Razboiul pentru Ierusalimul ceresc

Ioan Ianolide Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume noua, Editura Christiana, Bucuresti, 2006, 534 pagini.

Avem în fata noastra o carte cutremuratoare, folositoare si marturisitoare, aparuta în colectia "Predanie a Marturisitorilor Români din Închisori", îngrijita fiind de obstea Manastirii Diaconesti – Judetul Bacau si având prefata semnata de catre pururea pomenitul si regretatul Parinte Gheoarghe Calciu – Dumitreasa, iar postfata fiind elaborata de catre scriitorul si publicistul crestin Razvan Codrescu.

Memoriile, foarte miscatoare, ale celui care mucenicit în puscariile comuniste timp de 23 de ani, alaturi de Valeriu Gafencu – "Sfântul închisorilor", preotii Gheorghe Calciu, Marcu Dumitru, Gherasim Iscu, Constantin Voicescu, Dumitru Staniloae, Constantin Galeriu, Daniil Sandu Tudor ori scriitorii crestini Mircea Vulcanescu, Marcel Petrisor, Radu Gyr, Constantin Oprisan, Nichifor Crainic si Gheorghe Jimboiu împreuna cu multi altii, constituie "o adevarata odisee a spiritului, o introspectie abisala facuta cu multa umilinta si finete, pe care numai un om trecut prin chinurile iadului si iesit curat pe malul înalt al sfintirii le-a putut primi de la îngerul care l-a vegheat pe toata calea încercarilor", caci acesti martiri contemporani au supravietuit în arena "leilor comunisti" datorita credintei lor nestramutate în Dumnezeu - Cel Care "toate le poate celui ce crede", dându-le celor smeriti Harul ce sfinteste, stapâneste si ocârmuieste toata faptura!...

Manuscrisele, cu multe alte hârtii, au fost aduse de cineva, dupa moartea autorului, puse într-un sac, fara nici o ordine, fara numerotare, încât maicile de la Diaconesti, în frunte cu monahia Antuza Diaconu, au avut foarte mult de lucru pâna ce le-au ordonat si încropit în lucrarea de fata, fiind nevoite sa se orienteze dupa titluri, urmarind evenimentele descrise în concordanta cu istoria închisorilor prin care autorul si alti eroi ai memoriilor au trecut. Din toate relatarile despre închisori, cartea aceasta este una dintre cele mai duhovnicesti, una dintre cele mai patrunzatoare, cum ne spune si Parintele Calciu. Eroii din aceasta carte nu sunt plasmuiri ale unui scriitor în cautarea celebritatii, ci martiri ai unei credinte, persoane reale, care au trecut prin iad pentru a se sfinti si care prin vietile lor ne lasa pilda. Urcând, una câte una, treptele duhovnicesti, în vreme de urgie, au cautat în primul rând sa-si puna în ordine propriile vieti, sa înteleaga si sa traiasca experienta comunitara din Biserica primara, sa-si slefuiasca, încet dar sigur, caracterul pentru iubire, jertfa, bunatate si trairea dragostei comunitare.

Ei au trecut, cu pretul sângelui lor, prin scoala Filocaliei si a Spiritualitatii Rasaritene autentice. Cu alte cuvinte, deprinderea persoanei în lupta duhovniceasca, parcurgând toate treptele ascezei crestine, în cadrul razboiului nevazut si vazut în care au fost angrenati acesti slujitori ai lui Hristos si iubitori ai aproapelui, duce la o asemenea analiza ce "nu putea fi facuta de catre acesti tineri decât numai prin prezenta Duhului Sfânt, Care i-a asistat pe toata durata vietii lor în închisoare".

Autorul se opreste îndelung asupra celui supranumit Sfântul închisorilor, Valeriu Gafencu, exemplu de viata în Hristos. Ianolide, el însusi un om îmbunatatit duhovniceste, arata cu si-a asumat camaradul sau viata sa duhovniceasca în mod plenar, din convingere si din purtarea de grija a lui Dumnezeu, în pofida tuturor vicisitudinilor pe care le-a traversat din cauza sistemului si a regimului ticalosit, antihristic!

Lucrarea este o rememorare de catre Ianolide, sub teroarea de a nu fi prins, a unui sir de evenimente, fapte, momente cruciale, de-a dreptul existentiale si determinante pentru eroii cartii, care, în pofida intentiei dusmanilor lor, au reusit sa fie nu "niste victime", ci învingatori. Posteritatea obiectiva îi va aminti drept "eroii credintei", purtatorii Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pamântesti, din a doua jumatate a secolului al XX – lea!...

Legat de acest lucru, este foarte importanta precizarea lui Razvan Codrescu: "La peste 40 de ani de la lichidarea închisorilor politice comuniste si la peste 16 ani de la prabusirea vechiului regim, în România nu avem nici un martirologiu oficial si nici un martir crestin anticomunist, cinstit dupa cuviinta de Biserica neamului... Drept pentru care am gasit de cuviinta, la Editura Christiana, sa iesim în întâmpinarea ignorantei sau indolentei curente cu o colectie documentara închinata martirajului ortodox din România secolului XX, intitulata «Ortodoxia luptatoare». "Daca volumul de fata, atât de înrudit tematic, nu a intrat în colectia respectiva, este numai pentru ca a fost altfel structurat. Povestea lui este schitata, în mare, în lamurirea editoriala care precede textul regretatului Ioan Ianolide. Lucrata în cea mai mare parte, cu admirabila si exemplara migala, pe parcursul mai multor ani, la Manastirea Diaconesti, unde a ajuns dupa lungi peripetii (împlinindu-se astfel si nazuinta autorului dintr-o scurta însemnare cu caracter testamentar: «Calugarii vor fi cei mai îndreptatiti sa se pronunte asupra acestui document»), aceasta carte este fara îndoiala una dintre cele mai bune din întreaga literatura a închisorilor. Dar interesul ei nu sta atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovniceasca: anecdotica se complineste si se transcende prin adevarate pagini de Filocalie contemporana, relevând cu prisosinta ca în temnitele comuniste, în jurul lui Valeriu Gafencu, s-a constituit, mutatis mutandis, o miscare spirituala corespunzatoare celei promovate, dincoace de gratii, de gruparea «Rugului Aprins» de la Antim".

Aceasta carte-document este unica în felul sau la noi, una a rascumpararii timpului mântuirii si a vremurilor prin credinta, în care suferinta, asceza, viata duhovniceasca si cunoasterea mistica calca îngemanate pe urmele marturisitorilor din vechime - din perioada apostolica, patristica si postpatristica -, reamintindu-ne ca viata crestina si "crestinismul s-a nascut din jertfa lui Dumnezeu pentru oameni si a dainuit prin jertfa oamenilor pentru Dumnezeu". Razvan Codrescu nadajduieste ca într-un târziu martirii pentru Hristos din timpul comunismului vor beneficia de întreaga atentie a Sfântului Sinod si a Comisiei de Canonizare a Bisericii Ortodoxe Române, "care înainte de a înalta Catedrala Mântuirii Neamului în piatra, are prilejul de a o desavârsi pe cea înaltata în Duh, adaugându-i noi turle de sfintenie".

Întoarcerea la Hristos reliefeaza convingerea ca fara comuniune, participare si jertfa, crestinismul este o simpla ideologie, lipsita de Duh si de Adevar. Asadar, Biserica – o Institutie divino-umana vie si dinamica - nu este astazi un muzeu de antichitati, de piese istorice si artistice de valoare, ci constituie Muntele Schimbarii noastre la fata si al nasterii atâtor generatii de oameni "din apa, Duh Sfânt si foc", multi dintre ei iata, fiind chemati la a îmbratisa "cununa muceniciei si deci, a sfinteniei". Asadar, cei alungati din turnurile babilonice pot bate la portile cetatii noului Ierusalim – cel bisericesc si ceresc ce "nu are trebuinta de soare, nici de luna, ca sa o lumineze, caci slava lui Dumnezeu a luminat-o, faclia ei fiind Mielul" (Apoc. 21, 23).

Stelian Gombos

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!