2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Gruparea revistei | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numarul 37, martie 2006

Sumarul revistei











Muzica aduce gripa aviara

 

Īn urma cu putina vreme, am condus o delegatie a ASTREI iesene īntr-o vizita la romānii din Odesa – Ucraiana. Calatoria a urmat traseul Galati-Reni (regiunea Odesa, Ucraina, unde traiesc 500.000 de romāni). Teama de autoritati ale romānilor de acolo, modul īn care īsi reprima orice gest de dragoste fata de Romānia, ostilitatea reprezentantilor Romāniei la Odesa, feluritele porniri contra celor care vin din Romānia mi-au lasat un gust amar.

 

Am ajuns la granita cu Ucraina īn dimineata zilei de 24 octombrie, trecānd prin trei vami (cea a Romāniei, a Republicii Moldova si a Ucrainei). Cea mai grea problema am īntāmpinat-o la granita ucraineana. Dupa cāteva ore de asteptare, vamesii ucraineni m-au trimis īnapoi acasa, deoarece tara noastra este contaminata cu gripa aviara, la ei nefiind nici un caz; cu toate ca sunt cu mult mai aproape de sursa de unde a pornit aceasta gripa. Īn cele din urma m-au lasat sa-mi continuu drumul. Mare bataie de cap mi-a dat aceasta gripa prin toate localitatile pe unde am trecut. Brusc, vamesii au devenit binevoitori si am ajuns īn raionul Reni. Primul popas a fost orasul Ismail, din raionul Ismail. Acum cātiva ani, īn Ismail functiona institutul pedagogic care īn prezent s-a transformat īn universitate, unde sunt si sectii cu predare īn limba romāna, dar cu un numar redus de ore. La universitatea de stat umanista am donat carti (manuale scolare, carti de literatura romāna si dictionare) si am invitat īn tara 45 de studenti, cu aceasta ocazie putānd vizita obiective culturale din Iasi si din Transilvania. M-am īndreptat apoi spre impunatoarea catedrala ortodoxa, loc īn care, an de an, tinerii romāni se despart de cei dragi pentru a veni la studii īn Romānia. Cu regret am aflat ca anul acesta, datorita amānarii semnarii protocolului dintre cele doua parti, tinerii nu au mai avut ocazia de a trai acest moment emotionant al vietii lor.

Am ajuns cāteva ore mai tārziu la Utconosovca, sat din raionul Ismail. Acolo am fost informat de catre primar ca nu am venit legal si ca trebuie sa ma īntorc īn tara din pricina ca aduc gripa aviara. Nici concertul cu muzica traditionala romāneasca pe care urma sa īl sustina un grup de copii romāni nu era legal, dupa parerea primarului, cu toate ca avea toate aprobarile necesare. A doua zi m-am prezentat la viceprefect, īn orasul Ismail, īmpreuna cu primarul de la Utconosovca. Dupa o lunga discutie a fost de acord sa se tina concertul. Am aflat ca am noroc de plecarea prefectului pe teren, caci nu mi-ar fi aprobat cererea daca īl gaseam acolo.

Concertul fusese aprobat, afisele puse si apoi taiate, primaria interzicānd concertul. Oamenii din sat au fost anuntati sa nu vina, caci este o actiune ilegala. Spectacolul a fost sustinut īn seara zilei de 25 octombrie.

Pe 26 octombrie – satul Babele, unde īn 1997, ASTRA Iasi, īmpreuna cu ansamblul Plai Moldovenesc, a sustinut un spectacol. Īn 1997 a fost īnfiintata acolo Asociatiunea ASTRA "Gavril Musicescu", care, desi avea peste 40 de membri, nu a desfasurat nici o activitate. Am fost adunati īn scoala si informati ca nu se mai tine concertul. La fel, la īnceput a fost aprobat, pentru ca apoi sa fie interzis.

Am mers la Primarie, pentru a vorbi cu primarul Zaporojan Alecsandru. Acesta m-a informat ca nu este o actiune legala, din pricina ca nu avem invitatie din partea primarului de a sustine concertul. La īnceput a emis o īnstiintare conform careia concertul se poate sustine, īn ea scriind ca Primaria nu are nimic īmpotriva. Apoi s-a razgīndit si a interzis concertul. L-am īntrebat atunci ce ar trebui sa facem pe viitor pentru ca spectacolul sa intre īn legalitate. Mi-a raspuns ca pe viitor sa īl informez personal, cu cāteva saptamāni sau luni īnainte, ca venim si sa īi dau informatii legate de numarul celor care vin si fiecare ce rol are (la ce instrument cānta, dirijor, ziarist etc.). A argumentat ca trebuie sa stie toate datele legate de noi, pentru a ne putea proteja cu politia, deoarece raspunde de noi. A adaugat ca gripa aviara este motivul pentru care nu se poate tine spectacolul. L-am informat ca este pentru prima data cānd mi se aduce la cunostinta ca aceasta gripa se transmite prin muzica... Daca le aducem gripa era normal sa nu ne primeasca. Primar mi-a raspuns ca ne-a primit ilegal,doar pentru ca este "baiat de treaba" si nu ne-a lasat pe drumuri. Daca l-as anunta personal pe primar, asa cum mi-a cerut, probabil ca ar aparea altceva si tot nu s-ar tine concertul. De fapt, si alte ansambluri romānesti, cum ar fi Calusul din Scornicesti si Busuioc Moldovenesc s-au lovit de aceeasi "gripa aviara"...

Primarul a īncheiat spunāndu-mi ca oricum nu tine de el, anularea spectacolului fiind hotarāta īn sedinta. A sustinut ca doreste sa colaboram si ca ne invita de pe acum la zilele satului, fugind de reportofonul infestat si nedorind sa facem un interviu. Ca peste tot, romānii au fost ospitalieri si ne-au primit īn casele lor. Īn schimb, frustrarea se observa din plin, frica de a vorbi cu un reporter, ideea ca nu pot face nimic si lipsa curajului de a actiona pentru: dreptate, adevar si romānism erau evidente. Numai termenul de politica le da fiori. Este curios faptul ca primarul satului este romān, la fel ca cel din Utconosovca. Nu toti romānii au fost primitori, existānd si amenintari din partea unora sa nu cumva sa mergem la razboi īmpotriva lor, ca vai si amar va fi de noi. Si din partea consulatului Romāniei am primit amenintari sa nu facem vālva si sa nu punem īntrebari indiscrete. Consulatul nu ne-a ajutat cu nimic; consulul chiar mirāndu-se ca am reusit sa ajung īn tara si sa mai aduc si materiale pe deasupra. Chiar daca se descurca īn vorbitul limbii romāne, aproape toti romānii de acolo se considera īn primul rānd ucraineni, vorbind numai limba ucraineana, urmarind posturile radio-tv īn aceasta limba chiar daca le prind si pe cele romānesti si luānd toate: traditiile, obiceiurile si cultura ucraineana. Putine ramasite de romānism au ramas īn locurile regiunii Odesa. Ucrainenii s-au purtat foarte urāt cu mine si cu grupul folcloric care ma īnsotea, fiind mereu provocati.

Īn drum spre Odesa am trecut pe lānga Cetatea Alba, un bastion romānesc la varsarea Nistrului īn Marea Neagra.

Pe 27 octombrie am ajuns la Odesa. Specatacolul s-a sustinut īntr-o sala a unui spital de recuperare pentru copiii cu diferite maladii. Dupa manifestrae am fost sa vizitam frumosul oras, pe urmele umbrelor stramosilor nostri. Teatrul national romānesc, multe statui, monumente si cladiri neogotice vegheaza de secole asupra trecerii timpului si a schimbarii ordinii umane.

Īn consulatul Romāniei de la Odesa se afla bustul poetului-national Mihai Eminescu, donat de primaria orasului Botosani cu trei ani īn urma, pentru a-l īnlocui pe cel disparut, īn conditii misterioase, acum cātiva ani īn urma. De curānd s-au īmplinit 120 de ani de la aflarea luceafarului literaturii romāne, Mihai Eminescu la Odesa, toata suflarea romāneasca din regiune asteptānd dezvelirea bustului.

De la Odesa, orasul celor sapte porturi, cu o istorie bine conservata, de parca timpul ar fi stat īn loc, al carui impunator teatru national romānesc ne aminteste de Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi, m-am īndreptat spre raionul Tatarbunar.

Noaptea am ajuns īn satul Borisovca, din Tatarbunar, unde īsi desfasoara activitatea asociatia culturala a romānilor "Valul lui Traian", avāndu-l ca presedinte pe domnul Nicolae Iacob Mosu. Tot īn acest sat, locuit 100% de romāni, se afla o manastire lānga care curge un izvor tamaduitor. Am abordat īmpreuna cu Nicolae Mosu tema romānismului si a legaturilor culturale romāno-ucrainene. Am fost informat ca, īn luna iunie, asociatia Valul lui Traian a participat la a XI-a editie a Deniilor Eminesciene, care a fost tinuta la Iasi, prin reprezentantii ei: Nicolae Iacob Mosu, Stefan Rotaru si Ecaterina Crevet. Īn septembrie, asociatia a participat la serbarea īmplinirii a 120 de ani de la vizita lui Mihai Eminescu la Odesa. Un alt membru respectat al satului Borisovca este preotul Nicodim Caraus, foarte iubit de oameni. Biserica satului, cu hramul Sfānta Parascheva, a fost restaurata si renovata prin eforturile depuse de parinte, care a platit acest efort cu propria sanatate. Īn biserica satului slujba se tine īn limba romāna. Un pas urias a fost facut pe drumul libertatii si pe cel al credintei, tinānd cont de faptul ca acum 5-6 ani oamenii satului au darāmat biserica, fiind atei si puternic influentati de cei care īi manipulau convingāndu-i ca biserica este o expansiune a romānismului. Multe obiceiuri romānesti s-au pastrat, printre care si ziua hramului Sfānta Parascheva. Pe data de 29 octombrie, m-am īntors acasa. Concertul de muzica traditionala romāneasca care urma sa se sustina īn satul "Satu Nou Sarata" a fost interzis de oficialitatile locale, care īsi permit sa īncalce legea peste tot.

Īn regiunea Odesa a Ucrainei am vizitat romānii din mai multe sate si orase, stabilind relatii de prietenie cu tinerii studenti de acolo si nu numai. Aceste relatii consolideaza legatura Odesei cu tara-mama, Romānia. La initiativa noastra, Mitropolia Banatului si a Bucovinei strānge carti pentru a le dona bisericii romānesti din satul Borisovca, sat locuit 100% de romāni, facānd astfel o biblioteca de carti duhovnicesti īn romāneste.

Drumul pe care l-am urmat īnspre Odesa a avut scopul de a mentine legatura cu romānii de acolo. Am reusit acest lucru, īn pofida tuturor īncercarilor si piedicilor puse de autoritati. Īnsa, trist este ca nu numai ucrainenii sīnt ostili romānilor care vin din Romānia, ci si mare parte din romānii din Ucrainca, care, din teama, prefera sa stea deoparte, sa nu intre īn vorba, sa refuze orice discutie cu un jurnalist. Astfel, este foarte greu sa afli īntr-adevar ce se īntīmpla cu comunitatea romānilor din regiuinea Odesa, de pilda. Consulii romāni de la Odesa, Nicolae Toca si Marin Segau nu au binevoit sa vorbeasca deschis despre activitatea lor. Mihai Fetiuc, coregraful formatiei din Botosani, nu m-a lasat sa-mi fac treaba de jurnalis din comoditate, se grabea sa plece cu autocarul si nu vrut sa astepte pīna didcut cu cītiva oameni.

Īn Ucraina reportofonul meu s-a stricat brusc. Specialistii electronisti pe care i-am consultat sustin ca a fost supus unui soc cu unde electromagnetice, probabil atunci cīnd mi s-au controlat bagajele īn vama. Altor jurnalisti li s-a īntīmplat sa li se voaleze filmele foto, ori sa le dispara casetele video filmate īn Ucraina.

Interzice unor acte de cultura, arderea cartilor romānesti donate de catre ASTRA Universitatii Umaniste din Ismail si blocarea oricarei manifestari prin care se īntretine identitatea nationala a romānilor din Ucraina arata cīt de īntīrziate pe drumu civilizatiei sīnt autoritatile din aceasta tara. Otravirea mai multor poeti romāni īn acesta tara, bataia intelectualilor, mentalitatile īnvechite si manipularea gāndirii oamenilor demonstreaza ca avem de-a face cu o Ucraina unde comunismul nu a murit, ci s-a altoit pe un nationalism salbatic.

 

Cristian Bodnarescu

Student al Facultatii de Filosofie a Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi



Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!