2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Gruparea revistei | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numărul 29, iulie 2005

Sumarul revistei











Incultură, impostură, ură īn reacţiile la "cazul Tanacu"

Moartea unei femei, Irina Cornici (23 ani), la Mănăstirea Tanacu – Vaslui a declanşat o adevărată isterie īn presa romānă. Jurnalişti care n-au intrat īn biserică decīt cel mult de două, trei ori īn viaţă (la vreo nuntă sau vreun botez – pentru că "aşa se face" nu din credinţă), pretinşi analişti - analfabeţi din punct de vedere teologic –, "experţi" habarnişti de tot soiul s-au năpustit asupra acestei tragedii ca un uriaş stol de corbi īnfometaţi. Dīnd dovadă de o incultura crasă, au scris şi au rostit o mulţime de tīmpenii, menite să-i sperie pe neştiutori, să-i clatine pe cei slab credincioşi şi să determine autorităţile statului să ia masuri drastice pentru īngrădirea vieţii religioase. Căci asta īi doare pe ei, de fapt. Nu le pasă nici cīt negru sub unghie de biata fată care a decedat. Nu vor să ştie adevărul despre cele īntīmplate la Tanacu (nici nu l-ar putea suporta). Ci vor să vadă pusă la colţ Biserica Ortodoxă Romānă. Vor descreştinarea totală a romānilor. Vor "reformă" īn BOR, adică să facă din Biserică un loc de teatru pe teme religioase, din care să fie scos misterul, alungate tainele. Vor eliminarea religiei din şcoli. Toate acestea se văd printre rīnduri, dar unii jurnalişti n-au ezitat să formuleze astfel de cereri īn mod explicit. Totuşi, trebuie să precizăm că mulţi dintre ziariştii care nu s-au sfiit să ocărască īn fel şi chip Biserica, ori numai pe Ieromonahul Daniel, nu au făcut-o din vreo convingere, ci pentru că aşa le-au cerut şefii, ori pentru că au fost intoxicaţi şi manipulaţi. Din păcate, chiar oameni ai Bisericii au dezinformat grosolan şi i-au indus īn eroare pe ziarişti. Aşa s-a ajuns ca īn presă să apară "stareţul de la mănăstire de maici", "preoţii ortodocşi nu fac exorcizări", "mănăstirea Tanacu era eretică, pentru că nu era sfinţită" etc.

Cazul Tanacu a fost īncă un examen pe care mare parte din presa romānă l-a picat cu brio. Iar decăderea morală şi spirituală a romānilor s-a vădit mai mult decīt cu alte ocazii.

 

Romāni din Serbia, agresaţi de poliţie

Poliţia sīrbă a rupt īn bătaie 50 de romāni care, la sfīrşitul lunii mai, au īncercat să ţină un parastas la Negotin, īn Timoc, spre a-i pomeni pe romānii căzuţi acum 610 de ani īn bătălia de la Rovine. Poliţiştii au fost chemaţi de PS Iustin, Episcopul ultranaţionalist sīrb al Timocului. Federaţia Romānilor din Serbia a īnaintat un raport despre acest eveniment Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi mai multor organizaţii internaţionale, cerīnd să le fie respectate drepturile. de asemenea, au fost īnştiinţate despre acest abuz şi oficialităţile romāne. Nici pīnă acum n-am auzit vreun cuvinţel din partea Ministerului de Externe romān, sau a gureşului preşedinte Băsescu pe această temă.

 

Dreapta franceză, pentru "suspendarea extinderii" UE

Nicolas Sarkozy, liderul Uniunii pentru a Mişcare Populară (UMP) din Franţa, a pledat, recent, īn faţa premierului Dominique de Villepin, pentru "suspendarea procesului de extindere" a Uniunii Europene.

Nicolas Sarkozy, care este şi ministru de Interne, a afirmat că: "Trebuie să suspendăm extinderea cel puţin pīnă cīnd vom reforma instituţiile. Europa trebuie să aibă graniţe. Ceea ce spun nu se referă nici la Romānia, nici la Bulgaria, unde procesele sīnt foarte avansate şi nu putem reveni asupra lor, ci la toate celelalte state". Evident, deşi nu a citat-o, el vizează Turcia, prima pe lista de negocieri pentru aderare, după statele care au semnate deja tratatele.

 

Atentat la viaţa părintelui Iustin Pīrvu

Părintele Iustin Pīrvu, stareţul Mănăstirii Petru Vodă - Neamţ, a scăpat ca prin minune de o moarte violentă pe 21 mai a.c. Īn ziua Sfinţilor Īmpăraţi Constantin şi Elena, Mihai Coisin (23 de ani), fost student la teologie, a īncercat să-l omoare pe Pr. Iustin. L-a confundat īnsă cu un alt preot, Panaite Fuică (83 de ani), pe care l-a īnjungiat de trei ori īn piept cu un cuţit. Criminalul a fost imobilizat de cīţiva din cei peste 70 de credincioşi care aşteptau la chilia Părintelui Iustin să se spovedească. Īnsă, era tīrziu. Pr. Panite Fuică a murit īn drum spre spital, din pricina pierderii de sīnge. Coisin a spus că-i pare rău că nu l-a ucis pe Părintele Iustin. El şi-a motivat gestul prin aceea că stareţul nu a vrut să-l primească īn mănăstire. Dar Pr. Iustin luase o decizi īnţeleaptă, pentru că Mihai Coisin este bolnav mintal şi o astfel de persoană nu avea ce căuta īn sfīntul lăcaş. Printre credincioşi circulă zvonul că tīnărul a fost pus să-l omoare pe Părintele Iustin, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici din Moldova, la care caută cuvīnt de folos, rugăciune şi dezlegare mii de credincioşi īn fiecare an. Iar diavolul nu se poate īmpăca uşor cu asta.

Despre această grozăvie presa n-a scris decīt īn treacăt.

 

Bulgarii mizează iar pe comunişti

Partidul Socialist bulgar (PSB), de opoziţie, care a cīştigat recentele alegerile parlamentare, şi-a declarat disponibilitatea de a guverna īmpreună cu Mişcarea Naţională Simeon al II-lea (MNS), condusă de actualul premier Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, pentru a evita un blocaj instituţional. O aberaţie am putea spune, dacă avem īn vedere că PSB est partidul foştilor comunişti, iar MNS este o formaşiune de centru-dreapta, monarhistă.

Nici unul dintre partidele de pe scena politică bulgară nu a obţinut suficiente voturi pentru a deţine o majoritate confortabilă īn Parlament. Partidul Socialist a primit 31% din sufragii şi 82 din cele 240 de locuri din Adunarea Naţională (Parlamentul ţării), īn timp ce MNS a īntrunit aproape 20% din voturi (53 de mandate), iar Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi a turcilor din Bulgaria - 12,68% din voturi (34 de mandate). Rezultatul MNS este dezamăgitor, dacă avem īn vedere că partidul ex-regelui Simeon a scos Bulgaria din colaps, a dus-o īn NATO şi aproape că a băgat-o īn UE (cum atīta īşi doreau bulgarii) şi a redus drastic şomajul.

Extaordinar este rezultatul partidului ATAKA, īnfiinţat abia de două luni şi condus de un fost jurnalist. Formaţiunea, catalogată drept extremistă şi xenofobă datorită mesajelor anti-turci şi anti-ţigani, a obţinut 8% din voturi (22 de fotolii īn Parlament). Probabil că oficialii UE se vor fi oripilat de un aşa rezultat, dar n-au spus nici "pīs", căci nu e cazul să facă valuri acum pentru a mări şi mai tare euroscepticismul.

 

Romāni umiliţi de romāni

Institutul "Fraţii Golescu" pentru Relaţii cu Romānii de Pretutindeni, Alianţa Tineretului Universitar (ATU) din Bucureşti şi Asociatia "Universitari pentru Universitate" (Universitatea Bucureşti), au dat publicităţii un memoriu remis premierului Tăriceanu. Īn document semnaleaza situatia umilitoare căreia trebuie să-i facă faţă etnicii romāni din Republica Moldova şi Ucraina – romāni de fapt, dar nu şi de drept – care doresc să primească/recapete cetăţenia romānă.

Memoriul propune şi soluţii concrete pentru simplificarea procedurii de dobīndire a cetăţeniei, semnatarii apreciind că "rezolvarea situaţei acestor romāni, rămaşi fără voia lor īn afara hotarelor fireşti este o datorie imperativă a statului romān". Premierul īncă nu dăduse un răspuns memoriului la ora cīnd scriam aceste rīnduri. Ar cam fi īnsă momentul ca politica de apropiere faţă de fraţii noştri de peste Prut, anunţată de Traian Băsescu, să treacă de la stadiul vorbelor la cel al faptelor.

 

Chişinăul cere retragerea trupelor ruseşti din Transnistria

Guvernul de la Chişinău solicită retragerea neīntīrziată a forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, īn timp ce Tirapolul condiţionează reglementarea diferendului transnistrean prin prezenţa acestora, pe post de garant al securităţii īn regiune.

"Prezenţa militară a trupelor ruse īn regiune subminează eforturile comunităţii internaţionale de a elimina ameninţările la adresa securităţii īn spaţiul OSCE şi constituie un impediment pentru reglementarea diferendului", a declarat vicepremierul şi ministrul de Externe moldovean, Andrei Stratan.

El a afirmat că organizarea unor alegeri libere īn raioanele de est ale Republicii Moldova este condiţionată de retragerea forţelor militare ruseşti, lichidarea poliţiei politice de la Tiraspol, demilitarizarea regiunii, asigurarea libertăţii presei şi consolidarea societăţii civile.

Īn schimb, Grigorii Marakuta, şeful Sovietului Suprem de la Tiraspol, a condiţionat reglarea diferendului de prezenţa trupelor militare ruseşti īn regiune, īn calitate de garant al securităţii. El a adăugat că alegerile īn Sovietul Suprem se vor desfăşura īn conformitate cu legislaţia autoproclamatei republici nistrene, supusă expertizei Rusiei, Ucraniei şi OSCE.

 

Posibila renaştere a Uniunii Scriitorilor

Un īnceput de normalitate: criticul literar Nicolae Manolescu a fost ales īn funcţia de preşedinte al Unniunii Scriitorilor din Romānia. Asociaţia profesională a trecut prin ani grei după ce regretatul Laurenţiu Ulici a plecat la cele veşnice. Uniunea a fost năpădită de pseudo-scriitori, editura Cartea Romānească a ajuns īn pragul falimentului, scriitorii nu se mai simţeau reprezentaţi de conducerea organizaţiei, USR nu mai avea nici un fel de activitate de susţinere a tinerelor talente ori a bătrīnilor creatori ajunşi īn nevoie.

Acum există premisele unei renaşteri a Uniunii sub toate aspectele. Mai ales că vicepreşedinte este Varujan Vosganian, care a conceput deja un program de revigorare economică. Ceilalţi membri ai conducerii sīnt: Szilagy Istvan (problemele minorităţilor), Horia Gārbea, Mircea Mihăieş, Gabriel Chifu, George Bălăiţă, Gabriel Dimisianu, Marta Petreu, Cassian Maria Spiridon şi Alexandru Cistelecan.

 

Tokes vrea Ardealul şi-un teren de sport

Episcopul reformat Tokes Laszlo a mai găsit o pricină de īncăierare cu romānii. El tună şi fulgeră īmpotrivat statului şi a Bisericii Ortodoxe pentru că nu i se dă un teren de sport, aflat īn vecinătatea palatului său episcopal din Oradea. Terenul cu pricina a fost folosit de fostul Grup Şcolar "Andrei Şaguna", dar aparţine Bisericii Ortodoxe.

Enoriaşii ortodocşi au īngrădit terenul īn cauză, iar reformaţii au spart lacatele romānilor, īnlocuindu-le cu ale lor. După operaţiune, Tokes a declarat: "Voi apela la Guvernul ţării noastre-mamă, Ungaria, pentru a face presiuni asupra Guvernului de la Bucureşti să primim acest teren! După ce ne-au luat Ardealul, vor să ne ia şi terenul de sport!" Tokes Laszlo minte fără ruşine, căci a văzut că ăl mai tare-n gură are şanse sporite să cīştige īn ţara asta, mai ales dacă-i minoritar. El se aşteaptă probabil ca, de teama īnjurăturilor sale şi a pīrīciunilor făcute pe la "ţara-mamă, Ungaria", Romānia să-i dea şi Ardealul. Numai că pīnă atunci, nici măcar maghiarii nu sīnt toţi de acord cu el. Cei 9 membri UDMR care fac parte din Consiliul Local Oradea au votat īmpotriva cedării terenului disputat către Episcopia lui Tokes.

 

"Revoluţia portocalie", pregătită şi finanţată de SUA

Cotidianul britanic "The Guardian" a dezvăluit recent că "Revoluţia portocalie" din Ucraina a fost rezultatul unei planificări minuţioase realizate de Iuşcenko şi apropiaţii săi timp de cāţiva ani. Autorul afirmă că numai o parte din evenimente petrecute la Kiev sunt reale, restul fiind "fabricat" īn altă parte şi că "povestea cu regele care l-a otrăvit pe apărătorul naţiunii pentru a-l īmpiedica să preia puterea" este mai puţin interesantă decāt realitatea. Vicepremierul Roman Bezsmertnei, apropiat al actualului lider ucrainean, a declart, la rāndul său, că rostul revoluţiei portocalii a fost lovitura de stat paşnică şi că Departamentul de Stat al SUA a alocat īn acest scop 67 milioane de dolari, comparativ cu cei 300 milioane de dolari cheltuiţi de Rusia, īnsă fără a obţine rezultatul scontat.

 

Īn memoria eroilor romāni din Armenia

Īncet, īncet romānii par să-şi amintească de eroii neamului. Autorităţile romāne intenţionează să realizeze un monument comemorativ pe locul fostului cimitir al lagărului de prizonieri de la Erevan, unde se estimează că au fost īngropaţi aproape 110 militari romāni īn timpul celui de-al doilea război mondial.

O echipă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) - formată din Cristian Scarlat, directorul instituţiei, şi Cristina Elena Neacşiu, consilier - a mers, la mijlocul lunii iunie, īn Armenia, pentru clarificarea situaţiei prizonierilor romāni morţi īn această ţară īn cursul şi după īncheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale.

Specialiştii romāni au avut īntālniri cu autorităţile armene atāt īn vederea actualizării informaţiilor despre militarii romāni morţi īn lagărul de prizonieri de la Erevan şi īn alte localităţi, cāt şi īn scopul demarării unor proiecte menite să cinstească memoria celor dispăruţi īn Armenia.

 

Romānii strīng rīndurile īn Har-Cov

Luna trecută a fost īnfiinţat, la Miercurea-Ciuc, Forumul Civic al Romānilor din Harghita şi Covasna, care reuneşte 13 organizaţii civice romāneşti reprezentative din această zonă. Scopul constituirii Forumului este acela de a asigura coordonarea şi unitatea de acţiune a societăţii civile romāneşti din cele două judeţe, īn vederea păstrării şi promovării identităţii naţionale a romānilor. Organizaţiile fondatoare sīnt: Liga Cultural-Creştină "Andrei Şaguna", Asociaţia Cultural-Creştină "Justinian Teculescu", Asociaţia Cultural-Ştiinţifică "Carpaţii Răsăriteni", Asociaţia de Tineret "Ecou", Asociaţia Pedagogilor Romāni - Covasna, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Desparţămīntul Astra Covasna-Harghita, Fundaţia Adevărul Harghitei, Fundaţia Culturală "Miron Cristea", Fundaţia "Cuvīntul Nou", Fundaţia "Mihai Viteazul", Fundaţia Naţională "Neamul Romānesc", filiala Covasna şi Fundaţia Naţională pentru Romānii de Pretutindeni. Preşedintele de onoare al Forumului este P.S Ioan Selejan, iar preşedinte este Dumitru Codrin Munteanu, secondat de doi vicepreşedinti, Ioan Solomon şi Doru Dobrean. Secretarul Forumului Civic al Romānilor din Covasna şi Harghita este Dan Tănasă (reprezentant al Romfest XXI īn Covasna). Să fie īntr-un ceas bun!

 

Cursuri de duhovnicie

ĪPS Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, a anunţat că va organiza īn această vară cursuri de duhovnicie pentru preoţi intrucīt aceştia nu sīnt pregătiţi din facultate pentru a face faţă acestei responsabilităţi.

"Biserica dispune de o instituţie puternică, dar discretă, spovedania. Din păcate, preoţii nu sīnt anume pregătiţi pentru aceasta. Vina nu este a lor, ci a īnvăţămīntului nostru teologic", a declarat IPS Bartolomeu Anania.

Potrivit acestuia, se predau ştiinţele teologice, sistematice, biblice, īnsă nu există un curs de formare a viitorului duhovnic.

 

Carte de căpătīi despre Sfinţii Brāncoveni

Biblioteca Judeţeană Constanţa a găzduit pe 18 iunie a.c. lansarea volumului Martiriul Sfinţilor Brāncoveni, de L.S. Desartovici, editat de Fundaţia "Sfinţii Martiri Brāncoveni". O carte preţioasă, atīt pentru domeniul eclezial, cīt şi pentru cel istoric, fiind rezultatul a doi ani de muncă asiduă, īn care autorul s-a străduit să aducă īn atenţia cititorilor fapte şi lucruri inedite din perioada domniei marelui voievod Constantin Brāncoveanu. La manifestare a participat şi ĪPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care a vorbit īn termeni elogioşi despre carte.

Odată cu prezentarea volumului a fost lansat şi proiectul "şcoală după şcoală", prin care Fundaţia "Sfinţii Martiri Brāncoveni" vrea să ofere copiilor o educaţie de īnaltă ţinută, īn care morala creştină este īmpletită armonios cu deprinderea aptitudinilor intelectuale.

 

Refacerea cimitirului eroilor de la Ţiganca

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) va reface cimitirul soldaţilor romāni din localitatea Ţiganca din Republica Moldova, directorul instituţiei, Cristian Scarlat. Lucrările, demarate pe 9 iunie, vor fi īncheiate pīnă pe 25 octombrie a.c., de Ziua Armatei, şi vor costa trei miliarde de lei.

La Ţiganca sīnt īngropaţi 1.020 de militari romāni căzuţi la īnceputul campaniei din est a celui de-al doilea război mondial, din care au fost iăsiţi pānă acum 870.

Īn acest cimitir se odihnesc nu numai militarii romāni căzuţi la īnceputul campaniei, ci şi cei descoperiţi ulterior, care au fost īngropaţi pe mai multe straturi.

Cimitirul de la Ţiganca era unul tipic de campanie, amenajat pe o suprafaţă de doar cāteva sute de metri şi avānd o formă trapezoidală. După 1944, acesta a fost supus unui permanent proces de distrugere, pe locul său ridicīndu-se un colhoz.

Īn prezent, Mitropolia Basarabiei a decis să construiască o mănăstire īn zonă.

 

Guvernul taie din banii mamelor

Potrivit unui proiect de lege iniţiat de Ministerul Muncii, alocaţiile lunare pentru naştere şi īngrijirea copilului vor fi plătite tuturor mamelor, indiferent dacă au cotizat sau nu la bugetul asigurărilor sociale, dar valoarea indemnizaţiei va scădea la mai puţin de jumătate. Asta īnseamnă că toate mamele vor īmpărţi sărăcia: cīte trei milioane de lei pe lună. Indiferent că o mamă a cotizat pentru la bugetul asigurărilor sociale pentru un salariu de 10 milioanede lei, iar alta pentru unul de numai trei milioane de lei. Şi să mai spună cineva că avem guvern de dreapta. Dar nu chestiunile ideologice ne preocupă acum, ci faptul că onor guvernul dă dovadă de imbecilitate pe alocuri. Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, cel puţin, ne-a lăsat cu gura căscată cīnd a declarat că se poate trăi şi cu trei milioane de lei şi că oricum mamele trebuie să fie mulţumite cu cīt primesc, pentru că doar şi-au asumat nişte responsabilităţi cīnd s-au decis să facă un copil. Mai că nu a spus: "Vă trebuie copil? Atunci, suferiţi".

 

Septuaginta, al treilea volum

La Colegiul Noua Europa (NEC) s-a lansat, pe 25 iunie a.c., cel de-al treilea volum al Septuagintei – versiunea īn limba greacă a primelor cinci carti ale Bibliei ebraice, adică, a Pentateucul. Denumirea s-a extins, īn timp, asupra tuturor cărţilor Vechiului Testament. Versiunea romānească a Septuagintei apare la editura Polirom şi este coordonată, īngrijită şi adnotată de Cristian Bădiliţă, Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, sub egida NEC şi cu sprijinul Fundaţiei Anonimul.

Biserica Ortodoxă Romana (BOR) a privit iniţial efortul traducerii cu rezervă, dar şi-a manifestat interesul crescīnd pe parcursul apariţiei celor trei volume. La lansarea volumului al treilea a participat şi Părintele Coman, īn calitate de trimis al PF Patriarh Teoctist. Pr. Coman a vorbit despre deschiderea BOR către această traducere, pe care o consideră un instrument necesar de lucru atīt pentru studiul teologic, cīt şi pentru cler.

 

Romānia, locul trei la "spălat" bani

Īntr-un clasament realizat după sumele de bani "spălate", Romānia se află pe locul şapte īn lume. Īnsă, raportīnd banii spalaţi la populaţia ţării noastre, urcăm īnsă pe locul trei, după Statele Unite şi provincia chineză Hong Kong. Potrivit unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, spălarea banilor prin sistemele financiare

internaţionale a ajuns la ordinul trilioanelor de dolari, adică la aproximativ 10% din

Produsul Intern Brut global, scrie "The Guardian". Ziarul britanic citează aceste date explozive din cartea Masina de Spălat. Cum ne afectează spălarea banilor şi finanţarea terorismului, scrisa de Nick Kochan, ziarist de investigaţii şi expert financiar. Datele includ infracţiunile īn care există o componentă financiară, de la evaziune fiscală, falsificarea bancnotelor cu ajutorul imprimantei şi computerului, pīnă la traficul de droguri şi cel cu "carne vie".

 

I-a venit rīndul lui Iliescu?

Ion Iliescu a īnceput să intre īn panică. El spune că dacă va fi judecat pentru mineriada din 1990 – lucru foarte probabil -, acest act de justiţie va fi "o palmă pe obrazul Romāniei", căci ar fi cu totul nepotrivit ca un fost şef al statului să fie chemat la bară. I-auzi! Şi procesul lui Ceauşescu – orchestrat de aceiaşi actori principali ca şi cei de la mineriada ’90 – ce-a fost atunci? Dar să lăsăm asta, căci ce spune Iliescu denotă o mentalitate de bolşevic īnrăit. După logica lui, chiar dacă un şef de stat trage īn populaţie, chiar dacă asmute o categorie socială (minerii şi IMGB-iştii, īn cazul ăsta) īmpotriva alteia (intelectualii), chiar dacă ţine pe loc evoluţia ţării vreme de 15 ani, trebuie protejat. El este mai presus de lege, īn răspărul Constituţiei. Ei aş! Numai să nu-i piară entuziasmul lui Băsescu de a face curăţenie şi nestimabilul Ilici va răspunde pentru faptele sale. Să vrea Băsescu, zic, pentru că e limpede, la 15 ani de la uciderea "tătucului", societatea romānească funcţionează tot aşa cum vrea şeful statului.

 

Băsescu condamnă pactul Ribbentrop-Molotov

Pe 28 iunie 2005 s-au īmplinit 65 de ani de cīnd Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost răpite iarăşi de la trupul ţării. Preşedintele Romāniei, Traian Băsescu, a condamnat ferm Tratatul Ribbentrop-Molotov, care a avut drept consecinţă ocuparea celor trei regiuni romāneşti amintite. Reacţia sa ar putea fi considerată una de conjunctură, ba chiar venită din senin. Se ştie doar că Băsescu manevrează pentru o reapropiere a statului romān de vecinii estici. Este īnsă pentru prima dată cīnd un preşedinte al Romāniei este atīt de tranşant īn această chestiune. Īnsă, se pare că declaraţia lui Băsescu este mai mult: un răspuns dat Federaţiei Ruse.

Īntr-un interviu acordat Agenţiei de ştiri "Rusia la zi", pe 19 iunie, Aleksandr Tolkaci, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, afirma că "Rusia şi-a exprimat deja īn repetate rīnduri poziţia cu privire la pactului Molotov-Ribbentrop astfel īncīt există toate motivele să se considere că la nivel de stat această problemă este īnchisă. Cu atīt mai mult cu cīt revenirea la examinarea acestui document nu poate să aibă nici o consecinţă practică nici pentru Rusia, nici pentru Romānia".

Probabil că Băsescu a vrut să le reamintească oficialilor ruşi că īncă n-au dat socoteală pentru acel pact URSS-Germania şi că este cazul s-o facă.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!