|
Vremea Dreptei n-a sosit
de Claudiu TĀRZIU
Ţara īntreagă pare cuprinsă de o dragoste subită pentru Dreapta.
Aşa cum n-a fost ea nici măcar imediat după ieşirea din
totalitarismul comunist. O frenezie, vecină cu isteria, i-a cuprins
pe mai toţi politicienii vizibili īn a se afirma ca oameni de
dreapta. Pīnă şi Adrian Năstase, lider al neocomuniştilor dedulciţi
la capitalism, spune că a avut o guvernare liberală şi, deci, de
dreapta! Las că liberalii noştri n-au fost nicicīnd altceva decīt
"roşii" deconspiraţi de Eminescu. Oricum, tupeul năstăcian blochează
o discuţie principială.
Aşadar, de ce īi va fi apucat deodată amorul de Dreapta pe toţi
oportuniştii? Să fi īnţeles ei că numai măsurile de dreapta vor
vindeca ţara de corupţie, mediocritate, sărăcie şi līncezeală? Ori
se va fi săturat romānul să mizeze prosteşte pe Stīnga?
Nici una, nici alta. Nici poporul, nici politicienii nu şi-au
venit īn fire. Vremea Dreptei n-a sosit. Agitaţia īn jurul ideii de
Dreapta e stīrnită de mirosul banilor. Şi, mai precis, vīnzoleala nu
are īn centru conceptul de Dreapta, ci de un surogat: ideea
populară.
Īn Romānia sună prost "partidul popular", căci evocă "republica
populară", sub care au fost sfărīmate temeliile sănătoase ale
Romāniei: monarhia, Biserica, elita intelectuală, Şcoala, Armata
Pentru pitecantropii politici de la noi, īnsă, popular
rimează cu Europa şi mai ales cu euro, cu munţi de euro. (continuare) |
