numarul 1, martie 2003

Jocul  Rusiei

Relatiile internationale trec printr-o neobisnuită nervozitate generată de disputa referitoare la justetea unei posibile interventii în Irak. Totusi, Rusia a parut ca se mentine în afara tensiunii globale. Abandonînd tentatiile implicării în chestiunea războiului, Moscova transformă nelinistea din Golf, dintr-o problemă globală într-o dispută bilaterală Islam-Occident. În ultimele luni, Moscova s-a abtinut de la declaratii severe care să obstructioneze America în numele unui presupus interes rusesc în Golf, permitînd Frantei si Germaniei să colecteze toate resentimentele Washington-ului si să adîncească falia inter-occidentală. Păstrînd o nuantă de neutralitate, Rusia îsi mentine o imagine nesifonată la nivel mondial.

Pentru a nu risca prietenia cu Bush si ajutorul economic de care are atîta nevoie, Putin a decis o politică precaută. El s-a retras un pas si a permis impetuosului Chirac să transforme O.N.U. în cîmp de confruntare cu Statele Unite. Rusia nu ar opune veto unei propuneri de interventie în Irak iar avantajele sale par a fi mai mari în cazul în care renuntă la vechea apropiere dintre P.C.U.S si Partidul Baas Arab Socialist. Politica pro-musulmană a devenit de modă veche după ce lumea islamică a început finantarea rezistentei cecene si după ce în Israel s-a format o puternică minoritate vorbitoare de limbă rusă, care este foarte influentă în mediile de afaceri.

Actualele interese rusesti în Irak sunt economice si comerciale dar embargoul general nu-i permite lui Saddam Hussein să pună eficient în practică simpatiile moscovite. Din contră, evolutia generală e o piedică pentru o ascensiune rusească în zonă. Moscova are de recuperat 8 miliarde $, datorii sovietice, dar regimul actual de la Bagdad nu-i poate restitui. Din cele 73 de terenuri petrolifere 49 nu sunt explorate decît superficial dar blocada internatională se interpune între puternicele companii rusesti si subsolul irakian. Comertul cu arme si cel cu alimente -medicamente, traditionale între părti, ar putea înflori doar în conditiile debarcării despotului arab. Chiar si interesele politico-strategice (stoparea terorismului care sustine pe ceceni, detensonarea lumii arabe) sunt comune între Rusia si Occident. Situatia ne indică, asadar, acceptul tacit al Moscovei pentru o inerventie americană iar opozitia sa poate fi doar o formulă retorică prin care să-si păstreze simpatii în frămîntata lume arabă.

Calmul păstrat de Rusia în arena internatională în acest context deosebit de agitat a fost dublat de un eveniment unic în noua istorie post-sovietică. În ianuarie 2003 a fost lansat primul număr (în engleză) al unei  reviste care se doreste a fi deosebit de infuent la scară mondială: "Russia in Global Affairs". Noua publicatie tinde a fi replica fericită a celebrei "Foreign Affairs" (S.U.A.) - cea mai prestigioasă revistă de relatii internationale din lume. Familiarizîndu-si cititorii cu viziunea rusească asupra  politicii globale, publicatia moscovită îsi propune să deschidă o bresă în monopolul occidental al gestionării ideilor de relatii internationale, să formeze opinii, să modifice mentalităti si să atragă atentia asupra capacitătilor noii Rusii de a construi provocări intelectuale pentru hegemonia Vestului.

Scrisă profesionist, revista se articulează în jurul unui articol impresionant ca mărime,intitulat "Noile provcări de securitate si Rusia". Analistii rusi consideră data de 11 septembrie 2001 ca final al războiului rece si insistă încă pe postura de semi-adversari dintre Moscova si puterile Vestului. Promovînd un destin global pentru Rusia, revista extinde (precum cele americane) interesele nationale la nivel mondial.Toate regiunile fierbinti pot aduce atingeri intereselor rusesti: Orientul Mijlociu (extremism islamic, instabilitate politică si fluctuatia pretului petrolului), fosta zonă sovietică (instabilitate politică si economică, esecuri ale constructiei statale, imixtiuni occidentale, opozitie la politica integrationistă a Rusiei), China ("expansiunea tăcută" către dominarea Siberiei si a Extremului Orient rus), peninsula Coreea, Statele Unite (cu politicile sale globale unilaterale), etc... Moscova este influentată de tot si doreste să influenteze totul.

Asadar, în timp ce Occidentul îsi consolidează faliile interne, Rusia - atentă la modificările globale si într-o permanentă adaptare - face pasi siguri către recîstigarea prestigiului pierdut si pentru construirea mediului de "concert mondial" care să înlocuiască unipolaritatea americană. Folosindu-se de ordinea liberală mondială (pe care Vestul o mentine cheltuind resurse importante) Rusia îsi dezvoltă economia, trasează noi relatii comerciale si politice, încercînd să depăsească vechea imagine radicală si să profite de actualul mediu intenational pentru a reveni ,"tăcut", în topul ierarhiei globale de putere. 

Petru Roibu