|
||||||||||||||||||||||||
| numărul 27, mai 2005 | ||||||||||||||||||||||||
|
Scandalul "neonazism la Radio" Schimbarea Puterii le-a dat curaj unor angajaţi ai postului public de radio să ceară capul directorului Dragoş Şeuleanu. Īn fruntea răzvrătiţilor se află Bogdan George Rădulescu, comentator de politică externă. Omul l-a cunoscut pe Alain de Benoist, corifeu al Noii Drepte europene, şi īn 2000 a editat patru numere dintr-o revistă care promitea, "Măiastra". După ce n-a mai avut bani să scoată publicaţia, B.G. Rădulescu a semnat īn revistele "Generaţia Dreptei" finanţată de UFD -, "Puncte Cardinale" şi "Rost". I-a apărut şi o carte, Pentru o nouă dreaptă. Avea o viziune proprie asupra Dreptei, mai ales dintr-o īnstrăinare faţă de Biserică, dar nimeni nu-i perfect. La asta, īnsă, s-a mai adăugat, schimbarea sa bruscă de atitudine īn chestiunea politicii americane privind războiul preventiv. Şi Rădulescu s-a răcit de mediile de dreapta, certīndu-se pīnă şi cu de Benoist. Acesta este trecutul recent al pricipalului contestatar al lui Şeuleanu, trecut de care directorul Radioului public a īncercat să-l facă să pară negru. Şeuleanu a alimentat ziarul "Ziua" cu informaţii care s-au īnghegat īntr-un articol scandalos: "Neonazism la Radio Romānia". Pe scurt, textul spunea că B.G. Rădulescu este neonazist, antismemit, xenofob. Nu mai lipsea decīt īndemnul de a-l arde pe rug. Īnfierare tipică ziarului "Scīnteia" din anii 50, fără argumente. Ca principală "probă" a fost folosit raportul Comisiei Wiessel de cercetare a holocaustului, document īn care sīnt īncondeiaţi drept antisemiţi şi negaţionişti īntre alţii şi Monica Lovinescu, Emil Constantinescu, Paul Goma, Dorin Tudoran, Vladimir Alexe, Ioan Buduca. Īn articol mai sīnt aduse ca dovezi fragmente dintr-un text furibund contra lui Rădulescu, publicat de "Observatorul Cultural", sub semnătura unui anume Daniel Grumberg, īn anul 2000. Culmea, a doua zi după atacul din "Ziua", Grumberg trimite ziarului un drept la replică īn care spune că s-a īnşelat asupra lui Radulescu şi că a făcut cuvenitele rectificări la momentul oportun, tot īn 2000. "Ziua" īl acuză pe Rădulescu că, de fapt, el este Grumberg şi că a manipulat "Observatorul " şi "Ziua" pentru a-şi face reclamă! Noi credem că trebuie să fii nebun să pui aşa ceva la cale şi că nimeni n-ar putea scrie cu atīta ură faţă de sine īnsăşi precum a scris Grumberg despre Rădulescu. Gazetarii de la "Ziua" au cerut să apară Grumberg īn carne şi ciolane pentru a-i contrazice. Deocamdată, n-a apărut nimeni.
Bucovinenii cer ajutorul Romāniei Vizita lui Victor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei, īn Romānia, a fost prefaţată de un memoriu către Cotroceni, īn care etnicii romāni din Bucovina de nord cer să fie curmată politica de discriminare faţă de ei. Īn documentul īntocmit de Societatea pentru Cultură şi Literatură Romānă din Bucovina se arată că drepturile romānilor din teritoriul ocupat de Ucraina sīnt grav īncălcate. Romānii nu beneficiază de programe culturale pentru păstrarea identităţii. Nu li se asigură īnvăţămīntul īn limba maternă īn proporţia necesară. Nici un romān nu a fost numit şef al administraţiei de stat, nici măcar īn regiunile dominate net de romāni (Herţa - 93%, Noua Suliţă - 69%, Hliboca - 56%). Donaţiile de carte romānească sīnt blocate la graniţă. Iar zeci de cetăţeni romāni au interdicţie să intre īn Ucraina. Din ce-a răzbătut īn presă nu e clar dacă Băsescu a discutat această problemă, veche de cīnd cu răpirea acelui colţ de ţară, cu Iuşcenko.
Un site antiromānesc Romānii par să stīrnească din ce īn ce mai mult antipatia prin Europa. După inscripţii antiromāneşti pe zidurile din oraşele spaniole, s-a lansat un cīntec devenit şlagăr contra romānilor, numiţi īn fel şi chip. Atacurile īnsă sīnt abia la īnceput. Ele sīnt continuate īn spaţiul virtual, mai greu controlabil. Persoane necunoscute deocamdată au lansat un site, www.anti-romanian.org, īn care romānii sīnt acuzaţi de fraude pe internet. Site-ul cică ar vrea doar să informeze şi să atragă atenţia asupra rău-făcătorilor, pentru ca autorităţile să ia măsuri, numai că se referă doar la romāni. E adevărat că romānii sīnt printre cei mai buni hackeri din lume, dar nu singurii. Dacă site-ul nu era rasist avea o denumire mai cuprinzătoare sau referitoare doar la infracţiunile săvīrşite prin internet.
Zilele "Convorbirilor literare" La cea de-a IX-a ediţie a manifestărilor culturale dedicate revistei ieşene "Convorbiri literare", desfăşurate īn a doua jumătate a lui aprilie la Iaşi, au participat zeci de personalităţi ale culturii romāne. "Zilele Convorbirilor literare" au marcat īmplinirea a 130 de ani de la prima apariţie a revistei. Pentru că tot acum s-au rotunjit şi 110 ani de la naşterea lui Lucian Blaga, actuala ediţie a "Zilelor " īi este dedicată filosofului şi poetului de la Cluj. "Rost" urează "La mulţi ani!" revistei condusă de admirabilul Cassian Maria Spiridon.
Ziariştii romāni din Covasna, discriminaţi Janos Demeter, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a recidivat īn a discrimina ziariştii romāni. El a organizat o conferinţă de presă numai cu jurnaliştii de limbă maghiară pe tema autonomiei aşa zisului "Ţinut Secuiesc". Reporterii de la ziarele locale romāneşti şi corespondenţii unor publicaţii şi posturi de televiziune naţionale au protestat īmpotriva acestui act. Nu numai că prezenţa lor la o conferinţă de presă pe o temă foarte fierbinte era justificată, dar īntr-o ţară democrată nu se poate proceda astfel. Discriminarea pozitivă a maghiarilor din Romānia nu trebuie să dea īn discriminare negativă a romānilor.
Biserica Rusă cenzurează arta proastă Sesizate de Biserică, autorităţile locale din Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, le-au cerut organizatorilor să anuleze un festival de artă modernă. Episcopul Tikhon, chiriarhul locului, a fost supărat mai ales de logo-ul manifestării "Biserica sfīntului comunism", care consta īntr-o seceră şi un crucifix, īn loc de ciocan. "Sīntem nemulţumiţi şi neliniştiţi de faptul că Biserica Ortodoxă a trimis un ultimatum Primăriei, Parchetului şi Serviciului Federal de Securitate, iar noi am fost nevoiţi să facem concesii", a declarat unul dintre organizatorii festivalului intitulat "Terror Incognito". Nu este prima oară cīnd Biserica are cīştig de cauză īntr-un diferend cu artiştii. La sfīrşitul lunii martie, directorul Muzeului Sakarov de la Moscova a fost condamnat īn justiţie pentru o expoziţie care nu a plăcut Bisericii. Toţi agenţii corectitudinii politice au sărit ca arşi. Totuşi, se vede că īn Rusia pravoslvanică Biserica mai are un cuvīnt de spus. La noi, o expoziţie imbecilă de aşa numită artă, īn care Binecredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfīnt era batjocorit, a trecut fără nici un protest energic din partea Bisericii.
Haider revine
Īn discursul său de investitură, Haider a declarat că Alianţa va lupta īmpotriva globalizării şi a şomajului. O serie de analişti politici s-au şi grăbit să-l taxeze drept extremist de dreapta, care, deşi şi-a moderat discursul, rămīne un nostalgic al nazismului. Aceiaşi analişti spuneau, īn urma cu cīţiva ani, cīnd FPOe a fost cooptat la guvernare alături de conservatori, că īn Austria se va instaura dictatura de dreapta şi că Austria va fi exclusă din UE. Nu s-a īntīmplat nici una, nici alta.
UE falimentează IMM-urile Marian Petre Miluţ, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Romān (UNPR), avertizează că 80 la sută din īntreprinderile mici şi mijlocii vor da faliment dacă Romānia va intra la Uniunea Europeană fără ca īntreprinzătorii să cunoască regulile minimale impuse pe plan economic de autorităţile de la Bruxelles. Īncet, īncet, odată cu apropierea momentului aderării, īncep să ni se spună şi costurile.
Roşca s-a īntovărăşit cu Voronin Liderul PPCD din Republica Moldova, Iurie Roşca, a comis-o. Ori şi-a dat arama pe faţă, ori a dat cu oiştea-n gard. El şi-ai lui camarazi din Parlamentul Republicii Molotov, cu toţii 11 la număr, au votat pentru alegerea miliţianului Vladimir Voronin īn funcţia de preşedinte al statului. Īn schimb, Roşca a primit funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, adică o poziţie decorativă. Liderul popular a īncercat să explice că numai intrīnd īn parteneriat cu comuniştii care oricum obţineau ce voiau, cu ajutorul PPCD sau al altora poate īndrepta ţara spre UE şi NATO. Numai că e greu de crezut, pentru că Roşca, deşi a pozat īn patriot romān şi creştin, a mai avut şi altă dată atitudini neortodoxe. Vedeţi īn paginile ce urmează analiza colegului Viorel Patrichi.
Sensul păcii PAX TV, televiziunea īnfiinţată de Bella Karoly, şi-a schimbat proprietarul, sediul şi numele. Īntīi a fost cumpărată de Arhiepiscopia Tomisului, pentru a fi transformată īntr-o adevărată televiziune ortodoxă, numai că ĪPS Teodosie şi-a dat repede seama că un post tv e o gaură īn care arunci bani, nu o maşină de cīştigat bani. Puterea pe care ar fi cīştigat-o īn faţa Sfīntului Sinod, ca patron de televiziune, i s-o fi părut prea scumpă Īnaltului şi a dat piatra din casă. Noul proprietar este Anca Vlad numărul unu īn topul femeilor de afaceri. Ea a schimbat numele postului īn Senso TV, dar a promis că va păstra politica editorială culturală şi creştină. Şi, din cīte ştim, Anca Vlad are un interes real pentru cultură şi credinţă. De curīnd, a organizat şi sponsorizat o expoziţie de icoane. S-o ajute Dumnezeu să facă din această televiziune una ziditoare!
Ungurii construiesc autonomia Opt organizaţii neguvernamentale romāneşti, care au monitorizat activitatea noului prefect de Covasna, Gyogy Ervin, au făcut publice faptele acestuia care pot duce la enclavizarea etnică a judeţului. Dovezile, care sīnt exact acţiunile anticipate īntr-o analiză publicată de revista "Rost" īntr-un număr recent, au fost prezentate guvernului. Prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, cu prilejul investiturii lui Gyogy Ervin, că īl va demite pe acesta la primul semn că nu-şi īndeplineşte atribuţiile sau că lucrează īn contra statului romān. Se va ţine de cuvīnt? Noi pariem că nu. UDMR are o poziţie prea importantă īn mecanismul guvernării pentru a fi deranjat cu astfel de gesturi de onoare, cum ar fi respectarea cuvīntului dat.
Măgureanu īşi face lobby
Tătucul PSD a fost pensionat forţat
Omul de paie al lui Năstase
Victor Iuşcenko se dă prieten cu Romānia
C.V. Tudor alunecă pe tobogan
O "comemorare" specială Īn această lună, pe 9, se īmplinesc 110 ani de la naşterea filosofului şi poetului Lucian Blaga (pe care noi l-am omagiat īntr-un număr special, cu ceva vreme īn urmă). Autorităţile romāne au īnţeles să-i onoreze memoria marelui cărturar prin ridicarea unui monstru de sală de sport līngă mormīntul său de la Lancrăm. Toate intervenţiile unor personalităţi ale culturii romāne, ca şi protestele jurnaliştilor şi ale sociatăţii civile s-au lovit de o tăcere impenetrabilă. Construcţia merge īnainte.
Autorii morali ai mineriadei, anchetaţi
Memoria holocaustului. Palatul Naţional al Copiilor a găzduit, pe 22 aprilie, īn sala Europa, activitatea extraşcolară "Memoria Holocaustului", organizată īn cadrul Anului European al Cetăţeniei prin Educaţie şi prin care elevii Şcolii nr. 133 au cunoscut tragedia poporului evreu stānd de vorbă cu supravieţuitori ai lagărelor de concentrare. Foarte bine. Aşteptăm acum ca autorităţile romāne să organizeze o īntīlnire a elevilor, nu numai bucureşteni, ci din toată ţara, cu supravieţuitorii rezistenţei anticomuniste din Romānia, cu cei care au scăpat de moarte după luptele din munţi, după ce au trecut prin "reeducarea" de la Piteşti sau prin anchetele Securităţii. Să īnvăţăm de la ei despre tragedia poporului romān, cīt īncă īi mai avem printre noi. Că nici un guvern postdecembrist nu s-a īnvrednicit pīnă azi să se ocupe de educaţia tinerelor generaţii privind Holocaustul săvīrşit contra romānilor. E adevărat că nici romānii nu au la īndemīnă vreo pīrghie coercitivă asupra puternicilor zilei, alta decīt votul şi nici pe asta nu ştiu s-o folosească.
Mărturii despre infernul comunist Site-ul www.gid-romania.com este dedicat īn special mitingului-marton din Piaţa Universităţii, aprilie-iunie 1990, dar conţine informaţii importante şi despre gulagul comunist pe care romānii l-au suferit timp de 45 de ani. Īntr-o secţiune dedicată acestei ultime chestiuni, autorii site-ului susţin că īn Romānia comunistă au fost arestate trei milioane de persoane, 500.000 au ajuns īn gropile comune ale lagărelor şi īnchisorilor politice, 200.000 au murit īn colectivizarea forţată, iar 10.000 au fost ucise īn rezistenţa armată din munţi. Din păcate, autorii site-ului nu dau sursa acestor date. După cercetări ale unor istorici dedicaţi aflării adevărului despre holocaustul īmpotriva romānilor, cifrele ar fi mult mai mari, grozăvia mult mai adīncă. N-ar trebui să avem linişte pīnă cīnd nu vom afla adevărul īntreg despre ce ni s-a īntīmplat sub regimul comunist.
Rusia, somată să-şi cheme soldaţii acasă Traian Băsescu a participat la reuniunea GUUAM (grupul statelor emancipate de sub cizma rusească: Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan, Moldova), la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai SUA, OSCE şi ai Poloniei. Rusia nu a fost īnsă reprezentată, căci nici nu a fost invitată, ceea ce a produs iritare la Kremlin. Pe agenda GUUAM au fost trei probleme principale: reglementarea conflictelor īngheţate din regiune, lupta īmpotriva terorismului şi a crimei organizate şi cooperarea economică. Traian Băsescu a insistat pe problema Transnistriei. Victor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei, a propus un plan de rezolvare a conflictului, care nu include īnsă federalizarea Republicii Moldova. Planul Kievului prevede īn esenţă democratizarea regiunii din stīnga Nistrului, prin alegeri libere, desfăşurate sub observarea lor de către Uniunea Europeană, OSCE, Consiliul Europei, Rusia, SUA, precum şi implicarea acestora īn negocierile privind rezolvarea diferendului transnistrean. Preşedintele Băsescu nu a fost īnsă de acord cu acest plan, susţinīnd că nu pot fi ţinute alegeri īn absenţa democraţiei şi că astfel de alegeri ar putea duce la "legitimarea unor enclave separatiste īn interiorul ţării". Ca urmare, nu s-a ajuns la semnarea unui document concret privind conflictul din Transnistria, ci doar a unei declaraţii de principii, īn care i se cere Rusiei să-şi retragă trupele din Moldova şi Georgia. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||