Patru personalitati jertfelnice omagiate la Slobozia

Asociatia ROST a fost co-organizator al unei expozitii-eveniment la Muzeul Judetean Ialomita, alaturi de aceasta institutie si de Consiliul Judetean Ialomita, joi, 27 aprilie a.c. Sub genericul "Patru biografii de carturari/ Patru destine de martiri", Muzeul Judetean Ialomita a constituit o expozitie de documente, fotografii si obiecte apartinînd lui Nicu Steinhardt, Radu Gyr, Vasile Voiculescu si Mircea Vulcanescu. Aceste personalitati exemplare ale culturii române – modele atît prin viata pe care au dus-o, cît si prin opera lasata noua – sînt legate prin jertfa. Dupa Sfintele Pasti – o sarbatoare a jertfei din iubire si a rascumpararii umanitatii prin jertfa Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos – manifestarea de la Slobozia s-a vrut o pilda de jertfa data de oameni.

Expozitia, care dureaza pîna pe 27 mai a.c., a fost deschisa prin cuvîntarile organizatorilor si ale rudelor celor omagiati.

Claudiu Târziu, directorul revistei ROST – care a dedicat cîte un numar fiecaruia din cei patru –, a explicat de ce este important mentinerea vie a memoriei unor astfel de oameni. De asemenea, Claudiu Târziu a prezentat numarul pe aprilie al revistei ROST, închinat Parintelui Gheorghe Calciu.

Emiliei Corbu, arheolog si doctor în istorie, i se cuvine un cuvînt special de multumire pentru stradania si dragostea cu care s-a ocupat de organizarea expozitiei în cele mei mici detalii.

"Evaghelia dupa Iuda"

La începutul lunii aprilie, postul TV "National Geographic" a transmis un documentar despre o asa-zisa "Evanghelie dupa Iuda". Filmul este construit în jurul unui document în limba copta, vechi din anii 200 – 300 dupa Hristos, care apartine seriei de evanghelii apocrife. Documentul a fost descoperit în 1970 si în toti anii scursi de atunci a fost tradus, cercetat si autentificat. Potrivit acestui papirus, Iuda ar fost cel mai iubit dintre apostolii Mîntuitorului nostru, Care, de aceea, i-a încredintat misiunea de a-l trada, ca sa se poata împlini profetiile privind moartea si Învierea Sa. Logic, daca Hristos nu ar fi fost tradat de Iuda, nu ar fi fost rastignit si nu ar fi înviat. Or Învierea Domnului, prin care ni s-au deschis portile mîntuirii, este esentiala pentru crestinism.

Interesant, "Evanghelia dupa Iuda" se încheie dupa tradare, fara sa ne spuna ce s-a întîmplat cu tradatorul.

Întîi de toate se cuvine precizat ca evanghelia înseamna marturia unuia din cei care au stat aproape de Iisus Hristos, cît Fiul lui Dumnezeu s-a aflat în trup, si au cunoscut viata si învatatura Sa în mod nemijlocit. Însa, dupa cum stim din Sfînta Scriptura, Iuda s-a sinucis imediat dupa tradare, deci n-a avut vreme sa scrie. A doua observatie: daca Iuda stia ca, din supunere fata de Hristos, a participat la realizarea scenariului divin pentru salvarea lumii, nu s-ar mai fi sinucis, comitînd un pacat capital. Mai mult, daca Mîntuitorul l-ar fi rugat pe Iuda sa fie tradator pentru a se împlini profetiile (cum se spune în document), dupa Înviere, cînd li s-a aratat apostolilor, cu siguranta Hristos le-a fi spus si lor despre menirea pe care a avut-o Iuda. Nu exista nici un motiv pentru care Iisus, în incomparabila Sa dragoste de oameni, sa fi lasat ca Iuda sa fie urît în vecii vecilor de toti crestinii. Si înca: Hristos ar fi stiut dintru început ca Iuda va ceda si se va sinucide si nu l-ar fi ales pentru aceasta misiune.

Una peste alta, "Evanghelia dupa Iuda" pare mai degraba o încercare de deposedare a lui Iisus Hristos de dumnezeire, de prezentare a Sa ca a unui om care, este supus greselii. Cel care a scris aceasta poveste nu iu în calcul esenta divina a lui Iisus, care nu avea nevoie sa joace tragedia rastignirii, pentru a putea aduce apoi bucuria Învierii. El stia ca asa se va întîmpla, nu trebuia sa puna nimic la cale.

Dupa aceasta "evanghelie", mai ramîne sa apara una în care sa ni se spuna ca Iisus nici n-a înviat, ci a fost furat de ucenicii sai fanatici, care au reusit astfel sa mistifice împlinirea profetiilor Sale.

În fine, nu putem ignora faptul ca "marea dezvaluire" a fost difuzata în România, dar si în alte tari crestine în plin post al Pastelui.

Biserica si Academia, pe acelasi front

Societatea Culturala "Tinutul Herta", prin presedintele sau, prof. dr. doc. Ion Gherman, ia pozitie în chestiunea mostenirii Gojdu. Profesorul Gherman ne-a trimis un mesaj, din care citam: "Ne alaturam unei asemenea juste pozitii (pentru recuperarea averii Gojdu – n. red.), în fruntea careia s-a situat Biserica, prin ÎPS Mitropolitul Bartolomeu Anania, si Academia Româna (...).

Consideram ca este necesar un front comun al celor doua institutii cu altele, care au obiective de interes national, si în alte cazuri asemanatoare. Asa, de pilda, Societatea noastra s-a adresat Academiei Române, cu rugamintea de a încerca sa puna în valoare ruinele unei biserici domnesti din satul Movila de lînga Herta, despre care se spune ca a fost ridicata de marele nostru Voievod Stefan cel Mare. Ucrainienii, pe teritoriul carora se gasesc astazi aceste ruine, n-au nici un interes sa se ocupe de ele.

De asemenea, cele doua înalte foruri ar putea sa-si dea mîna împotriva profanarii mormintelor românilor din cimitirele de la Herta si din Cernauti. În cimitirul de la Herta am putut vedea cum este batjocorita crucea-monument ridicata în memoria familiei de români Ioan Soneriu, iar în cimitirul Central din Cernauti, se stie ca a fost distrus mormîntul sorei lui Eminescu, în spatiul respectiv fiind înhumata o familie de ucrainieni. De o soarta asemanatoare au avut parte si mormîntul Acad. Dimitrie Dan, al lui I.G. Sbiera, profesorul lui Eminescu, si mormîntul pictorului Epaminonda Bucevschi.

Se vede din acestea ca, daca sovieticii, mai înainte, nu încapeau de cei vii, pe care s-au grabit sa-i închida, sa-i deporteze sau sa-i asasineze, ucrainienii de astazi nu încap nici de cei morti, carora le nesocotesc si odihna de veci".

Pentru educatia traditionala a copiilor nostri

Complexul educational "Copil Istet" a participat cu un stand propriu la târgul pentru scoli si gradinite de la Palatul Copiilor, desfasurat în perioada 6 - 12 aprilie a.c. Au fost expuse lucrarile copiilor de la cercurile de arta: icoane pe sticla, desene, farfurii de lut cu motive nationale, linguri de lemn pictate si cani de lut ars. De asemenea, a fost prezentata oferta educationala a centrului, în traditia crestin ortodoxa si nationala, pentru copiii de la vârsta de un an si jumatate, pe grupe de vîrsta si tematice, gradinita si program afterschool pentru clasele I-IV.

Complexul educational "Copil Istet" are binecuvîntarea Parintelui Protosinghel Iustin Pîrvu, staretul Manastirii Petru-Voda (Neamt) si functioneaza sub îndrumarea duhovniceasca a Parintelui Valentin Mâtu, staretul Manastirii Turnu – Prahova si a Parintelui Amfilohie Brînza, duhovnicul Manastirii Diaconesti – Bacau, cu ajutorul personalului didactic recomandat din manastirile bucurestene si sprijinul crestinilor din zona.

Conceput ca replica româneasca (modesta, dar plina de elan sufletesc) si crestin-ortodoxa la actualul curent cosmopolit, ecumenist-globalist si sincretist-newage, complexul educational "Copil Istet" a pornit cu în iunie 2004, initial prin programul afterschool, dezvoltat ulterior, din 2005, cu gradinita într-o nou loc, urmat firesc de extinderea programelor pe o arie larga (cursuri de specialitate de germana intensiv, engleza, religie crestin ortodoxa, desen si pictura, modelaj, arta traditionala româneasca, origami – în engleza, cursuri de patinaj gheata, înot, role, miscari de dans si coregrafie primara etc.). Contact si detalii la www.copilistet.ro.

Rugati-va pentru Parintele Arsenie!

Parintele Arhimandrit Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României, trece printr-o mare cumpana acum, la 92 de ani de viata. O hernie de disc la obligat sa suporte, recent, o interventie chirurgicala destul de riscanta avînd în vedere vîrsta Parintelui. Operatia s-a încheiat cu succes, medicii apreciind ca Parintele Arsenie se afla într-o forma fizica si psihica excelente. Totusi, covalescenta este de durata si pot aparea surprize neplacute. sa ne rugam pentru sanatatea sa, asa cum si Sfintia Sa se roaga mereu pentru sufletele noastre, ale tuturor.

Voronin sfideaza din nou

În zona Cimitirului Central din Chisinau se construieste un urias monument ocupantului sovietic. Sute de muncitori si soldati ai Armatei Nationale lucreaza razbit pentru a termina monumentul înainte de 9 mai, cînd se vor împlini 61 de ani

de la încheierea celui de al II-lea razboi mondial. Monumentul, care înglobeaza si un complex muzeal, este ridicat din ordinul direct al presedintelui Vladimir

Voronin, care în acest fel vrea sa mai adauge un gest de slugarnicie fata de Moscova, la sirul celor de pîna acum (începînd cu inventarea "limbii moldovene;ti", continuînd cu falsificarea istoriei Basarabiei si cu masluirea recensamîntului populatiei menit a demonstra ca românii sînt minoritari, si încheien cu iesirile antiromânesti cunoscute).

Pîna acum, autoritatile moldovenesti nu au construit nici macar un monument închinat memoriei celor aproape un milion de victime ale represiunilor comuniste.

Cedam si în fata Rusiei

Legea pentru ratificarea Protocolului dintre România si Rusia privind inventarierea relatiilor bilaterale, publicata în Monitorul Oficial pe 17 aprilie, marcheaza o înfrîngerea grea de consecinte a diplomatiei românesesti. Interesele României legate de Federatia Rusa sînt abandonate de Ministerul de Externe, aflat sub deplorabila conducere a lui Mihai Razvan Ungureanu.

Legea ratifica un document semnat la 8 noiembrie 2005 de catre ministrul de Externe român M. R. Ungureanu si omologul sau d la Moscova, Serghei Lavrov. Document care a fost ascuns opiniei publice timp de 6 luni. Pe scurt, prin Protocol este abandonat Tezaurul românesc si este ignorata ocuparea Basarabiei si Bucovinei de nord de catre URSS.

Extraterestrii de la "ALA"

Marius Vasileanu, redactorul sef al "Adevarului literar si artistic", este semnatarul unui recent editorial care ne-a surprins neplacut. Textul – intitulat "Duminica întîlnirilor de mîine" – este o pledoarie pentru adaptarea Bisericii la realitatile veacului. Si autorul ne asigura dintr-un început ca adaptarea nu înseamna renuntare la esenta. Totusi, Vasileanu se pronunta, mai încolo, contra "fundamentalistilor" ortodocsi, care nu vor unitatea cu catolicii, si nu pierde ocazia sa-i aduca un elogiu papei Paul al II-lea. Într-un alt loc, Vasileanu crede ca va veni vremea cînd ni se vor descoperi civilizatiile extraterestre si ca aceasta întîlnire "va fi aducatoare nu numai de noi paradigme ci si de noi sensuri pentru marile religii". Probabil ca el ne sugereaza, astfel, subtil, sa luam mai usor Sfînta Scriptura, ca altminteri n-am crede în existenta extraterestrilor. Ciudata învatatura pentru unul care pretinde ca, de cîtiva ani, preda religie ortodoxa si istoria religiilor.

Sub conducerea lui M. Vasileanu, "ALA" parea a se îndrepta spre o cale traditionala, care valorizeaza literatura crestina si redescopera reperele vechii lumi românesti. Sa speram ca acest editorial n-a fost decît un accident de parcurs.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!