|
||||||||||||||||||||||||
| numărul 37, martie 2006 | ||||||||||||||||||||||||
|
|
Erou, īn greva foamei
Ivantoc si Tudor Petrov Popa sīnt ultimii detinuti politici din "grupul Ilascu" - al patriotilor romāni capturati īn timpul razboiului transnistrean. Ivantoc se afla deja īntr-o stare de sanatate precara cīnd a decis sa apeleze la aceasta forma de protest. La apelul disperat al celor doi romāni tinuti prizonieri de catre teroristii lui Smirnov, ministrul romān de externe, Mihai Razvan Ungureanu a declarat ca monitorizeaza situatia lor si ca "actioneaza consecvent, pe toate canalele diplomatice la dispozitie, pentru eliberarea lor". De 16 ani ni se spune acelasi lucru. Fiecare ministru de externe sau premier, cīnd vine vorba de cazul eroilor transnistreni, ne amagesc cu aceleasi asigurari.
Darīmati statuia lui Albert Wass!
Autoritatile romāne nu s-au sesizat īn acest caz, desi, īn urma cu cītva timp, s-au grabit sa acopere bustulul Maresalului Antonescu din curtea unei biserici bucurestene.
"Fascistul" a fost achitat Profesorul brasovean Grigore Oprita, judecat timp de trei ani sub acuzatia de "propaganda nationalist-sovina si raspīndirea de simboluri fasciste, rasiste si xenofobe" a fost achitat, recent, de catre Īnalta Curte de Casatie si Justitie. De fapt, Curtea a confirmat sentinta pronuntata, īn septembrie 2005, de catre Curtea de Apel Brasov, la care declarasera recurs procurorii. Judecatorii au salvat astfel ce se mai putea salva din reputatia unei justitii īnjurate pe toate drumurile. Ei nu au consimtit sa creeze un precedent periculos: condamnarea unui romān pentru convingerile sale politice. Oprita a fost pus sub acuzare de un procuror al carui nume nici nu mai merita pomenit, pe baza interpretarii abuzive a prevederilor Ordonantei de Urgenta 31/ 2002 (exact aceea pe care nu o aplica autoritatile romāne īn cazul criminalului de razboi Albert Wass). La vremea cuvenita, revista ROST a protestat īmpotriva actiunii penale declansate īmpotriva profesorului Oprita, aparīnd principiul libertatii de exprimare.
Fesenistii se dau conservatori O veste ca un traznet a razbatut īn presa romāna de curīnd: PD este partid conservator! Adica, partidul prezidential, cel care a perorat 15 ani pentru "o stīnga democratica" a facut stīnga-mpreujur 180 de grade si a devenit un partid de dreapta. Aripa tīnara a FSN de trista amintire, rupta din coasta lui Ion Iliescu, a reusit performanta de a schimba, la pocnetul din degete al lui Traian Basescu, doctrina si ideologia de o viata pe o ideologie si o doctrina perfect opuse. Cum asta? PD a batut la usa Partidului Popular European, urmarind sa prinda un loc īn gruparea care conduce Europa si, pentru ca s-a anuntat a fi "partid popular" dar nu exista si o doctrina populara, formatiunea lui Basescu s-a īnscris īn documentele īnaintate PPE drept grupare conservatoare. Īn stilul viclean binecunoscut, liderii partidului au declarat īn tara ca PD este popular, pentru ca nu dadea bine sa se afirme conservatori precum umanistii lui Dan Voiculescu "solutia imorala" a guvernarii. Oricīt s-ar feri PD de confuzia cu PC al lui Voiculescu, tot nu vor scapa. Asemanarile sīnt flagrante: ambele partide au fost initial declarat de stīnga, ambele au/aveau lideri banuiti ca au colaborat cu Securitatea, īn amīndoua se regasesc destui slujitori ai regimului comunst, si PD, si PC s-au declarat de dreapta peste noapte, fara urmele vreunei transformari ideologice petrecute īn timp.
Despre Ortodoxia pe litere īn "Dilema Veche" A aparut Ortodoxia pe litere. Īndreptar de fundamentalism literar (Ed. Christiana, 2006), cartea colegului si prietenului nostru Mircea Platon, pe care o recomandam din toata inima. Un cuvīnt bun despre acest volum a scris si Teodor Baconsky īn "Dilema Veche" (nr. 109, 24 febr. 2 mart. 2006). Ne face placere sa reproducem, pentru edificare, un fragment din articolul lui Teodor Baconsky. "Īmi place la dl Mircea Platon anticomunismul deopotriva filozofic, etic si religios. Autorul e metafizic, spiritualist, organicist, «mistic» livresc, adept al revelatiei ca sursa aletheica si, pe cale de idealista consecinta, promotorul unei drepte intelectuale capabile de fapte civice. Ma desfata, īn scrisul domniei sale, precizia chirurgicala cu care īmpunge pulpa translucida, de molusca, a corectitudinii politice. M-am amuzat pe cinste parcurgīnd paginile sale de polemica directa, unde «comisarii» dogmatismului neo-marxist sīnt luati la rost cu o dizolvanta verva comica, jumuliti de atributele lor pompos-eufemistice si purtati, disciplinar, prin fata unor oglinzi demistificatoare. Īnteleg foarte usor pornirea justitiara de a te rafui cu abuzurile modernitatii sau cu malformatiile specifice postmodernitatii militante. Pricep la modul participativ aspiratia de a reconstrui puntea dintre Biserica si societatea civila, dintre generatia tīnara si traditia culturala interbelica, asa cum salut ideea de a īntreprinde arheologia secolului al XVIII-lea pe versantul sau contrarevolutionar". Singurul lucru pe care i-l reproseaza Teodor Baconsky lui Mircea Platon este "amplombul umoral", pe care īl pune pe seama vīrstei.
PPCD (PNTCD), scos la mezat Gigi Becali, ignarul propietar de oi, pamīnturi, partid si fotbalisti, a anuntat, fudul ca de obicei, ca este urmasul lui Maniu (sic!). Patronul Stelei a promis ca īn doua luni va deveni presedintele PPCD (PNTCD), partid īn care este dispus sa bage atītea milioane de dolari cīt e nevoie ca sa ajunga īn Parlament. Īnsa, ne-a Jiji a pasit cu stīngul la piata, negociind cu Victor Ciorbea adormitul ala care a fost premier cīndva si a reusit sa distruga ce mai ramasese din PNTCD. Numai ca Ciorbea este acum simplu membru īn partid si nu are nici o influenta. De altminteri, liderul PPCD, Gheorghe Ciuhandu, i-a recomandat lui Becali sa discute cu el chestiunile legate de partid si nu cu tot felul de bagatori de seama. Seful PNG, Gigi Becali, a povestit ca Victor Ciorbea i-a cerut sustinere materiala pentru a-l īnlatura pe Gheorghe Ciuhandu de la cīrma PPCD. Īn schimb, Becali ar fi ajuns peste noapte liderul PPCD, iar Ciorbea īsi resuscita cariera politica devenind presedinte executiv al partidului cu un salariu lunar de 5000 de euro. Īn tot cazul, nici Ciuhandu n-a respins oferta de cumparare lansata de Becali, dar a nuantat. Disperarea-i mare, caci primarul Timisoarei, sef de partid īn week-end, a fost cīt p-aci sa-l accepte īn PPCD, chipurile pentru renasterea partidului, pe Ioan Talpes, fostul om de casa al lui Iliescu, ex-sef al spionilor romāni, care a fost amestecat īn scandaluri urīte cu iz de petrol. Īn īncercarea de a īntoarce mortul de la groapa, Ciuhandu a semnat recent si absorbtia unei grupari ciudate, zis crestin-democrata, īn care se gaseau cinci parlamentari alesi pe listele PRM dar promovati de sindicalistii de la BNS. Acum, s-ar zice ca PNTCD a revenit īn politica mare, avīnd si reprezentare parlamentara. Dar PNTCD a murit atunci cīnd a fuzionat cu URR si si-a schimbat numele; atunci au renuntat taranistii la mai tot ce-i caracteriza. De-acum, PPCD sa fie salvat. Īnsa, dupa informatiile noastre, va fi salvat pīna ce va fi īnghgitit de PD, avid de pedigri popular-european.
"Duhovnicul Moldovei" la 87 de ani Staretul Mānastirii Petru Voda din judetul Neamt, parintele Iustin Pārvu, a īmplinit 87 de ani. Supranumit de cei care īl īndragesc si "duhovnicul Moldovei", Parintele Iustin este considerat unul dintre cei mai mari duhovnici din tara īn viata si urmas al parintelui Cleopa. Nascut pe 10 februarie 1918 īn satul Poiana Largului din judetul Neamt, īntr-o familie numeroasa, parintele Iustin a intrat īn viata monahala la 22 de ani. A absolvit Seminarul Teologic din Roman īn anul 1945, an īn care a fost arestat si condamnat la 12 ani de īnchisoare, īmpreuna cu alti preoti si monahi, īn urma prigoanei comunismului īmpotriva credinciosilor. Pedeapsa i-a fost prelungita cu īnca cinci ani de detentie pentru ca "nu s-a lepadat de credinta īn Hristos", dupa cum marturisea parintele Iustin. Cea mai mare parte a calvarului a petrecut-o la Aiud, dar a muncit fortat si īn minele de plumb de la Baia Sprie si la taiat stuf īn Delta Dunarii. Īncepīnd cu anul 1964, cānd a iesit din īnchisoare, parintele Iustin a slujit la Mīnastirile Secu si Bistrita, iar īn primavara anului 1991 a pus bazele unui schit la Petru Voda, cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. Īn decursul ultimilor ani, viata monahala de la Petru Voda a cunoscut o īnlforire deosebita sub obladuirea parintelui: schitul a devenit manastire īn toata regula, cu 70 80 de calugari, īn apropiere a fost ridicat, prin fortele maanastirii, un schit de maici spre a īngriji de batrīnii si orfanii care si-au gasit adapost īn doua centre īntemeiate tot de calugari.
Scad sansele aderarii Un studiu realizat de Reuters pe baza intervievarii a peste 30 de analisti releva ca sansele Romāniei si ale Bulgariei pentru aderarea la UE au scazut fata de anul 2005. Potrivit analistilor, īngrijorarea fata de evolutia luptei anticoruptie face posibila amīnarea integrarii pīna īn 2008. Sondajul, facut īn perioada 7 - 9 februarie a.c., indica o probabilitate de 60% pentru Bulgaria si Romānia de a intra īn UE īn ianuarie 2007, fata de 70% īn urma cu trei luni. Si pe masura ce ne apropiem de data presupusei aderari, se vor īnmulti semnalele ca vom fi amīnati. Cu toate acestea, presedintele Basescu insista sa-si manifest convingerea ca vom fi primiti īn 2007 si ca, īn caz contrar, sīntem īn pom, caci "nu avem un plan B", recte de rezerva.
Feministele sīnt īn doliu
Asta a lasat omenirii Betty Friedan, īn timp ce unii dintre consīngenii au īnsīngerat lumea din aceleasi convingeri politice.
Extremismul din capul lui Gabriel Andreescu
Se īntareste Grupul de la Vatra Dornei Īntālnirea Grupului "DelaDorna" prietenii revistei ROST din luna februarie a.c. a reunit īntr-una din salile Liceului Economic Privat "Tara de Sus" reprezentanti a patru generatii, de la octogenara Tatiana Guga, presedinta de onoare a Filialei Arboroasa a Asociatiei Pro Basarabia si Bucovina, pāna la elevi de liceu. Silviu Aronet, initiatorul Clubului cititorilor revistei ROST din Vatra Dornei, a facut referire la scopul si la obiectivele clubului local si cāteva consideratii asupra vietii politice, a societatii civile si a reprezentantilor ei. "Īn peisajul politic sumbru, īn care domina incompetenta, hotia, ignoranta si prostul gust, reactia societatii civile, si mai ales a crestinilor ortodocsi, nu este īnca una potrivita. Societatea civila nu pare a fi pregatita pentru provocarile care-i stau īn fata. Salvarea ar putea veni nu de la politicieni, nu din afara, de la UE, ci din īntoarcerea la morala si fundamentele crestinismului ortodox. Adoptarea unora din principiile Rugului Aprins (o miscare spirituala putin cunoscuta romānilor, īn general, si tineretului, īn special) care presupunea īntoarcerea la o viata morala si duhovniceasca, participarea la Sfintele Taine ale Bisericii, frecventarea cu regularitate a slujbelor, spovedania deasa la duhovnic, practicarea Rugaciunii lui Iisus, dezbaterea unor teme culturale de interes ar putea duce la o asanare morala a societatii romānesti". Discutia a condus la stabilirea unei teme de lucru pentru īntālnirea Grupului "DelaDorna" din luna martie a.c. Astfel, a fost imediat adoptata propunerea Cristinei Botezatu ca la viitoarea īntālnire sa se discute despre personalitatea Parintelui Arsenie Boca, Staretul Manastirii Sāmbata de Sus.
O prioritate a UE: familia de homosexuali Putregaiul din Uniunea Europeana īncepe sa dea pe dinafara, oricīt ar īncerca sa-l ascunda, sub discursul elegant si reverentele protocolare, reprezentantii organizatiei. Primul soc a fost atunci cīnd oamenii de rīnd au īnteles ca birocratia UE īncearca sa-i īnglobeze īntr-un suprastat, īntr-un imperiu de tip nou, īn care identiatea nationala, suveranitatea, indenpendenta se reduc la zero. Si-atunci fracezii si olandezii altminteri foarte īngaduitori cu tot felul de aberatii ale noii ordini mondiale au trīntit Constitutia UE la vot. Din pacate pentru ei, cetatenii din statele membre ale UE nu mai pot reactiona si la agresiunea spirituala continua. Ei au fost educati sa considere firesti pronografia, homosexualitatea, consumul de droguri, goana dupa bani, sacrificarea ideii de familie. Īnsa, noi, cei carora nu ni s-au spalat īnca definitiv creierul si carora nu li s-a pervertit total sufletul, am putea reactiona. Iata un motiv: Parlamentul European a adoptat, recent, o rezolutie prin care cere tarilor membre ale UE sa-i protejeze pe homosexuali printr-o legislatie adecvata. Pe scurt, PE solicita tarilor membre si celor care vor sa adere, desigur sa condamne penal ceea ce īn document se numeste "homofobie" si care este asimilata rasismului, xenofobiei, sexismului si antisemitismului. Homofobia este considerata a fi o "frica irationala" fata de "minoritatile sexuale" (homosexuali, bisexuali, lesbiene, travesititi), teama bazata pe prejudecati si care se manifesta prin aversiune fata de non-heterosexuali. Si mai cere PE ca tarile membre sa "īntareasca lupta contra homofobiei" prin educatie īn scoli si sa permita casatoriile īntre "parteneri de acelasi sex". Tarile care nu se supun sīnt amenintate cu procese si sanctiuni. Iata īn ce Uniune Europeana vrem sa intram. Dar despre astfel de cerinte si despre altele chiar mai grave, oficialii nostri nu vorbesc.
Pericol de conflict etnic īn Secuime Forumul Civic al Romānilor din Harghita si Covasna a protestat la Guvern si Presedintie fata de actiunea separatista programata pentru 15 martie, la Odorheiu Secuiesc, de catre Consiliul National Secuiesc. Īntr-un comunicat de presa, Forumul Civic a solicitat presedintelui Basescu si premierului Tariceanu sa-si exprime o pozitie publica cu privire la "aceasta manifestare iredentista, care aduce vadit atingere ordinii constitutionale". Vicepresedintele Consiliului National Secuiesc, Ferenc Csaba, a anuntat, īn februarie, ca la Marea Adunare Secuiasca care va avea loc la Odorheiu Secuiesc īn 15 martie (Ziua nationala a maghiarilor de pretutindeni), CNS va lansa o proclamatie pentru infiintarea Tinutului Secuiesc ca regiune autonoma, la nivelul judetelor Covasna, Harghita si Mures. CNS a facut si o campanie de promovare a Adunarii, prin distribuirea a 50.000 de fluturasi. |
|||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet! |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||