numarul 4, iunie 2003

Idealul de viata si constiinta morala in manualele interbelice

Tineretul Romaniei postcomuniste va pierde "razboiul axiologic" al secolului XXI daca nu-si va regasi idealul de viata crestina si daca nu va dobindi, prin educatie, o constiinta morala;

Constiinta morala nu poate fi obtinuta daca scoala de astazi refuza disciplina Eticii - o materie de invatamint liceal pusa la index dupa 23 august 1944, dar si dupa decembrie 1989;

In numarul anterior al revistei Rost am aratat ca tineretul interbelic roman a beneficiat de un invatamint de stat in care educatia religioasa ocupa un loc bine definit in programele secundare

In aceasta editie dorim sa semnalam paznicilor scolii romanesti ca etica a fost o disciplina obligatorie pentru toti liceenii Romaniei interbelice

Un tineret cu "sufletul de crin" si "fruntea ca un iezer Carpatin" s-a nascut intr-o Romaniei interbelica si datorita faptului ca "scopul educatiei religioase era sfintenia". Am citat din tratatul universitar de pedagogie al profesorului Stefan Barsanescu, carte radiografiata "axiologic" in numarul anterior al Rost-ului. Aratam ca invatatorii Romaniei interbelice, profesorii ei aveau misiunea didactica de a inculca tinerilor ideea sfinteniei prin educatie religioasa. Romania crestina, morala, cinstita, prospera, eruropeana nu se va putea reconstrui daca invatamintul romanesc nu va acorda atentia cuvenita disciplinelor esentiale pentru formarea de caractere. Pentru asta, pe linga anemicul invatamint religios, trebuie sa fie introdusa in programa de liceu a Eticii.

Subcultura de masa

Cel mai complet manual de etica pentru liceele interbelice romanesti a fost cel al profesorilor Emilia Bogdan si Alexandru Bogdan, tiparit in patru editii in seria "Manuale de filisofie publicate sub directia stiintifica a profesorului universitar C.Radulescu - Motru".

Etica pentru clasa a VIII -a secundara - asa se numea acest exceptional manual, predat adolescentilor in ultima clasa de liceu (clasa a VIII-a secundara de la acea vreme corespunde clasei a XII de de astazi).

Vom spicui doar citeva pasaje, pentru a ne convinge de faptul ca dezorientarea tinerilor de azi, lipsa lor de ideal intr-o viata traita doar dupa "valorile" subculturii de masa si contractulturilor violente, sint simptomele, evidente, ale pierderii sensului existentei. Intr-o lume in care nimeni (desigur, cu exceptia Bisericii lui Hristos) nu mai poate deosebi binele de rau, un invatamint laic fundamentat pe normele eticii, poate revigora moral societatea.

Cautarea sensului vietii

Nemuritorii profesori Emilia Bogdan1 si Alexandru Bogdan2  aratau, in editia a III-a a Manualului de etica (1936), care este scopul acestui tip de invatamint: "Etica este in primul rand o cautare a sensului vietii. Cautare, care izvoraste natural din zbuciumul sufletesc al omului modern, blazat, fara un centru spiritual al vietii si fara sentimentul pozitiei sale cosmice, dedat din aceasta cauza unei existente arhiplate. Generatiile anterioare erau supuse unui fel de ordine morala, solid si clar conturata. Existenta inviduala era determinata, in liniile ei mari, de la nastere pina la moarte. Binele si raul, ceea ce este drept si nedrept, erau diferentiate exact dupa criterii bine definite. Sensul exact al binelui si al raului da insa sufletului omenesc o mare siguranta.

Astazi aceasta ordine si siguranta nu mai exista. Si e aceea, niciodata sufletul omenesc nu a fost mai confuz, mai agitat, mai nesigur ca in epoca actuala. Cei mai multi dintre oameni n-au o conceptie lucida despre rolul pe care trebuie sa-l joace morala in viata lor, sunt nesiguri in alegerea mobilurilor actiunii (...)".

Materialism dialectic, materialism capitalist

Ar fi, poate, util sa reproducem structura cuprinsului acestui manual de etica, sa vedem ce este constiinta morala, ce sint judecatile si sentimentele morale, moravurile unei societati sau epoci, raporturile dintre morala si viata sociala, viata familiala, profesionala si politica. Cine va cauta si va descoperi acest manual de etica isi va da seama ca problematica lui va raspunde crizei sufletesti si crizei de constiinta (morala) pe care le inregistreaza adolescentii vremurilor noastre de tranzitie spre... materialismul capitalist. Ce poate fi mai dramatic pentru o tara crestina decit aceasta tranzitie: de la materialismul dialectic (marxist-leninist) la materialismul capitalist? Cine ne mai vorbeste astazi despre norme si principii morale, de judecati morale, de comunitate morala? Profesorii Bogdan invataua cestea pe liceenii de atunci: "Actul moral este un act de curaj, care cere o daruire totala a fiintei noastre, este vointa de a combate raul si a nu ne lasa invinsi de el. Aceasta lupta se da in numele unei valori morale, a unui ideal. Nu exista morala fara un ideal (...)".

Comunitatea nationala

Exista totusi, astazi, voci universitare care peroreaza (doar in limba de lemn a marxism-leninismului) despre "problema morala". Iata ce intelegeau prin problema morala autorii manualului de Etica (interbelica): "Problema morala este o obligatie de organizare inteleapta a vietii personale, dar totodata si o functie sociala, indispensabila comunitatii nationale. Noi nu mai concepem astazi morala ca problema individuala; idealul nostru nu mai este inteleptul antic care se izoleaza de lume, urmarind inainte de orice linistea sufleteasca, seninatatea pe care nimic nu o poate turbura. Individul modern nu se poate privi ca un absolut, el are datoria de a trai in societate si a fi cit mai sociabil, de a participa activ la operele sociale, care solicita contributia tuturor. Plenitutindea sociala se realizeaza numai in si prin societate. Iar dintre toate societatile, aceea care trebuie sa fie obiectul iubirii si devotamentului nostru este comunitatea nationala".

Ascetismul crestin

Una din lectiile manualului de etica, elaborat de profesorii Bogdan, este cea intitulata "Crestinismul. Idealul de viata crestina". In subcapitolul "Caracterul specific al moralei crestine" sta scris ca "adevarata fericire sta in viata eterna". Tot acolo descoperim virtutile crestine, spre care trebuie sa nazuiasca orice elev roman: "puritatea sufleteasca, iubirea de  aproape, credinta, modestia, smerenia". Un loc aparte este dedicat ascetismului crestin: "A te detasa de bunurile acestei lumi este prima conditie a vietii crestine" - iata o norma de viata morala inexistenta in asa zisa clasa politica de astazi, lipsind si la asa numita clasa a patronilor post-descembristi.

Regasim in manualul amintit o fraza cu miez mistic: "Crestinul adevarat nu goneste dupa placere si fericire; dar tocmai prin aceasta el o are. Singurul sau tel este desavirsirea, sfintenia". Asadar, in epoca interbelica, atit de laudata astazi (sub aspect cultural), liceenii invatau la orele de etica si religie ca telul vietii este sfintenia. Sint aceste teluri de educatie morala cumva depasite intr-o era a Varsatorului (New Age), intr-un secol XXI care "va fi religios sau nu va fi deloc"? Sa nu uitam definitia eticii formulata magistral de profesorii Bogdan: "Stiinta care studiaza judecatile de valoare prin care distingem binele".

Traian Braileanu, in actualitate

Un alt manual de etica a fost editat, in epoca interbelica, sub girul Ministerului Educatiei Nationale, de inegalabilul profesor de sociologie Traian Braileanu 3. Amintim de acest manual fiindca Editura Eminescu l-a retiparit in anul 2001, in colectia "Suflet si realitate", sub ingijirea si cu excelentul studiu introductiv al lui Constantin Stroe. Este vorba despre volumul Etica pentru clasa a VIII- a secundara4 .

Profesorul Traian Braileanu si-a capatat o buna reputatie in materie de etica era prin elaborarea tratatului Statul si comunitatea morala 5. Poate ca intr-un numar viitor al revistei noastre, vom rasfoi - jurnalistic - acest manual de etica a carui valoare inestimabila pentru pedagogia romaneasca a secolului XX, pentru patrimoniul cultural al Romaniei crestine. Cei insetati de ideal, cei in care vibreaza constiinta morala, au sansa de a-si procura acest manual. Un motto al acestui tratat de etica ar putea fi chiar acest citat extras din paginile lui Traian Braileanu: "Societatea e un produs al constiintelor morale individuale, care se inlantuie si se unesc intr-o unitate numita comunitate morala".

Suflet romanesc

Azi, pentru romanul - adult, un om lipsit de repere etice, de standarde morale - societatea este doar un produs al intereselor de clan, al conceptiilor materialist-capitaliste grefate pe o constiinta a-morala sau i-morala forjata in laboratoarele marxism-leninismului de catre defunctul PCR (omniprezent in mentalitati si chiar institutii de invatamint.

Exista radacini, exista traditie, exista "surse" (in limbajul laic al omului modern). Vom avea curajul de a ne smulge de un trecut care ne-a satanizat sufletele?

Sivliu Alupei