115 ani de la moartea lui Eminescu

Pe 15 iunie se împlinesc 115 ani de la trecerea la locurile sfinte a lui Mihai Eminescu. La previzibilele manifestări omagiale iarăşi nu vor pregeta să se arate toţi politrucii noştri - în speranţa că se vor împărtăşi de aura acestui simbol naţional. Le ieşim în întîmpinare cu un fragment din Icoane vechi şi icoane nouă, relevant pentru părerea pe care o avea poetul despre asemenea specimene: "Ce caută aceste elemente nesănătoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni care pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omeneşti? Ce sunt aceste păpuşi care doresc a trăi fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplină conştiinţă?". Poate măcar acum vor citi şi alde Mischie, Sechelariu, Vanghelie, Oprişan şi toată pleiada de "baroni" ai PSD ca şi bună parte dintre cei care pierd timpul pe la guvern.

Năstase - Ceauşescu doi

Imediat după cîştigarea alegerilor locale de alinanţa PNL-PD, liderul PSD, Adrian Năstase, a ieşit la pe sticlă să se facă de rîs. El a şocat audienţa declarînd că PSD a cîştigat alegerile, deşi realitatea îl contrazice flagrant. Apoi, a căutat să cumpere bunăvoinţa electoratului pentru turul doi şi pentru alegerile parlamentare cu o sută de mii în plus lă salariu, cu un procent adăugat la pensiile mizerabile ale românilor. Leit Ceauşescu în "scena balconului". Ridicoli mai sînt unii în faţa înfrîngerii.

Baroni în derivă

Rezultatul alegerilor locale i-a înnebunit pe unii baroni ai PSD. Unul dintr-o comună din Giurgiu, înfuriat că nu a fost ales, a oprit unica sursă de apă din localitate. Sechelariu de la Bacău, intrat pe locul secund în turul doi, a cerşit cu lacrimi încă un mandat colindînd zi şi noapte străzile, a promis cîte-n lună şi-n stele şi s-a jurat că îi pare rău că a intrat în PSD. Alţi foşti atotputernici locali au încercat cu disperare să-şi păstreze o poziţie importantă - din care să blocheze descoperirea matrapazlîcurilor făcute în ultima legislatură - chiar şi aliindu-se cu PRM. Cu toţii au minţit, au înşelat, au furat. Şi-acum vine nota de plată. Pe chipurile lor panica e cît casa.

www.comunism.ro

Un grup de cercetători au lansat un site extrem de util despre teroarea comunistă în România: www.comunism.ro. Deocamată mai multe pagini sînt în lucru, dar titlurile unora dintre ele promit mult: torţionari, lupta pentru libertate, documente (memorii), precum şi o bogată bibliografie despre infernul concetraţionar comunist. Le dorim cît mai mulţi vizitatori, în speranţa că aşa românii nu vor uita prea repede ce li s-a întîmplat în trecutul recent.

Pictor acuzat de nazism

Tînărului pictor Sorin Tara din Sibiu i-a fost retras, recent, premiul primit la un concurs organizat de Consulatul german, după ce a fost acuzat de nazism. În replică, artistul a făcut public un protest din care cităm: "Dacă a folosi în nişte lucrări declarate artistice orice fel de simboluri înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist! Dacă a folosi în nişte lucrări declarate artistice orice fel de cuvinte, în orice limbă înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist! Dacă a confecţiona (vorba aia!) tricouri cu imagini care avertizează asupra atrocităţilor comise în momentul de faţă de către anumiţi ocupanţi, undeva în Orientul Mijlociu, înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist. Dacă a te manifesta cît de cît liber, fără a fi împiedicat mintal de opreliştile impuse de şcoală, familie, o societate coruptă înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist!".

Aromânii, nerecunoscuţi oficial în albanezi

Prezentat de catre Ambasada Germaniei la Tirana, Atlasul geografic şi demografic albanez este contestat vehement de autorităţile albaneze pentru faptul că recunoaşte existenta unei puternice minorităţi naţionale aromâne. Deşi la elaborarea sa au contribuit Universitatea din Postdam, Şcoala de Înalte Studii Tehnice din Karlsruhe, Universitatea din Tirana, Centrul de Studii Geografice al Academiei de Ştiinţe, Universitatea din Pristina autorităţile albaneze contestă existenta minorităţii naţionale aromâne susţinînd că aromânii ar constitui o minoritate culturală. Atlasul pune în evidenţă existenţa a aproximativ 130.000 de aromâni, ceea ce face ca minoritatea aromână să fie cea mai numeroasă din Albania. Membri marcanţi ai asociaţiilor aromâne din Albania susţin că numărul real al aromânilor din această ţară este de peste 300.000. Aromânii din Albania nu au decît o şcoală - şi aceea privată - şi nici un drept ca minoritate.

Ştiri despre românii de pretutindeni

Romanian Global News - www.rgnpress.ro - este o agenţie de presă cu ştiri despre românii de pretutindeni, înfiinţată recent. Foarte folositoare pentru înformarea tuturor românilor, agenţia ar putea juca rolul de liant între comunităţile de români. Site-ul este bine făcut şi oferă informaţii aşezate pe domenii: politic, economic, cultural etc.

Biblioteca românească din Australia

Românii din Australia se pot simţi mai aproape de ţară unei biblioteci româneşti, care poartă numele poetului nostru naţional, “Mihai Eminescu". Înfiinţată în 1996, ca un proiect privat al familiei poetului Ioan Miclău, biblioteca are acum peste 3000 de titluri. Sistemul de împrumutare este conceput în funcţie de distanţa la care se află cititorii. Cei care sunt mai aproape de bilbliotecă pot veni personal să ia cărţile, iar ceilalţi le pot comanda prin telefon pentru a le primi prin poştă. Costul de trimitere al cărţii este suportat de bibliotecă, iar costul de returnare şi-l asumă cititorul.

"Bustul" lui Ţuţea

Pe 25 mai, în curtea Bisericii Popa Soare din Capitală, a fost dezvelit un monument în memoria marelui trăitor şi filosof creştin Petre Ţuţea. Ceea ce s-a vrut iniţial un bust a devenit doar un cap Ţuţea, din bronz şi de o urîţenie greu exprimabilă. Sculptorul Vasile Gorduz n-a fost probabil în cea mai fericită perioadă de creaţie. Iasr cei care l-au tocmit pentru această lucrare se vor fi grăbit s-o inaugureze electoral, fără să mai aibă opinii estetice. În plus, "opera" menită să ni-l ţină viu în amintire pe Petre Ţuţea este amplasată într-o stradă lăturalnică.

Printre cei prezenţi la eveniment au ieşit în evidenţă Dan Haulică, Alexandru Paleologu, Sorin Dumitrescu. "Romanul absolut", cum a fost supranumit, Petre Tuţea s-a nascut la 6 octombrie 1902 în satul Boteni, tatăl său fiind preot. Prieten cu Cioran, Eliade, Noica şi cu mulţi alţii din generaţia interbelică, Petre Tuţea a fost deţinut polirtic 13 ani sub regimul comunist. El a fost amplu mediatizat imediat după revoluţie, rămînînd în memoria noastră a tuturor ca un excelent orator, savuros şi profund în egală măsură.

Numărul-pilot al revistei rost a fost dedicat centenarului Pere Ţuţea în semn de preţuire dar şi pentru a preciza dintr-un început direcţia programului nostru.

Tîrg de artă populară în Voievodina

La iniţiativa Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina, la Torac a fost organizat, pe 30 mai, primul tîrg de artă populară tradiţională românească. Cu acest prilej, s-a discutat despre păstrarea identităţii naţionale şi culturale, despre şcolarizare şi despre tot ceea este necesar pentru a menţine spiritul românesc. La eveniment au fost prezenti peste treizeci de meşteri, care au expus diferite obiecte: traiste, papuci, păpuşi, aplicaţii pe pînză, obiecte de galanterie şi vestimentaţie, cunune, ikebana, melci cu ou, cu lumînări, cu flori naturale, lucruri croşetate, brodate, macrame, sculpturi în lemn, picturi pe lemn, dantele, pernuţe, cuverturi, coşuri, farfurii pictate, decoraţii din nuiele etc.

Bolşevicii moldoveni şi şcoala

Bursele oferite de România studenţilor moldoveni stîrnesc, ca şi în trecut, divergente între Bucureşti şi Chisinău. Ministrul educatiei din R. Moldova, Valentin Beniuc, a anunţat că nici în acest an nu se va încheia, între cele două ţări, protocolul referitor la bursele oferite de partea română studenţilor moldoveni. Reprezentanţii Ministerului Educatiei de la Bucureşti afirmă că moldovenii vor primi burse chiar dacă protocolul nu se va semna. Motivul pentru care în ultimii trei ani nu s-a mai semnat un asemenea protocol este ca autorităţile moldovene nu au fost de acord cu numărul de burse oferite de romani, solicitind, de fiecare dată, diminuarea acestuia. Executivul român va acorda, pentru anul universitar 2004-2005, 1.150 de locuri de studiu în universităţi pentru studenţii moldoveni. Acestea vor fi subvenţionate de la bugetul de stat, iar tinerii vor primi gratuit cazare şi 50 de dolari lunar pentru masă.

Schimbare de gardă la PNŢCD

Preşedintele PNŢCD, Victor Ciorbea, a anunţat că va reunţa la conducerea partidului în favoarea lui Gheorghe Ciuhandu, care a cîştigat din primul tur Primăria Timişoarei. Ciorbea a spus însă că nu este de acord ca sediul PNŢCD să fie mutat la Timisoara, pentru ca formaţiunea să nu se transforme într-un partid regional. Ciuhandu este de părere că din Transilvania şi Banat a pornit Partidul Naţional al lui Iuliu Maniu şi că de acolo trebuie să renască. Liderul PNTCD, Victor Ciorbea, a precizat că îşi asumă răspunderea faţă de insuccesul PNŢCD la alegerile locale. PNTCD a obţinut la alegerile locale 1,9% reprezentare în Consiliile Judeţene şi doar cinci primari din primul tur, unul la Timisoara şi restul în comune.

Presedintele tărănist a spus că se va opune dispariţiei partidului prin fuziunea cu altă formaţiune. Deocamdată, în culise, peste capul lui Ciorbea se negociază o fuziune între PNŢCD şi Acţiunea Populară. Această contopire nu va putea însă avea loc pînă cînd din fruntea celor două grupări nu vor dispărea Victor Ciorbea şi Emil Constantinescu.

Acelaşi PRM cu o pălărie creştin-democrată

Potrivit unor zvonuri care circulă prin, presă PRM se pregăteşte pentru o schimbare radicală. Văzînd că încercarea de a confecţiona un partid de dreapta pe care să-l manipuleze - recte PNG - n-are sorţi de izbîndă (Becali nu prinde nici la "prostime") şi că PNŢCD ameninţă să se debaraseze de balastul Victor Ciorbea, care i-a compromis şansele de revigorare, PSD ar pune la cale o transformare a PRM într-un partid popular, creştin-cemocrat, care să se afilieze popularilor europeni şi să dea impresia de echilibru pe scena politică din România. C.V. Tudor a ameninţat, în vîltoarea negocierilor pentru desemnarea noilor şefi ai Consiliilor Judeţene, că este gata să desfiinţeze PRM, dacă liderii locali nu-i ascultă ordinele, şi să facă alt partid.

Este luată în calcul şi varianta în care PRM, devenit Partidul Poporului, îl va arunca peste bord pe Vadim, dacă acesta nu reuşeşte să se facă acceptat de Partidul Popular European, cu toată cenuşa pe care şi-a turnat-o în cap. Drept să spunem, un astfel de plan ni s-a părut de-a dreptul diabolic chiar şi pentru PSD, aşa încît am fi tentaţi să nu-i dăm crezare. Totuşi, în ziarul "Ziua" din 15 iunie a.c., editorialul "De unde sare creştin democraţia ?" al lui Adrian Severin ne pune pe gînduri. Pentru că Severin - membru marcant al PSD - susţine că România are nevoie de un partid de "dreapta, creştin-democrat", dar că acesta nu mai poate fi construit de nimeni. Aşa încît singura soluţie întrevăzută de vicleanul Severin ar fi "democratizarea extremei drepte", adică taman a PRM - după cum precizează. Ce-are (de fapt, ce nu are) PRM cu dreapta e altă poveste. În ciuda doctrinei şi a ideologiei socialiste cu iz naţionalist declarate, PRM continuă să fie văzut de stîngiştii noştri (dar şi ai Occidentului) un partid de dreapta. Deh, stînga n-ar putea naşte asemenea monstruozităţi, nu ?

Revenind, Severin speră că o dată cu prăbuşirea lui Funar din scaunul de primar al Clujului s-a terminat cu "vechea generaţie de lideri ai PRM" şi că "noua generaţie de lideri" peremişti vor ştii să reformeze partidul.

Europa, tot a Dreptei

După recentele alegeri pentru Parlamentul European, Partidul Popular European-Democraţii Europeni reprezintă prima forţă politică, cu 272 de locuri, urmaţi de socialişti, cu 201 locuri.

Peste tot în Europa electorii şi-au sancţionat guvernele prin aceste alegeri. În Germania opoziţia creştin-democrată, CDU, a obţinut 44,6%, faţă de socialiştii lui Schröder cu numai 21,4%. Partidul socialist francez, aflat în opoziţie, a cîştigat aproape 30% din voturi, în timp ce dreapta franceză (UMP), aflată la guvernare, a primit 16,8%. Alianţa condusă de Romano Prodi, actualul preşedinte al Comisiei Europene, s-a impus cu 30% din voturi în faţa de partidului lui Silvio Berlusconi, Forza Italia (22,3%). În Polonia Platforma Civică a fost cel mai puternic partid, cu 28%, în timp ce partidul socialist, SLD, aflat la guvernare, a obţinut 11%. În fine, în Ungaria opoziţia (Fidesz şi MFD) a cîştigat 13 locuri în noul Parlament European, în timp ce socialiştii lui Medgyessy doar 9 locuri.

Participarea a fost doar de 45,5%, in scadere fata de alegerile precedente din 1999 (49,8%).

Sesiune specială a Sf. Sinod

La jumătatea lunii iunie se vor desfăşura, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, lucrările Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Pe ordinea de zi se află probleme curente ale vieţii Bisericii interne şi externe, dar şi comemorarea a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt. Sesiunea specială a Sfîntului Sinod, desfăşurată cu acest prilej, va debuta cu lansarea emisiunii filatelice "Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt. 1504-2004" şi a medaliei jubiliare emisă de Patriarhia Română cu ocazia acestui eveniment.

Rost la Radio România Actualităţi

Emisiunea "Cuvînt şi suflet. Atitudini creştine" de marţi, 15 iunie, a programului Radio România Actualităţi a fost dedicată revistei Rost. Realizatorul emisiunii, Mădălin Iacob, i-a intervievat Răzvan Codrescu - unul dintre colaboratorii permanenţi ai publicaţiei, care a pus umărul la fondarea ei şi sprijină cu o competentă consiliere direcţia revistei -, Marcel Petrişor - preşedintele Asociaţiei Romfest XXI, care editează Rost - şi Claudiu Târziu - directorul lunarului. Cei trei au vorbit despre cum a apărut revista, despre programul ambiţios al acesteia şi despre structura Rost-ului. Această nouă apariţie în media confirmă faptul că revista Rost începe să se impună drept una dintre cele mai serioase publicaţii culturale creştine.

Comemorarea deportărilor din Basarabia

Peste 300 de foşti deţinuţi ai lagărelor staliniste şi descendenţi ai acestora au participat, recent, la Chişinău la un marş de protest împotriva politicii sociale dusă de autorităţile comuniste. Ei au comemorat astfel tragicul eveniment produs în urmă cu 63 de ani, cînd ocupanţii sovietici au organizat prima deportare în masă a basarabenilor, cei mai mulţi reprezentînd elita Basarabiei în anii '40. S-au scandat lozinci: "Comuniştii ne-au deportat!", "Întoarceţi-ne averea şi pămîntul!", "Regimul comunist - exterminatorul a 110 milioane de persoane nevinovate!", "Vrem drepturile noastre!", "Armata rusă afară!". Tricolorurile cu banderole negre au fost purtate pe bulevardul Ştefan cel Mare, amintindu-le basarabenilor de astăzi de aceastaă zi de doliu naţional.

La sfîrşitul manifestării, cei prezenţi au adoptat o rezoluţie prin care cer compensaţii şi indemnizaţii, precum şi bunurile confiscate şi naţionalizate de regimul comunist sovietic.

Date de arhivă, considerate de istorici incomplete, atestă că, în noaptea din 12 spre 13 iunie 1941, au fost trimise în Siberia 13.470 de familii, însumînd 22.648 de persoane, dintre care aproximativ 2/3 femei şi copii. După anexarea Basarabiei la URSS, în 1944, au mai urmat încă două valuri masive de deportări, în 1949 şi 1951, însoţite de represiuni politice, ale căror victime au devenit 885.000 de persoane.

Moldovenii resping numărul fiarei

La începutul lunii iunie, peste o sută de creştini ortodocsi au pichetat sediul Parlamentului Republicii Moldova într-o formă cu totul deosebită. Purtînd sfînta cruce, icoane şi pancarde, credincioşii, cărora pe parcurs li s-au alăturat şi un grup de preoţi, au cîntat şi au rostit rugăciuni. Lozincele lor: "Nu - lagărului electronic!", "Cerem o alternativă", "Vrem acte fără numărul fiarei!", "Cerem legi fără antihrist!", "Viaţa fără coduri sau moarte!", exprimă doleanţele majorităţii creştinilor ortodocşi din Republica Moldova, vizavi de refuzul încheierii unui pact cu diavolul, adică al acceptării buletinelor de identitate şi a altor acte ce conţin codul de identificare al persoanei.

Manifestanţii înţeleg foarte bine şi ar vrea că toţi concetăţenii lor, inclusiv şi cei de la cîrma ţării, să conştientizeze că atribuirea forţată a codurilor pe viaţă, care ar conţine în sine numărul fiarei sau al lui antihrist - 666, nu înseamnă altceva decît primul pas spre organizarea unui lagăr electronic în care se vor şterge şi vor fi reduse la zero toate drepturile omului.

Gazetă pentru debaronizare

Gazeta de Sud-Est din Slobozia a făcut un pui viu cu colţi uriaşi contra corupţiei taman în Ploieşti, un oraş unde îndeobşte ziariştii poartă botniţă pesedistă. Gazeta apare săptămînal şi este plină de dezvăluiri despre cum s-au îmbogăţit, ilegal fireşte, vătafii PSD de pe moşia Prahovei pe spinarea contribuabilului obidit. Noul săptămînal al prahovenilor este căutat acum ca pîine caldă , pentru că încearcă să debaronizeze judeţul, aşa modelul impus de Gazeta-mamă în Ialomiţa. Le dorim ziariştilor de la ambele publicaţii succes rapid.

Hrebenciuc se jură că nu fură

Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al PSD şi capo de tutti capi în Moldova, s-a jurat, recent, la emisiunea 100 % a lui Robert Turcescu de la Realitatea TV, că n-a furat un leu sau, mă rog, un euro. Alunecosul cirac al lui Năstase a pus chiar mîna pe Biblie. Drept e că-i cam tremurau şi mîna şi vocea, era cam alb la faţă pentru un nevinovat şi părea că deodată nu mai are aer. Te aşteptai din moment în moment să-l trăznească Dumnezeu.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!