Alegeri anticipate?

Electoratul român, nehotărît cum e, a pus ţara într-o situaţie delicată: nici una din cele două mari alianţe nu poate face singură guvernul. Poate că PSD+PUR ar obţine votul în Parlament pentru un Cabinet format alături de UDMR şi celelalte minorităţi. Dar nu e sigur, căci nu toţi deputaţii minorităţilor vor fi de acord să sprijine PSD+PUR, iar la Senat nu există parlamentari ai minorităţilor alţii în afară de UDMR. În plus, Băsescu nu va accepta niciodată un guvern alcătuit de PSD. Şi, pînă una, alta, el este cel care decide cine va face guvernul. Băsescu a declarat că îi va încredinţa lui Călin Popescu-Tăriceanu sarcina de a face cabinetul. Numai că nici PNL şi PD nu au suficienţi parlamentari pentru a căpăta girul legislativului. PUR şi UDMR se mai gîndesc. Liderii lor se îndeamnă reciproc la trădare. Pînă la ora cînd scriem aceste rînduri, nu e clar dacă PUR şi UDMR vor lăsa baltă PSD şi se vor alia cu PNL-PD. Oricum, fără vrerea lui Băsescu, se va ajunge la alegeri anticipate. El singur poate să numească un premier şi acela va fi, după toate probabilităţile, din partea Alianţei D.A. Dacă PSD, PUR şi UDMR vor respinge Cabinetul D.A. în Parlament de două ori, preşedintele va declanşa alegeri anticipate. Iar anticipatele vor fi cîştigate cel mai probabil de Alianţa D.A. Ştiind bine toate acestea, credem că PUR şi UDMR vor fi iarăşi ce-au fost şi mai mult decît atît: trădători şi pragmatici. Şi vor merge cu Alianţa PNL-PD.

Planuri pentru un mare partid de dreapta

Cu excepţia PNL, nici un partid de dreapta nu a intrat în Parlament. Ca şi în 2000. Am mai spus că PNL nu este cu adevărat un partid de dreapta. Eticheta "de dreapta" este mai degrabă un deziderat decît o realitate. Nici cît a fost la guvernare, nici cît a stat în opoziţie, PNL nu a s-a înghesuit să propună măsuri şi iniţiative legislative "de dreapta". Totuşi, într-o aprigă bătălie electorală dominată de social-democraţi, PNL este cel care a primit masiv votul electoratului de dreapta. Aşa încît trebuie să-l considerăm că exponent al acestuia. Şi o facem, cu speranţa că un mai vechi plan, al cărui principal susţinător este abilul Valeriu Stoica, va transforma PNL într-un partid de dreapta. Ne referim la proiectul de fuziune dinte PNL, PD şi, eventual, alte formaţiuni extraparlamentare de orientare creştin-democrată. Cu un blazon creştin-democrat moştenit de la PNŢCD, noul partid rezultat ar putea să pretindă aderarea la Partidul Popular European. Intrarea în Internaţionala Creştin-Democrată i-ar oferi noii formaţiuni un sprijin important pe plan european.

Gheorghe Ciuhandu, liderul PNŢCD, a propus o unificare a creştin-democraţilor în jurul partidului său, dar este destul de probabil că va accepta şi o fuziune cu PNL-PD pentru a salva ce se mai poate salva. Crearea unui puternic partid de dreapta ar echilibra spectrul politic şi ar desăvîrşi polarizarea sa.

Lider naţionalist britanic, arestat

Nick Griffin, şeful Partidului Naţional Britanic (BNP), a fost arestat, în decembrie curent, de poliţia din West Yorkshire, sub acuzaţia de incitare la ură rasială. Poliţiştii l-au ridicat într-o dimineaţă de acasă, la cinci luni după ce BBC a difuzat un documentar care denunţa, aşa cum transmit agenţiile de presă, "amploarea sentimentelor rasiste în cadrul formaţiunii politice."

Documentarul prezenta imagini filmate cu camera ascunsă. În inregistrare, activiştii BNP mărturiseau că au comis delicte din motive de ură rasială, iar Griffin, liderul partidului, condamna islamismul ca fiind "o credinţă malefică, amăgitoare".

Bani europeni pentru mănăstiri

Mănăstirile din ţară pot beneficia de finanţări prin Programul SAPARD pentru proiecte în domeniul exploataţiilor agricole şi agroturism, a anunţat Gheorghiţă Corbu, directorul general al Agenţiei SAPARD România. Potrivit acestuia, pentru investiţiile în exploataţii agricole mănăstirile pot primi sume cuprinse între 5.000 şi 500.000 de euro, iar pentru cele in diversificarea activităţilor, cum ar fi agroturismul, cu sume de la 5.000 de euro pînă la 200.000 de euro.

Toată lauda că există şansa ca banii europeni să mai meargă şi în sprijinul mănăstirilor, nu numai al baronilor PSD. Rămîne însă de văzut dacă, prin accesarea unor fonduri SAPARD, mănăstirile nu se transformă în cooperative agricole de producţie, ori în mici firme de turism, abătîndu-se de la menirea lor. Nu e treaba mănăstirilor să "producă", să facă bani din munca monahilor. Iar UE nu sprijină decît proiecte care promit să devină adevărate afaceri, pe care să se sprijine comunităţile locale.

O pomană de rîs

Cresc alocaţiile pentru copii. Cu 15.000 de lei. Este una din ultimele pomeni azvîrlite poporului de cabinetul Năstase în încercarea de a se menţine la putere. Gestul spune multe despre ce crede PSD despre români: că pot fi cumpăraţi ieftin şi că sînt proşti. Măcar asupra a 50 la sută dintre noi s-au înşelat.

Băsescu şi UE

În primele ore de la alegerea sa ca preşedinte al României, Traian Băsescu a declarat că va cere redeschiderea unor capitole de negociere pentru integrarea ţării în UE. Omul ştie bine că PSD a obţinut în genunchi închiderea negocierilor, în speranţa că asta va conta la votul din turul doi pentru preşedinţie. Cabinetul Năstase a acceptat cele mai dure condiţii puse, pînă azi, vreunei ţări candidate. De ce? Socoteala pesedistă a fost simplă: dacă vom cîştiga alegerile, ne descurcăm noi; dacă le pierdem, n-au decît să se descurce învingătorii.

Declaraţia lui Băsescu a stîrnit reacţii dure în UE şi în ţară. Oficialii europeni au atras atenţia că, dacă se redeschide negocierea, există riscul ca aderarea României să fie amînată. Diverşi "analişti" au opinat şi ei că "Băsescu ne îndepărtează de Europa". Staţi uşor, tovarăşi, că nu se prăvale drobul de sare! Întîi, Băsescu are dreptul şI datoria de a cere reluarea negocierilor pe anumite capitole, dacă apreciază că ne-au fost impuse condiţii pe care nu le putem îndeplini. Doi, UE ne va primi în sînul său mai devrem sau mai tîrziu, pentru că are o politică de extindere. A pieţei în primul rînd. Trei, dacă ne grăbim ca fata la măritat să intrăm în UE şi nu sîntem pregătiţi, am dat de necuratul. Costurile sînt astît de mari încît şi pregătiţi vom avea dificultăţi majore, aşa cum au avut şi ţări mnai dezvoltate. De altminteri, Băsescu este singurul preşedinte care, încă din momentul victoriei sale, a spus că vrea ca românii să cunoască mai ales costurile integrării. Ca la intrarea într-un club, cînd aderi la UE întîi plăteşti şi apoi beneficiezi de eventualele avantaje.

Încă o tumbă a făţarnicului Vadim

C.V. Tudor, marele învins al recentelor alegeri, s-a mai făcut o dată de rîs. El a înţeles să răsplătească gestul interesat al lui Ion Iliescu - încă preşedinte al ţării – de a-l decora cu Steaua României printr-o linguşeală scîrboasă la adresa "bătrînei şandramele staliniste". Iliescu, pe care revista "România Mare" l-a bălăcărit ani în şir, i-a atîrnat la piept extremistului de serviciu o tinichea pentru merite necunoscute. O fi contribuit Vadim la apropierea României de Europa prin atacurile isterice pe care le-a dus împotriva UE ani de zile? Va fi propus senatorul PRM vreo lege nemaipomenită în Parlamentul ţării, pe unde nu calcă decît lunea, cînd îşi face numărul de clovn al regelui? O fi scris poetul scatofil vreo operă nemuritoare despre care va fi ştiind numai Iliescu? Nu. PSD are nevoie de sprijinul PRM în Parlament pentru a rămîne la guvernare. Iliescu îl ştie sensibil la onoruri pe bietul Vadim. În consecinţă, Iliescu l-a băgat în seamă, iar C.V. Tudor a reacţionat previzibil: a şters duşmănia dintre el şi "Bunicuţa", şi-a cerut scuze public pentru lăturile pe care i le-a turnat în cap pînă acum şi urmează să acorde un suport discret eventualului cabinet propus de PSD.

Încă o dată, făţărnicia liderului PRM se dovedeşte fără margini. Să recapitulăm doar cîteva dintre dubioasele şi bruştele sale schimbări de poziţie Din antisemit înverşunat s-a transformat în filosemit convins. Iniţial s-a declarat social-democrat, iar acum umblă să adere cu formaţiunea sa la Partidul Popular European. Cît nu-i ies din vorbă, toţi membri PRM sînt arangheli ai dreptăţii, monumente de sfinţenie, modele pentru societate, iar cînd îl părăsesc sînt denunţaţi ca infractori, ţigani, extremişti, nespălaţi, vagabonzi, inculţi, obsedaţi sexuali ş.a.m.d. Şi invers, cei care îl critică sînt zdrenţe umane, anomalii ale naturii, iar cei care, deşi l-au încondeiat cîndva, i s-au alăturat, devin exemple de onestitate, valori culturale inestimabile…

Un ziar pentru războiul fraticid din PNL

Un ziar cu o prezenţă destul de discretă pe piaţa românească, "Gardianul", urmează să-şi schimbe patronul în curînd. Cotidianul a fost înfiinţat, în urmă cu vreo doi ani, de către Gabriel Stănescu (nepot al liderului ţărănist Gabriel Ţepelea) cu banii lui Aristide Roibu, trezorierul PSD. Opt luni de relativă independenţă editorială au creat o oarecare credibilitate ziarului. Apoi, patronul a pus piciorul în prag: nici o dezvăluire despre afacerile dubioase ale vreunui membru al PSD nu a mai pătruns în ziar. Încet, încet, jurnaliştii cu coloană vertebrală au părăsit corabia, care s-a transformat într-o bărcuţă şubredă a presei româneşti. Pierderea alegerilor de către Adrian Năstase a fost lovitura de graţie: barca a început să ia apă. Se pare că salvarea poate veni doar de la un nou patron, care să bage bani şi să întoarcă mortul de la groapă. Interesat de cumpărarea "Gardianului" s-ar fi arătat Sorin Roşca Stănescu, directorul ziarului "Ziua". Rămîne de văzut dacă pentru el, pentru grupul "Ziua" (aparţinînd sindicatului petroliştilor) sau pentru Dinu Patriciu, fostul patron de la "Ziua". Lider liberal care ar cam colabora la guvernare cu PSD, Patriciu a intrat în conflict cu cea mai mare parte a conducerii PNL. În grupul său de fideli sînt vreo zece parlamentari care ar sprijini un guvern PSD, dacă Patriciu le-o va cere. În plus, Patriciu nu îl înghite pe Traian Băsescu, care va avea în continuare un cuvînt de spus în chestiunea direcţiei de mers a Alianţei PNL-PD. În aceste condiţii, Patriciu are nevoie de un ziar ca, la nevoie, să "pac la războiu!". Că ziarul nu va fi unul independent o intuim şi din faptul că Gabriel Stănescu îl va conduce în continuare.

210 ani de la plecarea Sfîntului Paisie

Pe 15 noiembrie s-au împlinit 210 ani de la plecarea la Domnul a Sfîntului Paisie de la Neamţ, considerat de actualul stareţ al mănăstirii, arhimandritul Benedict Sauciuc, "simbolul cel mai înalt al vieţii noastre spirituale".

Cuviosul Paisie Velicikovski s-a născut în localitatea Poltava, din Ucraina, trăind însă cea mai mare parte a vieţii sale în Ţările Române, în special la Mănăstirea Neamţului din Moldova. În această mănăstire se şi află mormîntul său.

La Mănăstirea neamţului a tradus Filocalia din limba greacă în slavonă, răspîndind-o în ţările slave şi provocînd, prin toate scrierile sale, o înnoire duhovnicească a ortodoxiei din Rusia şi Ucraina, în secolul al XIX-lea. Pe cînd era stareţ la Neamţ Sfîntul Paisie, în ctitoria voievodală a lui Ştefan cel Mare vieţuiau peste 1.000 de călugări din 23 de ţări ale lumii.

În ciuda fecundei sale lucrări duhovniceşti şi cărturăreşti, pe tărîmuri româneşti, Sfîntul Paisie nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, ci de Biserica Rusă, în 1988.

Despre Valeriu Gafencu la Radio România Cultural

Joi, 25 noiembrie 2004, începînd cu ora 22.10, Cristian Curte, realizatorul emisiunii Ziduri de lumină de la Radio România Cultural, l-a avut invitat în studio pe Claudiu Târziu, preşedinte al Asociaţiei Romfest XXI şi director al revistei Rost. În cadrul serialului "O istorie a Bisericii sub dictatura comunistă", cei doi au discutat despre închisoarea de la Tîrgu Ocna.

La Tg. Ocna comuniştii au înfiinţat un penitenciar-sanatoriu, în care deţinuţii politici grav bolnavi erau duşi să moară, nu să fie trataţi. Împrejurimile puşcăriei sînt pline de oasele opozanţilor comunismului.

Claudiu Târziu a evocat personalitatea exemplară a studentului Valeriu Gafencu, care, prin înalta sa trăire creştină şi prin influenţa pe care a exercitat-o asupra celorlalţi fraţi de suferinţă, a împiedicat săvîrşirea "reeducării" în închisoarea Tg. Ocna. "Valeriu Gafencu este considerat de toţi foştii deţinuţi politici un sfînt al închisorilor comuniste. Cei care l-au cunoscut spun despre el că avea darul clar-viziunii şi că şi-a cunoscut ziua morţii", a spus directorul revistei Rost. De asemenea, Claudiu Târziu a povestit cum l-a salvat Valeriu Gafencu pe pastorul protestant Richard Wurmbrand, evreu de origine şi fost comunist înfocat, convertit la creştinism. Gafencu primise de la un prieten streptomicină - pentru tratarea TBC-ului de care suferea – şi a cedat medicamentul lui Richard Wurmbrand, salvîndu-l pe pastorul protestant, dar condamnîndu-se pe sine la moarte. După ieşirea din puşcărie, Wurmbrand a reuşit să fugă în Occident, unde a făcut cunoscută jertfa lui Gafencu.

Emisiunea a inclus şi un scurt interviu cu dr. Aristide Lefa, supravieţuitor al închisorii Tg. Ocna. Dr. Lefa a arătat cum a reuşit Valeriu Gafencu să facă din puşcăria comunistă un fel de mănăstire, în care se făcea "Rugăciunea inimii" 24 de ore din 24.

În finalul emisiunii, a fost prezentat un documentar despre dărîmarea, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu, a Bisericii Sf. Vineri din Bucureşti.

PS Gherasim Putneanul a trecut la cele veşnice

PS Gherasim Putneanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a trecut la cele veşnice pe 6 decembrie a.c., la vârsta de 80 de ani, după o lungă şi grea suferinţă. Prea Sfinţia Sa s-a născut pe 30 mai 1924, cu numele de mirean Ioan Cucoşel, într-o familie de credincioşi din localitatea suceveană Bogdăneşti, iar în data de 1 iulie 1945 a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ. Pe 23 martie 1946 a depus voturile monahale şi a primit numele Gherasim. A absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ în 1953, apoi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1957). A fost egumen la mănăstirea Neamţ (1957-1962), profesor la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamţ (1957-1959), stareţ şi arhimandrit la Mănăstirea Putna (1962-1976), iar, în perioada 1977-1985, arhiereu vicar la Arad. Mai tîrziu, s-a transferat la Episcopia Buzăului, iar din 2 iulie 1992, când i s-a înmânat decretul de recunoaştere la Putna, a fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţi. PS Gherasim s-a ocupat de restaurarea întregului complex mănăstiresc şi de organizarea muzeului mănăstirii Putna. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din Cămârzani, Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate.

PS Gherasim a scris lucrările: Catalogarea manuscriselor româneşti din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999);

Cuvinte şi tâlcuiri arhiereşti (1999); Mierea din drumul pelinului (2000);

Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie şi exil (2003);

Tihna însemnărilor (2004).

În anul 2000, PS Gherasim Putneanul a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Rădăuţi. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Pro TV l-a scos pe Traian din imn

Pe 1 decembrie este Ziua Naţională, dar şi ziua Pro Tv. Postul de televiziune cu pricina organizează anual cîte o bilcioteca jenantă pentru a se prea-lăuda şi pentru a pune în umbră prin ziua sa de naştere o sărbătoare a întregii ţări. A făcut-o şi în acest an. Mai lată decît în alţi ani. Între altele, o trupă de muzicanţi şi mai multe vedete ale televiziunii au cîntat imnul naţional sub bagheta Andreei Esca. Aceasta citea versurile înainte, iar ceilalţi intonau deupă ea. Ajunsă la strofa a doua, Esca a rostit: "Acum ori niciodată să arătăm în lume/ Că-n aste mîini mai curge un sînge de roman/ Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/ Şi că-n aste mîini mai curge un sînge de roman." Toată lumea a repetat textul modificat, doar unul a întrebat timid: "Dom'ne, nu va supăraţi, da' nu cumva ultimu' vers din strofa a doua era «Triumfator în lupte, un nume de Traian?»". La care Andreea Esca a răspuns tîmp: "Ba da, dar fiind în campanie electorală se interzice orice referire la unul dintre candidaţi". Va fi crezut că e o glumă bună. Şi-atunci de ce nu a eliminat şi numele "roman" din text, că era unul Petrică fără gît care candida la preşedinţie? Orice-ar zice, de ce s-a temut Adrian Năstase şi implicit Adrian Sârbu, amic al primului şi patron al Pro Tv, n-au scăpat. Traian a fost iarăşi triumfător în lupte.

A mai plecat un "partizan"

Oastea cerească s-a îmnulţit cu un suflet: Lucreţia Jurj. A fost una din puţinele femei care au luptat în munţi şi singura supravieţuitoare a grupului de luptători anticomunişti condus de Teodor Şuşman. Nucleul de "partizani" a acţionat în Munţii Apuseni, timp de zece ani (1948-1958).

Împreună cu soţul ei, Mihai Jurj, şi-a petrecut patru ani prin păduri, hăituită de trupele de Securitate. Arestata în 1954, Lucreţia a rezistat cu îndîrjire periplului prin închisorile Jilava, Mislea, Miercurea-Ciuc, Cluj şi Văcăreşti, în 1964 fiind eliberată bolnavă de turbeculoză. Toţi ceilalţi membri ai grupului Şuşman au murit împuşcaţi în luptele din munţi sau executaţi imediat după arestare, iar multora, inclusiv lui Mihai Jurj, soţul Lucreţiei, nu li se cunoaşte locul în care au fost îngropaţi.

Din pricina imposibilităţii consultării integrale a dosarelor din arhiva fostei Securităţi, reconstituirea firului existentei grupării Şuşman se realizează aproape în exclusivitate cu ajutorul istoriei orale.

Mărturia Lucreţiei Jurj a fost transcrisă de istoricii Cosmin Budeanca şi Cornel Jurju în paginile cărţii Suferinţa nu se dă la fraţi..., apărută la Editura Dacia.

"Nu da şpagă!" nu apare la tv

Campania naţională "Nu da şpagă!", organizată de Fundaţia Concept, nu a fost susţinută de TVR, Pro Tv şi Antena 1. Cele trei mari televiziuni au refuzat difuzarea spotului "Nu da şpagă!" pe motiv că n-au spaţiu publicitar. Spotul ironiza obişnuinţa de a da mită. În schimb, posturile respective au difuzat pînă la refuz clipuri în care era popularizat număr de telverde de la guvern, ajutoarele pentru căldură şi alte poveşti de adormit vigilenţa electoratului.

Procesul comunismului, pe internet

Pe 2 noiembrie a.c. a apărut un site, www.ProcesulComunismului.com, "dedicat unui proces public, intentat celor care au adoptat comunismul, complotînd contra intereselor României (1917-1944), l-au instalat prin teroare şi genocid (1944-1964), l-au organizat ca pe un lagăr de exploatare, exterminare şi alienare (1964-1989) şi l-au convertit în final într-un capitalism distructiv, pentru a valorifica prada şi a evita judecata (1989-2004-?)". Autorii acestui tribunal virtual precizează că nu vor să-i pună la stîlpul infamiei pe cei care poate au crezut în communism sau au făcut parte formal din PCR, ci vor să radiografieze holocaustul roşu: "Ne interesează, cît mai concret, cine au fost cei exterminaţi, întemninţati, schinjuiţi, deportaţi, deposedaţi, minţiţi, folosiţi ca sclavi, dezumanizaţi, compromişi moral, alungaţi din ţara lor şi cine a organizat această monumentală crimă împotriva poporului român". Ei mai spun că s-au simţiţi chemaţi de datoria de a face lumenă în condiţiile în care nu există un "Nurenberg" care să judece crimele comunismului din Europa de Est, iar România se află încă sub controlul vinovaţilor.

Mănăstirea Arnota, în pragul prăbuşirii

O exploatare de calcar ameninţă să distrugă Mănăstirea Arnota, din Vîlcea. Tot muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar pentru extracţia căruia se foloseşte dinamită. Exploziile au afectat grav mănăstirea, care este un monument vechid e patru secole şi are o mare valoare de patrimoniu. Zidurile s-au fisurat, frescele şi picturile interioare şi exterioare au fost stricate. Biserica riscă să se prăbuşească în orice moment. Culmea, exploatarea minieră de pe Arnota nu are autorizaţie de mediu, iar autorităţile nu iau nici o măsură.

Mănăstirea Arnota, purtînd hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost ctitorită de Matei Basarab, între anii 1633 şi 1634, pe temelia unei biserici mai vechi. Pridvorul cu turlă a fost adăugat de Constantin Brîncoveanu, la începutul domniei acestuia. Tot el a reconstruit catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, şi a renovat pictura, fără sa o înlocuiască pe cea originală. Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripţie în limba slavonă: "Aceste uşi le-a făcut Constantin Brîncoveanu vel-logofăt". Foarte valoros este şi portretul lui Matei Basarab, realizat în 1644 de zugravul Stroe din Tîrgovişte. În pronaosul bisericii se află două morminte: cel al lui Matei Basarab şi cel al lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul.

Sîrbii nu permit ridicarea unei biserici româneşti

Preotul român Boian Alexandrovici, din Malainiţa-Negotin (Serbia) a cerut sprijinul trimis Asociaţiei Învăţătorilor Arădeni pentru a putea construe prima biserică românească din Timoc. Sfinţia Sa a purtat o intensă corespondenţă cu autorităţile sîrbe, timp de doi ani, pe tema ridicării lăcaşului. Într-un sfîrşit, sîrbii au refuzat categoric să autorizeze ridicarea biserici ortodoxe româneşti Timocului.

Pe 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, un grup de învăţători au protestat în faţa Primăriei Arad, strîngînd semnături pe o scrisoare trimisă ambasadorului Serbiei şi Muntenegrului la Bucureşti, în care se solicită rezolvarea cererii formulate de preotul Boian Alexandrovici. Precizăm că românii din Timocul sîrbesc au fost supuşi de-a lungul timpului de o cruntă discriminare etnică, religioasă şi culturală.

Toţi cei care vor să sprijine financiar clădirii biserici româneşti din Timocul sîrbesc, pot face donaţii, prin ordin de plată sau mandat, în contul RO60CECEAR0137 ROL00000091, al Asociaţiei Învăţătorilor Arădeni, deschis la CEC Arad (sucursala Bd. Revoluţiei nr. 5-7), cu menţiunea "Pentru Românii Ortodocşi Malainiţa". Informaţii suplimentare pot fi obţinute la Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor Arădeni, tel. 0744.195.155, sau direct la preotul Boian Alexandrovici, din Serbia, tel. +381.63.81.57.209.

Pentru apărarea istoriei românilor

Comitetul pentru Apărarea Istoriei Românilor din Republica Moldova a cerut Ministerului Educaţiei să reintroducă în programa pentru examenul de bacalaureat Istoria Românilor şi Istoria Universală şi să întrerupă cursul experimental de Istorie Integrată. Istoricul Ion Varta, preşedintele comitetului, a declarat că prin excluderea disciplinelor Istoria Românilor şi Istoria Universală de la examenul de Bacalaureat, regimul comunist de la Chişinău urmăreşte "demolarea valorilor naţionale româneşti". El spune că autorităţile au ignorat opinia istoricilor, a elevilor, profesorilor şi a societăţii. Comitetul Naţional pentru Apărarea Istoriei Românilor a solicitat responsabililor din domeniul educaţiei să respecte moratoriul asupra istoriei în şcoală recomandat de APCE în 2002 şi a ameninţat că, în caz contrar, va recurge la acţiuni de protest.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!