2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Gruparea revistei | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numarul 61, martie 2008

Sumarul revistei




sensuri




biografii neobisnuite



Campanie: "Păstraţi curată Biserica!"

Bloggerul Sceptik a avut o iniţiativă excelentă, căreia ne-am raliat imediat: declanşarea unei campanii pe Internet pentru păstrarea curăţeniei morale īn Biserică. El a propus a webmaster-ilor şi blogger-ilor ortodocşi să fie cu ochii pe ce se īntīmplă īn Biserica noastră ortodoxă şi să sancţioneze, după puteri, īn spaţiul virtual, apostazia, ecumenismul, trădarea, hoţia, minciuna, compromisul, cenzura, făţărnicia şi alte apucături ale unor clerici şi ierarhi.

Ajutor pentru bătrīni singuri şi bolnavi

Īn zilele de 3 şi 10 februarie a.c., Asociaţia "Rost" a donat pachete cu alimente şi bunuri de folosinţă personală la 193 de bătrāni de la Căminul-Spital "Sf. Dumitru" din Bucureşti (cartierul Berceni).

Īn prima zi a acţiunii, au fost donate 160 de pachete, care conţineau dulciuri, fructe, sucuri, un prosop, o cană şi un săpun. Īn data de 10 febr., Asociaţia a revenit cu 33 de pachete, pentru persoanele care nu primit iniţial pentru că nu au fost suficiente pachete. Acţiunea a fost posibilă datorită sponsorizării făcute Asociaţiei de către firma TerrEst – Financial Invest SRL Bucureşti, căreia īi mulţumim īn chip deosebit.

 

Despre Kosovo, la radio Logos

Teologul şi publicistul Marcel Răduţ Selişte face o foarte bună emisiune la Radio Logos din Craiova, intitulată "Teologie şi viaţă". Ediţia din 22 februarie a.c. a fost dedicată proclamării unilaterale a independenţei Kosovo. De ce e interesat un teolog ortodox de această chestiune e simplu de explicat: Kosovo este un simbol al Ortodoxiei şi este o zonă unde Ortodoxia a fost cel mai dur prigonită īn ultimii 20 de ani. De ce este interesat un romān de problema Kosovo? Pentru că īn Serbia avem o minoritate romānească numeroasă şi pentru că exacerbarea naţionalismului īn zonă ar putea să le dauneze fraţilor noştri de sīnge. Īn emisiune a fost invitat şi Cladiu Tārziu, directorul revistei ROST, pentru a comenta evenimentele. El a spus, printre altele, că recunoaşterea independenţei Kosovo de către marile puteri nu este legitimă nici din punct de vedere legal – adică al dreptului internaţional –, pentru că nu există nici un text de lege care să permită enclave etnice independente pe teritoriul unui stat naţional; nici din punct de vedere moral, pentru că, dacă e adevărat că albanezii kosovari au suferit prigoana din partea atutorităţilor sārbe, şi ei au comis atrocităţi īmpotriva sārbilor. De asemenea, Claudiu Tārziu a declarat că romānii trebuie să fie solidari cu fraţii de credinţă sīrbi şi că se aşteaptă ca poziţia Romāniei (de nerecunoaştere a independenţie Kosovo) să fi īmblīnzit pornirile antiromāneşti ale sārbilor din Timoc.

 

Noica şi Mişcarea Legionară

Sorin Lavric, autorul unei cărţi de excepţie, Noica şi Mişcarea Legionară (Humanitas, 2007), a acordat recent un interviu interesant ziarului "Cotidianul", pornind de la volumul amintit. Īn interviu, ca şi īn carte, aceeaşi viziune echilibrată şi solid argumentată. Lavric afirmă, īntre altele, că tema adeziunii lui Noica la Mişcarea Legionară "e tratată inegal, īn funcţie de tabere. Adică fie se apasă cu īncăpăţīnare pe trecutul său legionar spre a i se compromite imaginea, īn bunul obicei al discreditării ideologice («dacă a fost legionar īnseamnă ca e un filozof de mīna a doua»), campionii acestei hărţuieli fiind Alexandra Laignel-Lavastine şi Marta Petreu, fie se trece cu totul sub tăcere acest episod biografic – aceasta fiind uzanţa romānească actuală. E o modă ca intelectualilor legionari, atunci cīnd li se prezintă biografia īntr-o rubrică de dicţionar sau īntr-un studiu introductiv, secvenţa angajării politice să le fie omisă. Cauza e de găsit cel mai adesea īntr-o falsă pudoare, īntr-un soi de tresărire defensivă ivită din nevoia de a le menaja posteritatea".

De asemenea, Sorin Lavric spune că Noica "avea toate datele să nu se lase molipsit de febra spiritului legionar. Şi totuşi s-a lasat. Cauza e de găsit īn tiparul ieşit din comun al oamenilor care au dat tonul īn epoc㠖 Corneliu Codreanu, Carol al II-lea, Nae Ionescu, Ion Moţa, Nicolae Iorga, Armand Călinescu şi īncă alţii o sută. Nu e uşor să te ţii deoparte īntr-o epocă avīnd asemenea protagonişti."

Despre cartea lui Lavric veţi putea citi īn curānd o cronică īn revista noastră.

 

Curs despre elitele interbelice

"Elitele interbelice şi patrimoniul european al culturii romāne" se intitulează cursul săptămīnal privat susţinut de Mihail Neamţu, īn cadrul atelierelor Fundaţiei Calea Victoriei, īncepīnd cu din 28 februarie a.c. Īntr-un Argument publicat pe blogul său, Mihail Neamţu spune: "Unul dintre efectele traumatice ale experienţei comuniste a fost eradicarea memoriei intelectuale care demonstra apartenenţa Romāniei la concertul ideilor europene. De la studiul eredităţii bizantine a Ortodoxiei pīnă la deschiderea culturii politice către modernitate, perioada interbelică a reprezentat un moment de vīrf al istoriei naţionale. Tinerilor nemulţumiţi de reţeta amneziei oferită de ideologiile consumeriste ori de tradiţia ratării balcanice, acest curs le propune o reflecţie despre raportul īntre «persoană» şi «instituţie» īn Romānia dintre cele două războie mondiale. Īn ceasul discuţiilor aprinse pe tema identităţii merită să ne punem o īntrebare esenţială: care au fost vocile culturii filozofice, istorice şi teologice īn Romānia mare prin care ne putem legitima astăzi īntr-un sens european? Cīteva importante centenare recente au trecut aproape neobservate: Dumitru Stăniloae (1903-1993), Mircea Vulcănescu (1904-1952) şi Mircea Eliade (1907-1986). Nu este acesta un semn că «republica literelor» noastre īnţelege cu anevoie caracterul excepţional al unor figuri universale? Īntr-un timp care neagă tot mai des diferenţa īntre esenţial şi derizoriu, cursul despre «Elite interbelice şi patrimoniul european» propune redescoperirea criteriilor justei celebrităţi."

Atelierul se adresează atīt tinerilor cīt şi adulţilor interesaţi de subiectele propuse. Pentru informaţii suplimentare despre costurile şi condiţiile de participare puteţi suna la numerele de telefon 0723.167.892 sau 021.312.22.32 ori să trimiteţi un email la adresa: contact@fundatiacaleavictoriei.ro.

 

O nouă ispravă a Episcopului Sofronie

Īn principiu, sīntem pentru buna īnţelegere īntre ortodocşi şi heterodocşi. Īn principiu, sīntem pentru ascultarea de ierarhia bisericească. Īn principiu, sīntem pentru spirit critic – spre īndreptare, nu spre demolare. Aceasta este cheia īn care vă invităm să citiţi despre una dintre faptele Episcopului Sofronie al Oradei care a creat confuzie şi revoltă īn Biserică. PS Sofronie al Oradei l-a obligat recent pe preotul paroh Florian Puşcaş să cedeze cultului reformat un teren care aparţinea Bisericii Ortodoxe. Pretextul: aşa va face pace cu supuşii episcopului reformat Laszlo Tokes. Īnsă, demersul este īndreptat contra interesului Bisericii Ortodoxe. Deşi credincioşii bihoreni – dar şi mulţi din toată ţara – au protestat public faţă de gestul PS Sofronie, acesta nu s-a sinchisit să dea un răspuns.

După demiterea ieromonahului Eftimie Mitra din funcţia de egumen al Schitului Huta – Bihor, pe motiv de antiecumenism, şi după slujba de Bobotează făcută īn comun cu episcopul greco-catolic al Oradei, PS Sofronie ne dovedeşte, iată, din nou care īi este orientarea. Oare cīt īi va fi īngăduită?

 

William F. Bucklez Jr. a trecut la cele veşnice

Gazetar, romancier, autor uluitor de prolific – peste 45 de cărţi de eseuri, memorii sau nuvele şi alte peste cinci mii de articole de gazetă, recenzii sau note – William F. Buckley Jr. s-a stins din viaţă pe 27 februarie a.c. din viaţă, la vārsta de 82 de ani.

Părinte al mişcării conservatoare şi un reputat polemist al jurnalismului audio-vizual, autor al unei longevive emisiuni TV: "Firing Line" (1966-1999, 1540 de episoade), īn anul 1991, Buckley Jr. a fost distins cu Medalia Libertăţii de către preşedintele George Bush Sr. īn semn de recunoştinţă pentru demnitatea cu care a traversat cele mai grele momente din istoria politică a Americii secolului XX. Dumnezeu să-l odihnească īn pace!

 

Documentar despre "reeducarea" de la Piteşti

Pe site-ul YouTube este postat un documentar foarte interesant – cu atīt mai mult cu cīt e făcut de un străin pentru străinătate, īn limba englez㠖 despre "reeducarea" din puşcăria comunistă de la Piteşti. Documentarul a fost deja difuzat pe anumite posturi de televiziune d ela noi. Cine nu l-a văzut, ar trebui să-l caute pe Internet, la adresa http://www.youtube.com/watch?v=84-6ES4Zp6A&feature=related. Nouă ne-a plăcut mai ales pentru că subliniază īncărcătura mistică a "reeducării". Autorul, Jim Murphy, a intervievat trei supravieţuitori (la data documentării) ai "reeducării" de la Piteşti: Părintele Gheorghe Calciu, Părintele Roman Braga şi Dr. Nicu Ioniţă, care apar īn film.

 

Sinodul trebuie să se pronunţe asupra ecumenismului

Pe 26 februarie, Oana Iftime, soră creştin-ortodoxă, a depus la cancelaria Sf. Sinod un memoriu prin care se cere "clarificarea poziţiei Sf. Sinod al BOR īn problema ecumenismului" şi o scrisoare deschisă (publicată şi īn numărul trecut al ROST) referitoare la pīngărirea bisericii Sf. Ecaterina din Bucureşti prin slujirea īn ea de către copţi. Scrisoarea deschisă de protest este semnată de 162 de persoane. Ambele documente au fost īnregistrate la Cancelaria Sinodului şi trebuie să primească răspuns īn termenul legal de 30 de zile. Redăm īn continuare fragmente din memoriu: "Ortodocşii nu pot sluji īmpreună cu eterodocşii, īn nici o īmprejurare, sub pedeapsa caterisirii, şi nici nu li se poate permite eterodocşilor să slujească īn biserica ortodoxă. Slujirea unui eterodox nu are altă valoare decīt a unui oarecare īmbrăcat īn haine clericale, fiind lipsită de lucrarea Duhului Sfīnt. Şi totuşi, īn ciuda prevederilor canonice, īn ultimii ani au avut loc mai multe evenimente de tipul conslujirii clericilor ortodocşi (din toate treptele, inclusiv episcopi) cu clerici eterodocşi (un caz de tristă notorietate este «Boboteaza ecumenică», īn fapt ecumenistă, de la Oradea) sau chiar desfăşurării unor ritualuri ale unor grupări ideologice īn biserici ortodoxe (vezi ceremonia cavalerilor de Malta, desfăşurată anul trecut īn catedrala din Timişoara).

Fără a īncerca să alcătuim o scală a profanării, «slujirea» īn altarul unei biserici ortodoxe de către neortodocşi, aşa cum s-a īntāmplat la biserica Sfīnta Ecaterina, paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, unde au slujit clericii copţi constituie, s-ar putea spune, apogeul acestui gen de manifestări. Totodată, orice se petrece īn acest sfīnt locaş are o semnificaţie īn plus, ca element educativ (sau anti-educativ) pentru viitorii teologi şi preoţi.

Considerīnd că situaţia de locaş profanat īn urma slujirii acolo de către neortodocşi a bisericii Sfīnta Ecaterina ar putea servi ca bază de discuţie, īn problema ecumenismului, atīt īn societate cīt şi īn Sfīntul Sinod, a fost redactată, pe tema aceasta, o Scrisoare deschisă adresată Prea Fericirii Sale Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romāne şi Sfīntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romāne…".

 

Părintele Iustin Pārvu a īmplinit 89 de ani

Părintele Iustin Pārvu, stareţul Mănăstirii Petru Vodă din Neamţ, a īmplinit 89 de ani pe 10 februarie a.c. Să-i dea Dumnezeu sănătate, putere şi īncă mulţi ani de viaţă, căci multă nevoie avem de sfatul său duhovnicesc şi de rugăciunile sale.

PF Patriarh Daniel a găsit de cuviinţă să facă un gest de respect faţă de Părintele Iustin şi l-a poftit la sediul Mitropoliei Moldovei, pe 11 februarie, pentru a-l felicita cu ocazia zilei de naştere. Prilej cu care i-a oferit volumul Comori ale Ortodoxiei şi i-a spus că va propune Sinodului ca să i se acorde rangul de arhimandrit. Părintele Iustin Pārvu l-a invitat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel să sfinţească, īn vara acestui an, noua biserică şi aşezămintele filantropice ale acestui aşezămīnt monahal.

 

Parlamentul a votat Constituţia UE "ca primarul"

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a ratificat Tratatul de la Lisabona (recte Constituţia UE) fără comentarii. Parlamentarii noştri s-au dovedit din nou slugi perfecte. Bruxelles-ul a decis ca Tratatul să nu mai fie trecut prin referendum īn ţările membre ale UE, ci să fie votat doar de parlamente. Īn felul ăsta se īmpiedică surprize de genul celei oferite de electorii francezi, acum cīţiva ani, cīnd Constituţia UE a fost respinsă. După Ungaria, Slovenia şi Malta, Romānia este al patrulea stat membru UE care ratifică documentul. Tratatul de la Lisabona urmează să intre īn vigoare la 1 ianuarie 2009, după ce va fi validat de toate cele 27 de state care compun Uniunea Europeană.

Potrivit Constituţiei, UE capătă personalitate juridică unică şi are capacitate de reprezentare pentru toţi cei 27 de membri ai săi, iar Parlamentul European alege preşedintele Comisiei Europene şi votează propunerile legislative făcute de Comisie.

 

Jurnalist hărţuit de procurorii de la Chişinău

Constantin Tănase, directorul ziarului "Timpul" din Chişinău, este urmărit penal de Procuratura Generală a regimului comunist pentru declaraţiile rostite la un miting organizat de Uniunea Jurnaliştilor. El spusese, īn deschiderea mitingului din 3 februarie: " Republica Moldova nu trebuie să scape doar de Voronin şi comunişti, ci şi de ruşi. Trebuie să scăpăm de influenţa rusească, īnainte de toate, īn caz contrar, vom face astfel de mitinguri īncă 20 de ani". Procuratura Generală īl acuză de "acţiuni intenţionate īndreptate spre aţīţarea vrajbei sau dezbinării naţionale, rasiale sau religioase". Codul Penal prevede pentru aceasta pedeapsa cu trei ani de īnchisoare sau amendă.

Constantin Tănase a declarat că acţiunea Procuraturii Generale este o rafuială politică, pentru că de ani de zile critică regimul comunist. "Este o īncercare de a mă intimida şi a-mi īnchide gura şi nu numai mie, ci şi celorlalţi jurnalişti din presa liberă din Republica Moldova, o provocare īnscrisă perfect īn logica politică a regimului comunist de la Chişinău", a spus Constantin Tănase.

Anul 2008 este unul preelectoral şi regimul vrea să anihileze opoziţia şi presa liberă.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!