Omagiu unui Arhiereu mereu tânar

Caci Mielul care sta în mijlocul scaunului de domnie va fi Pastorul lor, îi va duce la izvorul apelor vietii si Dumnezeu va sterge orice lacrima din ochii lor. (Apocalipsa 7:17)

Fara îndoiala ca exista apa vie care curge din coasta împunsa a Mântuitorului pe cruce si pe care El o proclama solemn stând în picioare: "Cine crede în mine, din inima lui vor curge râuri de apa vie, cum zice Scriptura." (In. 7; 38)

Exista si apa vietii despre care ne spune Sf. Ioan în motto-ul Omagiului nostru si în alte parti, care ne este daruita de Dumnezeu fara plata: …si celui ce-i este sete sa vina! Cine vrea, sa ia apa vietii fara plata! (Apocalipsa 22 : 17)

Dumnezeu ne da apa vietii fara plata, dar ne cere sa venim la El ca s-o primim. Unii vin si pleaca înapoi setosi; altii vin si o primesc pentru rodire, unii o suta, altii 60, altii 30 (Mt. 13 :3-9) Cine are urechiu de auzit sa auda. Sunt însa unii fericiti carora Dumnezeu le da apa vietii fara masura si duhul lor, mereu tânar, nu se vestejeste niciodata: tari în suferinta, neînduplecati în fata asupririlor, nepatati în fata calomniatorilor, niciodata raspunzând cu aceeasi moneda, ei îsi îndeplinesc destinul harazit de Dumnezeu, pasind demnii peste nimicniciile momentului, spre împlinire. Acestia sunt oameni nascuti cu o mare fagaduinta lânga ei. Purtati de vrerea lui Dumnezeu pe care o asculta, trec prin toate vicisitudinile, poate uneori nici nu stiu unde-i mâna Duhul, dar, într-o clipa neasteptata, printr-o rasucire brusca a circumstantelor, vointa lui Dumnezeu se împlineste în ei si prin ei, caci lor le-a dat Dumnezeu multe si mult i-a încercat, ca pe un argint lamurit în cuptor de pamânt, de sapte ori curatit. (Ps. 12 : 6)

Cei mai multi trecem prin viata aceasta comozi, aspirând la functii sedentare, unde duhul nostru nu tremura si inima noastra nu arde cum ardea inima în cei doi Apostoli când le vorbea Iisus pe cale spre Emaus. La cina noastra de seara Iisus nu mai frânge pâinea, glasul Lui nu-l mai auzim.

Dar pentru Ierarhul acesta mereu tânar, pâinea se frânge odata cu inima, glasul Domnului pentru el graieste. Uneori glasul sfânt amuteste, încercarile curg, vrajmasul îi prigoneste sufletul si viata i-o calca în picioare, dar, pâna acum, Domnul nu l-a dat mortii, caci nu s-a închinat dumnezeilor mincinosi, nu a plâns dupa castravetii Egiptului si nici n-a cârtit în pustie întorcându-si privirea spre vitelul de aur. Nu a ratacit de la dreapta credinta, nu s-a lasat ispitit de slava desarta, nici nu s-a închinat puterii omenesti sau stralucirii mintilor care au parasit calea Domnului glorificându-se pe ei însisi. Câteodata Domnul l-a apasat tare, câteodata a trimis vrajmasii asupra lui sa-l sfâsie cu dintii, ademeniri si fagaduinte, grairi de rau, apasare pe cerbice. Dar, înca odata, mortii nu l-a dat, caci El îl pregatea pentru o stare mai înalta, pe care totdeauna o daruieste celor care Îl iubesc pe El. Mintea lui nu s-a întunecat din cauza anilor, duhul lui nu s-a încovoiat pentru a place oamenilor, ci totdeauna a tintit mai sus.

Astazi, pacatele se curata, inima se îmbuneaza, dragostea arhiereasca învaluie pe toti, cu caldura inimii care niciodata nu a gândit razbunare.

Pasind pe treapta înaltarii, binecuvintati, Înalt Presfintite pe toti care va urasc si care va iubesc iubesc, pe cei care v-au facut rau sau v-au facut bine, ca nimeni sa nu plece flamând sau însetat, sau întristat de la acest ospat al bucuriei. Dumnezeu sa va tina mintea treaza spre pazirea adevaratei gândiri ortodoxe, darul vorbirii si al scrisului neîntinat de nici o minciuna din cele care astazi bântuie lumea, poftirile neîngaduite sa nu vi se atinga de inima si totdeauna sa raspânditi binecuvântari pe care noi vi le cerem, dar si peste cei care nu vi le cer, însa au nevoie de ele. Amin!

Binecuvântati si iertati!

Pr. Gheorghe Calciu

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!