2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Gruparea revistei | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numărul 27, mai 2005

Sumarul revistei











Scandalul "neonazism la Radio"

Schimbarea Puterii le-a dat curaj unor angajaţi ai postului public de radio să ceară capul directorului Dragoş Şeuleanu. Īn fruntea răzvrătiţilor se află Bogdan George Rădulescu, comentator de politică externă. Omul l-a cunoscut pe Alain de Benoist, corifeu al Noii Drepte europene, şi īn 2000 a editat patru numere dintr-o revistă care promitea, "Măiastra". După ce n-a mai avut bani să scoată publicaţia, B.G. Rădulescu a semnat īn revistele "Generaţia Dreptei" – finanţată de UFD -, "Puncte Cardinale" şi "Rost". I-a apărut şi o carte, Pentru o nouă dreaptă. Avea o viziune… proprie asupra Dreptei, mai ales dintr-o īnstrăinare faţă de Biserică, dar nimeni nu-i perfect. La asta, īnsă, s-a mai adăugat, schimbarea sa bruscă de atitudine īn chestiunea politicii americane privind războiul preventiv. Şi Rădulescu s-a răcit de mediile de dreapta, certīndu-se pīnă şi cu de Benoist.

Acesta este trecutul recent al pricipalului contestatar al lui Şeuleanu, trecut de care directorul Radioului public a īncercat să-l facă să pară negru. Şeuleanu a alimentat ziarul "Ziua" cu informaţii care s-au īnghegat īntr-un articol scandalos: "Neonazism la Radio Romānia". Pe scurt, textul spunea că B.G. Rădulescu este neonazist, antismemit, xenofob. Nu mai lipsea decīt īndemnul de a-l arde pe rug. Īnfierare tipică ziarului "Scīnteia" din anii ’50, fără argumente. Ca principală "probă" a fost folosit raportul Comisiei Wiessel de cercetare a holocaustului, document īn care sīnt īncondeiaţi drept antisemiţi şi negaţionişti īntre alţii şi Monica Lovinescu, Emil Constantinescu, Paul Goma, Dorin Tudoran, Vladimir Alexe, Ioan Buduca. Īn articol mai sīnt aduse ca dovezi fragmente dintr-un text furibund contra lui Rădulescu, publicat de "Observatorul Cultural", sub semnătura unui anume Daniel Grumberg, īn anul 2000. Culmea, a doua zi după atacul din "Ziua", Grumberg trimite ziarului un drept la replică īn care spune că s-a īnşelat asupra lui Radulescu şi că a făcut cuvenitele rectificări la momentul oportun, tot īn 2000. "Ziua" īl acuză pe Rădulescu că, de fapt, el este Grumberg şi că a manipulat "Observatorul…" şi "Ziua" pentru a-şi face reclamă! Noi credem că trebuie să fii nebun să pui aşa ceva la cale şi că nimeni n-ar putea scrie cu atīta ură faţă de sine īnsăşi precum a scris Grumberg despre Rădulescu.

Gazetarii de la "Ziua" au cerut să apară Grumberg īn carne şi ciolane pentru a-i contrazice. Deocamdată, n-a apărut nimeni.

 

Bucovinenii cer ajutorul Romāniei

Vizita lui Victor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei, īn Romānia, a fost prefaţată de un memoriu către Cotroceni, īn care etnicii romāni din Bucovina de nord cer să fie curmată politica de discriminare faţă de ei. Īn documentul īntocmit de Societatea pentru Cultură şi Literatură Romānă din Bucovina se arată că drepturile romānilor din teritoriul ocupat de Ucraina sīnt grav īncălcate. Romānii nu beneficiază de programe culturale pentru păstrarea identităţii. Nu li se asigură īnvăţămīntul īn limba maternă īn proporţia necesară. Nici un romān nu a fost numit şef al administraţiei de stat, nici măcar īn regiunile dominate net de romāni (Herţa - 93%, Noua Suliţă - 69%, Hliboca - 56%). Donaţiile de carte romānească sīnt blocate la graniţă. Iar zeci de cetăţeni romāni au interdicţie să intre īn Ucraina. Din ce-a răzbătut īn presă nu e clar dacă Băsescu a discutat această problemă, veche de cīnd cu răpirea acelui colţ de ţară, cu Iuşcenko.

 

Un site antiromānesc

Romānii par să stīrnească din ce īn ce mai mult antipatia prin Europa. După inscripţii antiromāneşti pe zidurile din oraşele spaniole, s-a lansat un cīntec devenit şlagăr contra romānilor, numiţi īn fel şi chip. Atacurile īnsă sīnt abia la īnceput. Ele sīnt continuate īn spaţiul virtual, mai greu controlabil. Persoane necunoscute deocamdată au lansat un site, www.anti-romanian.org, īn care romānii sīnt acuzaţi de fraude pe internet. Site-ul cică ar vrea doar să informeze şi să atragă atenţia asupra rău-făcătorilor, pentru ca autorităţile să ia măsuri, numai că se referă doar la romāni. E adevărat că romānii sīnt printre cei mai buni hackeri din lume, dar nu singurii. Dacă site-ul nu era rasist avea o denumire mai cuprinzătoare sau referitoare doar la infracţiunile săvīrşite prin internet.

 

Zilele "Convorbirilor literare"

La cea de-a IX-a ediţie a manifestărilor culturale dedicate revistei ieşene "Convorbiri literare", desfăşurate īn a doua jumătate a lui aprilie la Iaşi, au participat zeci de personalităţi ale culturii romāne. "Zilele Convorbirilor literare" au marcat īmplinirea a 130 de ani de la prima apariţie a revistei. Pentru că tot acum s-au rotunjit şi 110 ani de la naşterea lui Lucian Blaga, actuala ediţie a "Zilelor…" īi este dedicată filosofului şi poetului de la Cluj. "Rost" urează "La mulţi ani!" revistei condusă de admirabilul Cassian Maria Spiridon.

 

Ziariştii romāni din Covasna, discriminaţi

Janos Demeter, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a recidivat īn a discrimina ziariştii romāni. El a organizat o conferinţă de presă numai cu jurnaliştii de limbă maghiară pe tema autonomiei aşa zisului "Ţinut Secuiesc". Reporterii de la ziarele locale romāneşti şi corespondenţii unor publicaţii şi posturi de televiziune naţionale au protestat īmpotriva acestui act. Nu numai că prezenţa lor la o conferinţă de presă pe o temă foarte fierbinte era justificată, dar īntr-o ţară democrată nu se poate proceda astfel. Discriminarea pozitivă a maghiarilor din Romānia nu trebuie să dea īn discriminare negativă a romānilor.

 

Biserica Rusă cenzurează arta proastă

Sesizate de Biserică, autorităţile locale din Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, le-au cerut organizatorilor să anuleze un festival de artă modernă. Episcopul Tikhon, chiriarhul locului, a fost supărat mai ales de logo-ul manifestării "Biserica sfīntului comunism", care consta īntr-o seceră şi un crucifix, īn loc de ciocan. "Sīntem nemulţumiţi şi neliniştiţi de faptul că Biserica Ortodoxă a trimis un ultimatum Primăriei, Parchetului şi Serviciului Federal de Securitate, iar noi am fost nevoiţi să facem concesii", a declarat unul dintre organizatorii festivalului intitulat "Terror Incognito".

Nu este prima oară cīnd Biserica are cīştig de cauză īntr-un diferend cu artiştii. La sfīrşitul lunii martie, directorul Muzeului Sakarov de la Moscova a fost condamnat īn justiţie pentru o expoziţie care nu a plăcut Bisericii. Toţi agenţii corectitudinii politice au sărit ca arşi. Totuşi, se vede că īn Rusia pravoslvanică Biserica mai are un cuvīnt de spus.

La noi, o expoziţie imbecilă de aşa numită artă, īn care Binecredinciosul Ştefan cel Mare şi Sfīnt era batjocorit, a trecut fără nici un protest energic din partea Bisericii.

 

Haider revine

Joerg Haider a fost ales, īn unanimitate, preşedinte al noii formaţiuni politice Alianţa pentru Viitorul Austriei (BZOe), rezultată īn urma scindării Partidului Libertăţii (FPOe). Īncă de pe la mijlocul lunii trecute, Haider, care se retrăsese strategic de la cīrma Partidului Libertăţii, a īnlăturat aripa pangermană care īi succedase, dar nu reuşise pīnă de curīnd să adune īn jurul său majoritatea partidului. FPOe a fost puternic zdruncinat ca urmare a reculurilor electorale din ultimii ani (īn prezent fiind creditat cu numai 8 la sută din intenţiile de vot, faţă de 27 la sută cīt īnregistrase īn alegerile din 1999). Īntre timp, liderul populist a izbutit să atragă de partea sa nouă din cei 18 deputaţi ai FPOe, īn vreme ce şapte au rămas la vechiul partid, iar doi sīnt īncă indecişi. Acest nou raport de forţe i-a permis să treacă la congresul de constituire a Alianţei, ceea ce a consfinţit scindarea.

Īn discursul său de investitură, Haider a declarat că Alianţa va lupta īmpotriva globalizării şi a şomajului.

O serie de analişti politici s-au şi grăbit să-l taxeze drept extremist de dreapta, care, deşi şi-a moderat discursul, rămīne un nostalgic al nazismului. Aceiaşi analişti spuneau, īn urma cu cīţiva ani, cīnd FPOe a fost cooptat la guvernare alături de conservatori, că īn Austria se va instaura dictatura de dreapta şi că Austria va fi exclusă din UE. Nu s-a īntīmplat nici una, nici alta.

 

UE falimentează IMM-urile

Marian Petre Miluţ, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Romān (UNPR), avertizează că 80 la sută din īntreprinderile mici şi mijlocii vor da faliment dacă Romānia va intra la Uniunea Europeană fără ca īntreprinzătorii să cunoască regulile minimale impuse pe plan economic de autorităţile de la Bruxelles. Īncet, īncet, odată cu apropierea momentului aderării, īncep să ni se spună şi costurile.

 

Roşca s-a īntovărăşit cu Voronin

Liderul PPCD din Republica Moldova, Iurie Roşca, a comis-o. Ori şi-a dat arama pe faţă, ori a dat cu oiştea-n gard. El şi-ai lui camarazi din Parlamentul Republicii Molotov, cu toţii 11 la număr, au votat pentru alegerea miliţianului Vladimir Voronin īn funcţia de preşedinte al statului. Īn schimb, Roşca a primit funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, adică o poziţie decorativă. Liderul popular a īncercat să explice că numai intrīnd īn parteneriat cu comuniştii – care oricum obţineau ce voiau, cu ajutorul PPCD sau al altora – poate īndrepta ţara spre UE şi NATO. Numai că e greu de crezut, pentru că Roşca, deşi a pozat īn patriot romān şi creştin, a mai avut şi altă dată atitudini neortodoxe. Vedeţi īn paginile ce urmează analiza colegului Viorel Patrichi.

 

Sensul păcii

PAX TV, televiziunea īnfiinţată de Bella Karoly, şi-a schimbat proprietarul, sediul şi numele. Īntīi a fost cumpărată de Arhiepiscopia Tomisului, pentru a fi transformată īntr-o adevărată televiziune ortodoxă, numai că ĪPS Teodosie şi-a dat repede seama că un post tv e o gaură īn care arunci bani, nu o maşină de cīştigat bani. Puterea pe care ar fi cīştigat-o īn faţa Sfīntului Sinod, ca patron de televiziune, i s-o fi părut prea scumpă Īnaltului şi a dat piatra din casă. Noul proprietar este Anca Vlad – numărul unu īn topul femeilor de afaceri. Ea a schimbat numele postului īn Senso TV, dar a promis că va păstra politica editorială culturală şi creştină. Şi, din cīte ştim, Anca Vlad are un interes real pentru cultură şi credinţă. De curīnd, a organizat şi sponsorizat o expoziţie de icoane. S-o ajute Dumnezeu să facă din această televiziune una ziditoare!

 

Ungurii construiesc autonomia

Opt organizaţii neguvernamentale romāneşti, care au monitorizat activitatea noului prefect de Covasna, Gyogy Ervin, au făcut publice faptele acestuia care pot duce la enclavizarea etnică a judeţului. Dovezile, care sīnt exact acţiunile anticipate īntr-o analiză publicată de revista "Rost" īntr-un număr recent, au fost prezentate guvernului. Prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, cu prilejul investiturii lui Gyogy Ervin, că īl va demite pe acesta la primul semn că nu-şi īndeplineşte atribuţiile sau că lucrează īn contra statului romān. Se va ţine de cuvīnt? Noi pariem că nu. UDMR are o poziţie prea importantă īn mecanismul guvernării pentru a fi deranjat cu astfel de gesturi de onoare, cum ar fi respectarea cuvīntului dat.

 

Măgureanu īşi face lobby

Īn ultimul timp, Virgil Măgureanu, fostul şef al SRI, zis "Şarpele cu ochelari", a scos din nou capul īn lume. După ani de tăcere care se voia cu tīlc, Măgureanu a īnceput să apară din nou pe sticlă şi prin ziare, cu declaraţii pe diverse subiecte. Nu dă nici o informaţie, ci doar banalităţi ambalate neīndemīnatic, care ar vrea să lase de īnţeles că autorul lor ştie multe. Măgureanu īşi dă cu părerea despre aproape orice, de la Omar Hayssam şi ziariştii răpiţi, pīnă la Băsescu şi Constantinescu (pe care pretinde că i-a făcut preşedinţi). Īn spatele acestei limbuţii de care a fost apucat subit stă o biată strategie de imagine. Omul şi-a clocit un nou partid, cu nume incert şi doctrină aşijderea, şi este pe cale de a-l lansa. Pīnă acum, statul la cutie l-a ajutat pe Măgureanu īn afaceri. Dar dacă vrea să reintre īn politică, trebuie să-i aducă aminte electoratului că există.

 

Tătucul PSD a fost pensionat forţat

La congresul PSD, ţinut pe 21 aprilie a.c., Ion Iliescu a fost īnvins īn cursa pentru preşedinţia partidului de "prostănacul" Mircea Geoană. Lupii tineri şi mai cărunţi s-au coalizat contra bătrīnului bolşevic, de la care n-au mai acceptat lecţii de moralitate. Discursul isteric al lui Iliescu, care se voia de intimidare, i-a īntărītat mai rău. Totuşi, lovitura de graţie şi-a dat-o singur. Īn debutul Congresului, tătucul veşnic al partidului l-a invitat la microfon pe Adrian Năstase cu apelativul "tovarăşul", corectat urgent cu "domnul", īn hohotele de rīs ale asistenţei. Ilici a motivat că īn Internaţionala Socialistă cuvīntul tovarăş este folosit des. Explicaţie subţire, dacă ţinem cont prin ce-a trecut Romānia pe cīnd eram siliţi să ne adresăm cu "tovarăşe". Oricum, Iliescu nu-i la primul porumbel slobozit pe gură. El a mai zis cīndva, de pildă, că "proprietatea e un moft". Deh, de la o vīrstă păcatele tinereţii īşi iţesc coarnele cīnd nu te aştepţi. Aşa că delegaţii l-au trimis la pensie - Iliescu este simplu membru PSD şi senator.
 

 

Omul de paie al lui Năstase

Să nu ne lăsăm păcăliţi de rotirea cadrelor petrecută īn PSD. Faptul că Mircea Geoană a fost ales preşedinte nu e de natură să schimbe nici imaginea PSD şi nici realitatea că acesta e un partid al corupţilor. Bietul Geoană, bun īntotdeauna de scos la īnaintare (ca īn campania pentru Primaria Bucureştiului, cīnd Băsescu a măturat cu el pe jos), va fi marioneta lui Adrian Năstase, naşul mafiei de partid şi, pīnă de curīnd, şi de stat. Năstase, preşedintele executiv al PSD, va conduce īn tandem cu Miron Mitrea, secretar general al partidului, alt meseriaş īn sforării financiar-politice. Acesta din urmă trebuie să dea socoteală pentru jaful petrecut īn transporturi (de la lucrările pe bani publici date fără licitaţie unor clienţi politici, pīnă la operaţiunea MTC TV Constanţa, prin care i-a băgat īn buzunar 6 milioane de euro prietenului său Burci, fost patron la Prima TV). Īn gaşcă mai sīnt destui care trebuie chemaţi pe la Parchet.

 

Victor Iuşcenko se dă prieten cu Romānia

Discursul ţinut de preşedintele Ucrainei īn plenul Parlamentului romān, pe 21 aprilie a.c., a fost tratat cu lipsa de parlamentarii PSD. Erau cu toţii la congresul partidului, unde cică īşi schimbau conducerea. Iuşcenko a vorbit unei săli īn care jumătate din asistenţă era formată din personalul celor două Camere. Nu-i bai, că nici n-a spus mare lcuru. Iuşcenko a declarat doar că există o mare posibilitate ca relaţiile dintre Romānia şi Ucraina să se īmbunătăţească. Īn timp ce şeful statului ucrainian īşi rostea textele, se săpa īn continuare la canalul Bīstroe, care ne va distruge Delta, iar romānii din nordul Bucovinei, aflaţi pe teritoriul Ucrainei, erau trataţi cu aceleaşi sentimente "frăţeşti" ca şi pīnă acum.
 

 

C.V. Tudor alunecă pe tobogan

Nici tumbele groteşti, nici pamfletele răsuflate, nici spumele la gură pe care face pe tv nu-l mai salvează pe pacientul de onoare al PRM. Vadim prinde viteză pe panta spre subsolul sondajelor de opinie. Este explicabil de ce: cīnd īţi schimbi de atītea ori părul şi năravul tot de naţional-comunist īl ai, nu te mai crede nimeni. Ba mai provoci şi greaţa. Ca dovadă că se dezumflă, "patriotul" de paradă este părăsit pīnă şi de prietenii săi evrei. Nati Meir, omul care l-a purtat cu vorba pe C.V. Tudor că-i deschide uşi īn Europa şi īn Israel, a plecat din partid şi ameninţă cu dezvăluiri. Probabil ştie că nu mai putea face nici un gheşeft cu tribunelul pasionat de rudotel.
 

 

O "comemorare" specială

Īn această lună, pe 9, se īmplinesc 110 ani de la naşterea filosofului şi poetului Lucian Blaga (pe care noi l-am omagiat īntr-un număr special, cu ceva vreme īn urmă). Autorităţile romāne au īnţeles să-i onoreze memoria marelui cărturar prin ridicarea unui monstru de sală de sport līngă mormīntul său de la Lancrăm. Toate intervenţiile unor personalităţi ale culturii romāne, ca şi protestele jurnaliştilor şi ale sociatăţii civile s-au lovit de o tăcere impenetrabilă. Construcţia merge īnainte.

 

Autorii morali ai mineriadei, anchetaţi

Pe 22 aprilie s-au īmplinit 15 ani de la īnceperea mitingului-maraton din Piaţa Universităţii, care avea ca principal obiectiv scoaterea comuniştilor din viaţa publică. Ion Iliescu, proaspăt preşedinte ales, a īnăbuşit īn sīnge mişcarea, asmuţind minerii asupra demonstranţilor, la jumătatea lui iunie 1990. Redeschiderea dosarului mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 aduce surprize. Reaudiat de procurori, Miron Cozma, fostul lider al ortacilor, a īnceput să spună ce ştie despre implicaţiile politice ale crimei pe care a comis-o (şi nu-i o figură de stil: chiar au murit patru oameni atunci, iar alte zeci au fost stīlciţi īn bătaie şi arestaţi abuziv). El recunoaşte că a fost chemat la Bucureşti de Ion Iliescu atunci, dar oamenii preşedintelui (ca Voican Voiculescu) l-au īndemnat să vină şi īn februarie 1990. Aflăm că minerii au fost coordonaţi īn năvala lor prin Bucureşti, printre alţii, de colonelul de armată Kuki Borislavski, cumnatul lui Petre Roman – pe atunci premier. Declaraţiile lui Cozma sīnt susţinute de cele ale altor persoane implicate īn acele evenimente, ca gen. Mihai Chiţac. Urmează să fie audiaţi Petre Roman, Ion Iliescu şi alţi politicieni aflaţi atunci la conducerea ţării, precum şi mai mulţi militari. Vom vedea dacă actuala putere va merge pīnă la capăt cu ancheta şi cu judecarea vinovaţilor pentru barbaria īnfiorătoare din vara lui ’90.

 

Memoria holocaustului.

Palatul Naţional al Copiilor a găzduit, pe 22 aprilie, īn sala Europa, activitatea extraşcolară "Memoria Holocaustului", organizată īn cadrul Anului European al Cetăţeniei prin Educaţie şi prin care elevii Şcolii nr. 133 au cunoscut tragedia poporului evreu stānd de vorbă cu supravieţuitori ai lagărelor de concentrare. Foarte bine. Aşteptăm acum ca autorităţile romāne să organizeze o īntīlnire a elevilor, nu numai bucureşteni, ci din toată ţara, cu supravieţuitorii rezistenţei anticomuniste din Romānia, cu cei care au scăpat de moarte după luptele din munţi, după ce au trecut prin "reeducarea" de la Piteşti sau prin anchetele Securităţii. Să īnvăţăm de la ei despre tragedia poporului romān, cīt īncă īi mai avem printre noi. Că nici un guvern postdecembrist nu s-a īnvrednicit pīnă azi să se ocupe de educaţia tinerelor generaţii privind Holocaustul săvīrşit contra romānilor. E adevărat că nici romānii nu au la īndemīnă vreo pīrghie coercitivă asupra puternicilor zilei, alta decīt votul – şi nici pe asta nu ştiu s-o folosească.

 

Mărturii despre infernul comunist

Site-ul www.gid-romania.com este dedicat īn special mitingului-marton din Piaţa Universităţii, aprilie-iunie 1990, dar conţine informaţii importante şi despre gulagul comunist pe care romānii l-au suferit timp de 45 de ani. Īntr-o secţiune dedicată acestei ultime chestiuni, autorii site-ului susţin că īn Romānia comunistă au fost arestate trei milioane de persoane, 500.000 au ajuns īn gropile comune ale lagărelor şi īnchisorilor politice, 200.000 au murit īn colectivizarea forţată, iar 10.000 au fost ucise īn rezistenţa armată din munţi. Din păcate, autorii site-ului nu dau sursa acestor date. După cercetări ale unor istorici dedicaţi aflării adevărului despre holocaustul īmpotriva romānilor, cifrele ar fi mult mai mari, grozăvia mult mai adīncă. N-ar trebui să avem linişte pīnă cīnd nu vom afla adevărul īntreg despre ce ni s-a īntīmplat sub regimul comunist.

 

Rusia, somată să-şi cheme soldaţii acasă

Traian Băsescu a participat la reuniunea GUUAM (grupul statelor emancipate de sub cizma rusească: Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan, Moldova), la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai SUA, OSCE şi ai Poloniei. Rusia nu a fost īnsă reprezentată, căci nici nu a fost invitată, ceea ce a produs iritare la Kremlin. Pe agenda GUUAM au fost trei probleme principale: reglementarea conflictelor īngheţate din regiune, lupta īmpotriva terorismului şi a crimei organizate şi cooperarea economică.

Traian Băsescu a insistat pe problema Transnistriei. Victor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei, a propus un plan de rezolvare a conflictului, care nu include īnsă federalizarea Republicii Moldova. Planul Kievului prevede īn esenţă democratizarea regiunii din stīnga Nistrului, prin alegeri libere, desfăşurate sub observarea lor de către Uniunea Europeană, OSCE, Consiliul Europei, Rusia, SUA, precum şi implicarea acestora īn negocierile privind rezolvarea diferendului transnistrean.

Preşedintele Băsescu nu a fost īnsă de acord cu acest plan, susţinīnd că nu pot fi ţinute alegeri īn absenţa democraţiei şi că astfel de alegeri ar putea duce la "legitimarea unor enclave separatiste īn interiorul ţării".

Ca urmare, nu s-a ajuns la semnarea unui document concret privind conflictul din Transnistria, ci doar a unei declaraţii de principii, īn care i se cere Rusiei să-şi retragă trupele din Moldova şi Georgia.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!