiei naziste si īsi poate folosi aceasta calitate īn negocierile cu Germania pe diferite probleme īn UE. Deunazi, prim-ministrul polonez nu s-a sfiit sa compare Germania de azi cu Germania lui Hitler. Ne miram ca evreii din toata lumea n-au sarit ca arsi sa spuna ca ei au exclusivitate asupra holocaustului (si, bineīnteles, asupra eventualelor cīstiguri de pe urma "apelului la memoria colectiva"). Dar lasa ca a sarit presa, care īi zugraveste īn culori tot mai sumbre pe gemenii Kaczynski, conducatorii Poloniei.
Prostest contra unui tricou cu Hitler
Cinstirea eroilor romāni din Cehia si Slovacia Īn ziua de 14 iulie a.c., Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist si Prea Fericitului Parinte Chrystofor, Arhiepiscop Ortodox de Praga si Mitropolit al Tinuturilor Cehiei si Slovaciei, au pus piatra de temelie a bisericii cu hramul Sf. Mc. Valentin din localitatea Most (aproximativ 100 km de Praga), ce va fi ridicata īn memoria celor 15.000 de soldati romāni care si-au pierdut viata si celor 55.000 care au fost raniti sau au fost dati disparuti īn luptele pentru eliberarea unor localitati cehe si slovace, īn timpul celui de-al doilea razboi mondial, īmplinindu-se astfel o mai veche dorinta de cinstire a acestora. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||