|
||||||||||||||||||||||||
| numărul 40-41, iunie-iulie 2006 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
Eroii neamului, omagiati īn Basarabia Pe 1 iunie, de Īnaltarea Domnului si Ziua Eroilor, la Tiganca, jud. Cahul, īn Republica Moldova, a fost sfintit si inaugurat, cimitirul romānesc refacut. La ceremonie, alaturi de 1000 de basarabeni si de oficiali ai R. Moldova si ai Romāniei, a fost prezent si Regele Mihai. Sfīnta Liturghie a fost oficiata de un sobor de preoti, īn frunte cu ĪPS Petru, Mitropolitul Basarabiei. Ceea ce a ramas īn istorie drept batalia de la Tiganca a fost, de fapt, ansamblul luptelor date de Corpul 5 al armatei romāne īn intervalul 22 iunie-16 iulie 1941, pentru cucerirea zonei fortificate de pe malul opus al Prutului, zona Tiganca-Stoenesti-Leca-Epureni. Au murit acolo 26.000 de soldati romāni. A fost cea mai mare jertfa a armatei romāne. Eroii neamului au fost īnhumati, la gramada, īn trei gropi comune: la Cania, Epureni si Stoenesti. Dupa īndepartarea frontului, s-a īmprejmuit un cimitir, s-au pus cruci si s-a īnaltat un monument. Cele din Epureni si Stoenesti au fost profanate īn perioada regimului comunist. La initiativa si īn special prin eforturile Consiliului Mondial Romān, cimitirul de la Tiganca a redevenit un loc de reculegere īn memoria celor peste 71.000 de militari romāni cazuti īn Campania din Est, īn perioada iunie 1941-august 1944. Este primul cimitir romānesc reconstruit de Oficiul National pentru Cultul Eroilor īn strainatate.
Cenzura la Mitropolia Moldovei La pangarul Catedralei Mitropolitane din Iasi se vīnd, printre altele, si cīteva publicatii religioase, īntre care si revista "Lumea credintei". Cititorii care o cumpara de obicei de acolo au avut o surpriza neplacuta luna trecuta, caci n-au mai gasit-o la pangar. Unii dintre ei au īntrebat de ce, iar vīnzatorul le-a raspuns ca numai numarul pe mai al publicatiei nu este scos la vīnzare acolo. Motivul: pe coperta acestui numar apare figura unuia dintre cei mai mari duhovnici ai Romāniei: Pr. Iustin Pārvu, staretul Manastirii Petru Voda - Neamt. Cititorii nostri sīnt la curent cu relatiile tensionate dintre Pr. Iustin si ĪPS Daniel, Mitropolitul Moldovei, soldate cu tentativa de schimbare a duhovnicului din scaunul de staret la Petru Voda. Desi Pr. Iustin si-a dat demisia si a acceptat numirea īn locul sau a tīnarului Pr. Lavrentie, obstea si credinciosii din jurul manastirii n-au acceptat schimbarea, acuzīndu-l pe ĪPS Daniel ca vrea sa-l ia de la ei pe cel pe care īl considera un sfīnt īn viata. ĪPS Daniel a facut un pas īnapoi, iar Pr. Lavrentie, proaspat numit, a demisionat si el din functie, la staretie revenind Pr. Iustin. Se pare ca ĪPS Daniel suporta greu aceasta īnfrīngere.
Episcopul Melchisedec Stefanescu comemorat la Roman Īn zilele de 14-16 mai a.c., la initiativa Protopopiatului Roman si cu sprijinul Episcopiei Romanului, la Roman s-a desfasurat cea de-a VI-a editie a "Zilelor Episcop Melchisedec Stefanescu". Īn cadrul manifestarilor a avut loc concursul scolar interjudetean "Viata si activitatea Episcopului Melchisedec Stefanescu", s-a oficiat o slujba de pomenire a vrednicului ierarh si s-a tinut un simpozion. Īntre cei care au cuvīntat a fost si colegul nostru Adrian Nicolae Petcu, istoric si cercetator la CNSAS, pe tema "Episcopul Melchisedec Stefanescu īn operele unor teologi ortodocsi din perioada interbelica". Comunicarile au fost urmate de lansarea volumului : Barocul-arta si mentalitate īn epoca lui Vasile Lupu (Ed. Cronica, Iasi, 2006), al profesorului universitar iesean Gheorghe Macarie.
Evocare radiofonica Ion Gavrila-Ogoranu Editia de joi, 11 mai, a emisiunii "Creatori īntre sacru si profan. Ziduri de lumina", realizata de Cristian Curte, la Radio Romānia Cultural, i-a fost dedicata lui Ion Gavrila-Ogoranu, simbol al rezistentei anticomuniste armate, recent trecut la cele vesnice. Invitat īn studio, Claudiu Tārziu, directorul ROST, a evocat personalitatea marelui luptator si a explicat de ce acesta reprezinta un caz-scoala pentru cei care studiaza istoria recenta a Romāniei. "Gavrila-Ogoranu a fost nu numai un luptator anticomunist, ci si un militant pentru īntoarcerea la normalitate, si un scriitor talentat, si un model pentru tīnara generatie", a spus Claudiu Tārziu. Prin telefon, au vorbit despre ce a īnsemnat Ion Gavrila pentru Romānia, dar si care a fost semnificatia īntregii rezistente anticomuniste: Petru C. Baciu (83 de ani), liderul unui grup de rezistenta din muntii Bacaului, si Silviu B. Moldovan, istoric, cercetator la CNSAS.
Gura masonului Dezgustatoare una dintre emisiunile de la OTV, īn care au fost invitati doi masoni prea zgomotosi ca sa fie sau ca sa mai ramīn masoni: Horia Nestorescu si Olimpian Ungherea. Cei doi au debitat o groaza de nazbītii, de la binele facut de Masonerie neamului romānesc pīna la faptul ca Francmasoneria ar fi perfect compatibila cu credinta crestina! Desi, orice om care a citit ceva despre Masonerie stie ca aceasta este principial a-religioasa (recunoaste un Mare Arhitect, creator al lumii, dar nu si vreo religie anume, īn afara de religia lor: banul) si īn fapt anticrestina. Īnsa, la un moment dat, cautīnd sa-si argumenteze teza ca Masoneria nu e anticrestina, Ungherea a afirmat ca "multi īnalti ierarhi din BOR din trecut si de astazi au facut sau fac parte din Masonerie". Stie el ce stie. Cīnd un preot din Craiova i-a pus la punct printr-un mesaj telefonic, īn care sustine ca Masoneria e anti-crestina, cei doi masoni l-au trimis la plimbare, nu īnainte de a-l numi "popa prost". Si-au adaugat amenintator ca ar fi bine sa nu cumva sa urmareasca emisiunea vreun superior mason al preotului.
Miscarea Legionara este legala
Īn sentinta judecatorilor de la Curtea de Apel se arata: "Īn Romānia, ca stat democratic, exprimarea unor opinii sau convingeri legate de doctrina sau Miscarea Legionara nu sunt interzise. ( ) De altfel, functionarea a numeroase organizatii legal īnfiintate, precum: Miscarea Legionara, Noua Dreapta, etc. si existenta unor publicatii ale acestora, constituie o realitate care nu poate fi ignorata. (...) Sīntem, de fapt, īn prezenta materializarii libertatii de exprimare care, daca functioneaza īn alte cazuri, trebuie sa functioneze, īn limitele legii, si pentru inculpat". Īn context, judecatorii precizeaza ca articolele si cartile semnate de Oprita nu contin mesaje extremiste. Iar revistele la care a colaborat au aparut legal si nu au fost vreodata condamnate pentru propaganda nationalist-sovina.
Īnca un sfīnt: Pr. Ilarion Argatu Pe 11 mai a.c. s-au īmplinit sapte ani de cīnd a plecat la Domnul Parintele Ilarion Argatu, mare duhovnic al romānilor si unul dintre cei mai puternici exorcisti. Cu acest prilej, trupul neīnsufletit al Parintelui a fost dezgropat din mormīntul sau de la Boroaia - Suceava. Desi īl considerau sfīnt īnca din viata, cei prezenti, fosti ucenici, calugari, preoti si rude, au ramas īmarmuriti de mirare cīnd i-au descoperit trupul neputrezit si bine-mirositor. Podul de deasupra sicriului, copīrseul, parte din vesminte, totul era putrezit, īn afara de trupul Parintelui. Ramasitele pamīntesti ale duhovnicului au fost spalate cu agheasma si depuse īn biserica satul ui Boroaia, unde sflujeste fiul Parintelui Ilarion, Pr. Alexandru Argatu. A doua zi, ĪPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, īn fruntea unui sobor de 30 de preoti, a oficiat o slujba speciala la catafalcul Parintelui Ilarion. Mii de pelerini din toata tara merg de atunci sa se īnchine la moastele Parintelui Ilarion. Pr. Ilarion Argatu, s-a nascut la 2 august 1913, īn satul Boroaia Suceava. Dupa ce a absolvit Facultatea de Teologie a fost mai mult timp preot de mir. Urmarit de Securitate, a stat ascuns timp de 16 ani, ramīnīnd totusi īn permanenta legatura cu sotia sa. Au avut cinci copii, doua fete si trei baieti care au devenit preoti. La vīrsta de 46 de ani, dupa moartea sotiei sale, Pr. Ilarion s-a calugarit la Manastirea Antim din Bucuresti. Ultimii 20 de ani din viata si i-a petrecut la Manastirea Cernica. Din colecta publica, a ridicat o biserica īn satul natal si a daruit Comunitatii Romānesti din Israel un teren la Ierihon, unde a fost cladit un lacas de cult ortodox, cu hramul "Nasterea Domnului".
A plecat sora Benedicta
Ca recunoastere a valorii sale, a fost aleasa membru al Academiei Romāna si al Academiei de Stiinte si Arte Europene si a primit numeroase premii. Īn 2003, a fost decorata cu Ordinul National pentru Merit īn grad de Ofiter. Īn ultimii ani s-a retras la manastirea Varatec, sub numele monahal sora Benedicta. Dumnezeu s-o odihneasca īn pace!
Basarabenii sīnt batjocuriti de Justitia romāna Potrivit portalului "Vocea Basarabiei", Ministerul Justitiei din Romānia a raspuns īntr-un mod iresponsabil solicitarii unui grup de romāni din Basarabia (majoritatea fosti detinuti politici) de a simplifica procesul de redobīndire a cetateniei romāne. Secretarul de stat Katalin Barbara Kibedi sustine ca redobīndirea cetateniei "nu este o obligatie a statului romān". El batjocoreste astfel jertfa a un million de basarabeni si demonstreaza ca nu a īnteles ca romanii din Basarabia nu cer sa li se acorde cetatenia romāna, ci sa li se redea dreptul de a fi cetatean al Romāniei, drept rapit prin ocuparea ilegala a acestei provincii romānesti la 28 iunie 1940. "Vocea Basarabiei" īi īndeama pe romānii de pretutindeni sa trimita scrisori catre ministerul Justitiei, Guvern si Presedintia Romāniei īn care sa arate calvarul Basarabiei si necesitatea recunoasterii, printr-un decret unic al Presedintelui Traian Basescu, a cetateniei romāne de catre toti cei care au pierdut-o pe 28 iunie 1940.
Despre filosoful Constantin Radulescu-Motru O ampla lucrare dedicata prestigiosului filosof romān Constantin Radulescu-Motru a aparut la Editura Albatros. Volumul - al treilea din studiul realizat de prof. univ. Constantin Schifirnet de la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti -, se refera la anii 1940-1957 din viata filosofului. Autorul lucrarii prezinta informatii inedite despre personalitatea marelui gīnditor, precum si fundamentele teoriei referitoare la personalismul energetic. Ideea care l-a calauzit pe profesorul Schifirnet īn elaborarea studiului a fost legitimarea ideilor si actiunilor filosofului īn īntemeierea unui sistem filosofic si a unor institutii nationale. Publicistica filosofului aparuta īn timpul razboiului este analizata de autor īn detaliu. De asemenea, sīnt prezentate informatii si consideratii pretioase si inedite despre: T. Maiorescu, N. Iorga, I. Petrovici, S. Mehedinti, D. Gusti, M. Ralea, M. Sadoveanu s.a. Este descris, totodata, calvarul trait de venerabilul filosof, ramas dupa exproprierea din martie 1949 fara nici un mijloc de subzistenta. Prof. univ. Constantin Schifirnet este autor al unor volume bine primite de specialisti si public: Geneza moderna a ideii nationale (2001), Sociologie (1999, 2002, 2004), Educatia adultilor īn schimbare (1997), Civilizatie moderna si natiune. Mihail Kogalniceanu,Titu Maiorescu, M. Eminescu (1996), Tineretul īntre permanenta si īnnoire (1987); Generatie si cultura (1985).
Pedofilii vor sa fie legalizati Pedofilii olandezi si-au facut partid politic īn īncercarea de a determina scaderea vīrstei consimtamīntului sexual de la 16 la 12 ani si legalizarea pornografiei infantile si a sexului cu animale, informeaza Reuters. Ad van den Berg, unul din fondatorii Partidului Caritatii, Libertatii si Diversitatii (NVD) a declarat ziarului Algemeen Dagblad: "Dorim sa facem din pedofilie un subiect de discutie". Ori de negociere? Olanda are deja politici liberale asupra drogurilor usoare, prostitutiei si casatoriilor īntre persoane de acelasi sex. Spre asta se īndreapta, pe calea pretentiilor, si "comunitatea gay" (citeste: a pidosnicilor) din Romānia. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||