ROST, la Tîrgul National de Carte si Revista Religioasa

ROST a participat la Tîrgul National de Carte si Revista Religioasa, desfasurat la Sibiu, între 19 si 22 octombrie a.c. În chiar prima zi a manifestarii, începînd cu ora 17.00, doi membri ai Gruparii revistei ROST, scriitorul Razvan Codrescu si Ieromonahul Amfilohie Brînza, duhovnicul Manastirii Diaconesti (Bacau), au lansat cartea Întoarcerea la Hristos de Ion Ianolide. Razvan Codrescu, în calitate de director al Editurii "Christiana", unde a aparut volumul, a apreciat ca aceasta veritabila marturie despre dimensiunea duhovniceasca a suferintei este una de tip filocalic. Parintele Amfilohie, reprezentantul manastirii unde a fost diortosit textul lui Ianolide, a spus ca "Întoarcerea la Hristos" este cea mai buna carte scrisa de un fost detinut politic despre experienta claustrarii în timpul comunismului.

Dupa acest moment, Razvan Codrescu si Claudiu Târziu au prezentat numarul pe octombrie al revistei ROST. Primul a insistat pe personalitatea omagiata în acest numar: scriitorul Gabriel Constantinescu. Al doilea a vorbit despre rostul acestei publicatii si despre semnificatiile adînci ale (re)descoperirii valorilor românesti.

Despre Paulescu, la TV Neamt

Editia din 29 septembrie a.c. a emisiunii "Cuvînt bun" de la TV Neamt, realizata de Parintele Dorin Ploscaru, a fost dedicata evocarii a doua personalitati: Pr. Vasile Vasilache si Nicolae Paulescu. În buna atmosfera de la Schitul Pocrov, de lînga Manastirea Neamt, ing. Mihai Diaconu si prof. Octivan Carp, prieteni ai revistei noastre, au vorbit despre cele ramase de folos din vietile Parintelui Vasilache si a inventatorului insulinei. La final, a fost prezentat numarul pe octombrie al revistei ROST.

Interferente culturale româno-ucrainiene

În perioada 15-16 octombrie a. c. au avut loc la Galati lucrarile primei conferinte a Facultatilor de Istorie din Euroregiunea Dunarea de Jos, intitulata "Interferente culturale româno-ucrainiene la Dunarea de Jos". Au participat profesori si studenti de la Facultatile de profil din Galati, Cahul (Republica Moldova), Ismail si Odesa (Ucraina). Actiunea face parte dintr-un proiect mai larg, initiat de Facultatea de Istorie a Universitatii din Galati si finantat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul pentru Relatiile cu Românii de Pretutindeni, care a pornit de la premisa ca apararea identitatii românilor din Ucraina si îmbunatatirea relatiilor cu puternicul nostru vecin de la rasarit reprezinta doua fatete ale aceleiasi probleme.

Istoricii prezenti la conferinta au stabilit un plan concret de actiune pe urmatorii ani, care vizeaza în principal studierea minoritatilor româna si ucraineana din cuprinsul euroregiunii de catre echipe mixte de istorici si etnologi. Prima activitate de acest gen se va desfasura în vara anului 2007 si va consta într-o expeditie de-a lungul "Valului lui Traian", care va porni din comuna Cudalbi (România) si se va încheia pe malul lacului Sasâk din Ucraina.

Apucaturi staliniste la TVR

S-a terminat circul national "Mari Români" de pe TVR1. Cîstigator a fost declarat Stefan cel Mare si Sfînt. N-o fi de rau, în conditiile desfasurarii acestui spectacol? Nu mai comentam aici lipsa de sens a "concursului" - în care au fost amestecate mere cu prune -, sau secretomania celor de la TVR, care nu vor sa dezvaluie cine cîte voturi a luat si de unde (poate am afla si cum un necunoscut, altminteri onorabil, ca Richard Würbrand, a ajuns în top 10; apropo, sa îndreptam o eroare repetata la nesfîrsit: nu Würbrand a încercat sa-l salveze de la moarte pe Valeriu Gafencu – sfîntul închisorilor -, ci acesta din urma l-a salvat pe pastorul protestant, daruindu-i medicamentele care l-ar fi putut însanatosi pe el însusi). Remarcam numai felul, tipic avocatilor din oficiu în procesele staliniste, în care istoricul senator Adrian Cioroianu si-a "sustinut" candidatul. Nu-l obliga nimeni sa pledeze împotriva constiintei sale, pro-Antonescu. Daca parerea lui este ca Ion Antonescu a ramas în istorie doar prin greselile pe care le-a facut, atunci trebuia sa-si aleaga o alta personalitate. Se stie bine ca noi nu-l simpatizam pe maresalul Antonescu, nici nu-i scuzam erorile sîngeroase, dar asta nu ne împiedica sa observam ca Adrian Cioroianu a manipulat opinia publica la modul grosolan. De aceeasi parere este si Institutul National pentru Studiul Totalitarismului (INST), care a protestat public împotriva prestatiei lui Cioroianu. "Editiile din zilele de 14 septembrie si 21 octombrie au dezvaluit în persoana însarcinata a-l sustine pe maresal, un vehement acuzator, ce a oferit un spectacol trist al fortei cu care mijloacele media încearca sa confere autoritate unor opinii subiective. (…) Nu maresalul, ci sustinatorii sai au fost cei cu adevarat nereprezentati, exclusi, marginalizati în cadrul acestui show de televiziune. INST este dator sa atraga atentia asupra usurintei cu care postul national de televiziune si-a arogat dreptul de a face judecati istorice în mod arbitrar" – scrie într-un comunicat al INST.

Paul Goma este sfidat de autoritatile române

Cîteva sute de intelectuali au semnat un apel catre autoritatile române, pentru ca statul sa-i înapoieze lui Paul Goma tot ce i-a furat regimul comunist: cetatenia, averea, drepturile sale de român. Însa autoritatile tac. Cu exceptia Ministerului Justitiei, care, prin vocea unui functionar, a anuntat-o telefonic pe initiatoarea apelului, istoricul Flori Stanescu, ca "singura solutionare posibila a cererilor dvs consta în respectarea legii în vigoare". Lege care spune ca numai cel direct vizat si familia sa pot adresa o cerere, în nume personal, pentru dobîndirea cetateniei române. Dar Flori Stanescu, inimoasa luptatoare cu inertiile comuniste din institutiile noastre publice, se întreaba, pe buna dreptate: Paul Goma a facut cerere în 1977 sa-i fie luat un drept dobîndit prin nastere? Si: cît vor continua sa taca ziarele si televiziunile centrale în acest caz?

Paul Goma a anuntat ca nu întelege sa-si ceara îndarat cetatenia, de vreme ce nu a fost întrebat cînd i s-a rapit.

A murit Virgil Ierunca

Scriitorul, criticul si publicistul Virgil Ierunca a decedat, la Paris, la vîrsta de 86 de ani. Nascut pe 16 august 1920, în comuna Ladesti, judetul Vâlcea, Ierunca a debutat în presa în 1939, la ziarul "Timpul". Între 1940 si 1944 a colaborat la principalele reviste literare si la saptamînalul "Vremea", cu o rubrica intitulata "Caiete franceze", în care îi prezenta pe scriitorii francezi din rezistenta împotriva ocupatiei naziste. În 1942, propria sa revista literara, "Albatros", a fost suprimata de cenzura pentru tendintele ei democratice. Dupa razboi, Virgil Ierunca a scos revista de cultura internationala "Agora", împreuna cu Ion Caraion, publicatie suprimata dupa primul numar de cenzura comunista, din cauza unui articol al lui Titus Stefanescu-Priboi, intitulat "Echinox", în care dadea, ca exemple de platitudine a gîndirii, pasaje din scrierile lui Stalin.

Virgil Ierunca a parasit tara în 1947, cînd a primit o bursa din partea guvernului francez. Între 1951 si 1974 a fost redactor al emisiunilor în limba româna ale Radiodifuziunii franceze. A colaborat si la doua emisiuni culturale ale radioului "Europa Libera": "Actualitatea Culturala Româneasca" si "Povesta vorbei". În denuntarea dictaturii comuniste din România, Ierunca a luat parte activa ca secretar de redactie la aparitia ziarului "Uniunea Româna", editat la Paris de generalul Nicolae Radescu. În volumul "Pitesti" (1981) a denuntat experienta comunista a terorii, folosita ca instrument de distrugere psihica.

Patriarhul rus îl sprijina pe separatistul Smirnov

Patriarhul Moscovei si al întregii Rusii, Alexii al II-lea si Mitropolitul de Odesa si Ismail, Agafanghel, si-au declarat admiratia si sprijinul fata de Igor Smirnov, seful bandei criminale de la Tiraspol. Patriarhul rus i-a adresat lui Igor Smirnov o scrisoare în care îi doreste "putere fizica si spirituala" pentru a "continua lucrarile nespus de utile la locul slujirii Domniei voastre". Pe de alta parte, Mitropolitul Agafanghel scrie în telegrama sa, adresata lui Smirnov, ca întreaga comunitate religioasa din regiunea Odesa saluta rezultatele referendumului – falsificat de separatistii rusofili - din 17 septembrie. "Procesul de consolidare a statalitatii si independentei Republicii Transnistrene este unul ireversibil", mai sustine Agafanghel.

De unde se vede ca Biserica rusa îsi continua politica imperialista. În rest, sigur sînt fratii nostri ortodocsi, dar practica politica Tarului Petru Cel Mare.

Inculpatii PSD cauta scapare în PC

Partidul Conservator se dovedeste, pe zi ce trece, un tot mai pe fata conservator al comunismului. Ca n-are nici o legatura cu Dreapta, cum pretinde, o dovedeste o achizitie recenta: Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei în Cabinetul Nastase si fost lider al PSD, cercetat acum pentru îmbogatirea suspecta din timpul mandatului. Popescu detine functia de prim-vicepresedinte al PC.

Se pregateste de aterizarea în PC un alt mare conservator, Adrian Nastase, si el cu dosare penale. Cînd exista iubire, nu mai conteaza doctrina.

Anglicanii au iesit definitiv în aratura

Seful Bisericii Anglicane, arhiepiscopul de Cantenbury, a emis un act intitulat "Un raspuns la violenta din familie", în care afirma ca violenta din familie este cauzata de… casatorie. Logic, nu? Pai daca n-ar exista familie, nu s-ar putea bate sotul cu sotia, ci, cel mult, concubinul cu concubina.

Documentul se pronunta în favoarea "renuntarii la vechile dogme", recomandînd preotilor anglicani sa introduca "schimbari radicale" în învatatura crestina, în special renuntarea la utilizarea notiunii de "Dumnezeu" la genul masculin, întrucît aceasta referire "afirma superioritatea barbatului fata de femeie". În acest caz se recomanda modificarea tuturor imnurilor si rugaciunilor.

Aceste aberatii se înscriu firesc în delirul, din ultimii ani, al Bisericii Anglicane, care si-a desemnat drept episcopi niste homosexuali si a hirotonit femei.

O relatie imposibila: UE - Turcia

La aflarea vestii ca Parlamentul Frantei a decis prin vot ca negarea în public a uciderii de catre otomani a 1,5 milioane de armeni, în timpul Primului Razboi Mondial, este un delict penal, Turcia a fost cuprinsa de proteste de strada. Autoritatile turce au caracterizat decizia ca o "lovitura serioasa" adusa relatiilor dintre Turcia si Franta, dar semnalul este mai larg, pe adresa tuturor statelor membre ale UE. Comisia Europeana si Parlamentul s-au sesizat si au criticat Franta. Pai cum sa mai adere Turcia la Uniune peste un asa afront? Genocidul, probat cu documente istorice si relatari ale martorilor supravietuitori, este negat de Turcia, care acuza diaspora armeana si dusmani ai Turciei ca încearca oprirea integrarii în UE. Colac peste pupaza, armeano-românul Vosganian era cît pe ce sa devina comisar european. Numai ce au auzit si au sarit în aer oficialii turci. O fi cîntarit si asta destul în respingerea lui Varujan Vosganian.

Patru biserici românesti noi în Serbia

Patru noi biserici ortodoxe românesti vor fi ridicate în localitatile Subotita, Manastirita, Isacova si Proset din Serbia, în comunitatile compacte de români. Deja se efectueaza lucrari . Proiectul a prins contur în urma sfintirii celei de la Malainita, pe care autoritatile sîrbe au încercat s-o demoleze. Asta mai tare i-a îndîrjit pe români.

Ortodoxia poloneza în fotografii si icoane

La Muzeul National Cotroceni s-a deschis o interesanta expozitie de fotografie si icoane intitulata "Lumina de la Rasarit - Ortodoxia în Polonia", organizata cu sprijinul Institutului Polonez din Bucuresti.

Ortodoxia a ocupat întotdeauna un loc însemnat între diversele religii din Polonia, dar modificarile suferite de granite si procesul de asimilare au facut ca în aceasta tara sa mai ramîna putini ortodocsi - aproape jumatate de milion de credinciosi.

"Lumina de la Rasarit", organizata de Fundatia "Printul Konstandy Ostrogski" din Bialystok, ofera o imagine a Ortodoxiei poloneze, înradacinata în pamântul acestor meleaguri de peste o mie de ani, aducînd-o aproape, prin intermediul fotografiilor si al icoanelor realizate la unica scoala iconografica din tara, înfiintata la Bielsk Podlaski, de preotul Leoncjusz Tofiluk.

Aromânii au mers pe cartea cîstigatoare

Partidul Aromânilor din Macedonia, condus de Mite Kostov Papuli, parte în coalitia "O Macedonie mai buna", cîstigatoare a alegerilor parlamentare din iulie a.c., are acum reprezentanti în ministerele Educatiei, Culturii si de Externe. În acelasi timp, au fost alesi aromâni în posturile de consilieri locali la Struga, Bitola, în trei sectoare din Skopje, Gherghelia si în alte localitati.

Mite Kostov Papuli a declarat ca partidul sau va actiona pentru introducerea studiului limbii aromâne în scolile din localitatile unde aceasta minoritate este reprezentata si pentru construirea unei Case a Aromânilor, care sa functioneze ca un centru cultural. Nu în ultimul rînd, aromâni vor introducerea serviciului religios în dialectul aromân. Trebuie amintit ca doar la biserica "Sf. Constantin si Elena" din Bitola, slujba religioasa se oficiaza în dialect.

În Macedonia aromânii reprezinta o minoritate importanta, a doua dupa cea albaneza, cuprinzînd un numar 186.000 de cetateni, declarati oficial, dintr-o populatie totala de 3 milioane de locuitori.

Modelul german fata cu cel francez

Mitropolitul Bartolomeu al Clujului a protestat, într-o predica tinuta pe 15 octombrie, fata de pretentiile asociatiei "Solidaritate pentru Libertatea de Constiinta" (SLC), care vrea scoatera simbolurilor si a slujbelor religioase din scoli si prevederi clare privind optiunea de a frecventa orele de religie. Ierarhul a apreciat ca religia este singura în masura sa stavileasca raul din scoli, subiniind ca stie ca scolile sînt agresate de tentatia tutunului, a alcoolului, a drogurilor, a sexualitatii premature, a vulgaritatii de limbaj si a devierilor de comportament.

În acest timp credinciosii ortodocsi stau cu mîinile în sîn, în loc sa-si spuna punctul de vedere. Atunci s-ar vedea ca alde SLC sînt minoritari si marginali. Si-acum un exemplu din UE. Karl Freller, secretar de stat în Ministerul Educatiei si Cultelor din Bavaria, a declarat ca în Bavaria predarea religiei este obligatorie pentru toti anii de studiu, profesorii sînt platiti de stat, iar materia de studiu este stabilita de Biserica.

Acum, ca si alta data, avem de ales între modelul german (partea traditionalista) si cel francez (de esenta socialista).

Unionistii din Basarabia se misca

Miscarea Unionista din Basarabia a organizat la Chisinau, pe 29 octombrie, Adunarea Republicana a Cetatenilor pentru integrarea R. Moldova în UE împreuna cu România. Participantii au protestat împotriva a ceea ce au numit "refuzul lui Vladimir Voronin de a accepta propunerea lui Traian Basescu în privinta unirii cu România si integrarea în Uniunea Europeana".

Manifestantii au decis sa organizeze o noua actiune pe 3 decembrie, daca "Parlamentul si presedintele Voronin nu vor lansa de urgenta negocieri cu partea româna în vederea unificarii celor doua tari românesti". Organizatorii spun ca sînt pregatiti pentru a declansa actiuni de protest non-stop, care sa duca la demisia în bloc a guvernantilor, parlamentarilor si a presedintelui.

Manifestari cultural-religioase la Miercurea Ciuc

În 21-22 septembrie a.c., la Miercurea Ciuc s-a desfasurat a XII-a editie a Sesiunii Nationale de Comunicari stiintifice cu titlul "Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultura, civilizatie", organizata de Muzeul Carpatilor Rasariteni, Directiile judetene Covasna si Harghita ale Arhivelor Nationale, Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" si Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei. Lucrarile sesiunii de comunicari au început în dupa amiaza zilei de joi, 21 septembrie, la centrul eparhial din Miercurea Ciuc, cu mesajele de deschidere si comunicarile în plen, moderate de Prea Sfintitul Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei si prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, din care amintim: Ana Dobrean (Directia judeteana Harghita a Arhivelor Nationale), 175 de ani de existenta institutionala a Arhivelor Nationale; Adrian Nicolae Petcu (Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii), Biserica Ortodoxa din Harghita si Covasna în anii a70, prof. Dr. Gheorghe Buzatu (Universitatea Craiova), Despre Holocaust si teroare; pr. prof. Ilie Moldovan (Sibiu), Etnogeneza românilor. Cuvântul lui Dumnezeu întruchipat liturgic în grai si suflet românesc.

A doua zi, vineri, 22 septembrie, la Muzeul Oltului si Muresului Superior din Miercurea Ciuc a fost vernisata expozitia Biserica Ortodoxa Româna în timpul comunismului, organizata cu sprijinul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii din Bucuresti, cu reproduceri de pe documente provenite din arhivele Securitatii privitoare la ierarhii ortodocsi "dusmani ai poporului", manastirile ortodoxe în anii a50, teologi si marturisitori în închisorile comuniste, bisericile ortodoxe din Harghita si Covasna în anii a70. Expozitia s-a bucurat de succes, cei prezenti manifestându-si interesul pentru informatiile puse la dispozitie cu aceasta ocazie. Aceasta este a doua expozitie cu tema persecutarii Bisericii în vremea comunismului, dupa ce-a organizata în holul central al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Alba Iulia, cu colaborarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei si vernisata la 21 octombrie 2005.

Manifestarile de la Miercurea Ciuc au continuat în cursul zilei cu lansarea mai multor carti si sustinerea comunicarilor pe sectiunile: Istorie I, Istorie II, Etnografie-sociologie si Istorie bisericeasca. La sectiunea Istorie bisericeasca au fost sustinute 10 comunicari privitoare la: implicarea BOR la cele mai importante evenimente ale istoriei nationale (pr. Dumitru Panaite); activitatea pictorului bisericesc Ioan, din sec. XVIII (Ioana Cristache-Panait); prezenta transilvanenilor la Muntele Athos (Dumitru Stavarache); protopopul Elie Câmpeanu si Razboiul de Reîntregire (Liviu Boar); activitatea lui Miron Cristea în anii 1919-1925 (Constantin I. Stan); preocuparea lui Elie Miron Cristea pentru învatamântul românesc din Transilvania (Ilie sandru); viata bisericeasca interbelica în jud. Ciuc (Costel Cristian Lazar) si activitatea preotului carturar Gheorghe Papuc de la Sibiu (Erich Mihail Broanar).

Lucrarile sesiunii de comunicari s-au încheiat în data de 22 septembrie, urmând ca materialele sustinute sa fie publicate în revista stiintifica "Angustia", care apare la Sf. Gheorghe.

Comemorarea episcopului Partenie Ciopron la Roman

Anul acesta, la 30 septembrie, s-au împlinit 110 ani de la nasterea ierarhului dr. Partenie Ciopron, al treilea episcop al Armatei Române, vicar patriarhal în timpul patriarhului de vrednica pomenire Justinian Marina (1949-1950) si locotenent (1961-1962), apoi eparhiot la Roman si Husi (1962-1978).

Partenie Ciopron (din botez stefan) s-a nascut la 30 septembrie 1896, în localitatea Paltinis, judetul Botosani. Înca din tinerete Ciopron a dat dovada de dragoste de Biserica si neam. În primul razboi mondial a luptat, începând cu data de 1 noiembrie 1916, în cadrul Regimentului 29 Infanterie Dorohoi, fiind ranit la Oituz, la 29 iunie 1917. Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu "Crucea comemorativa", cu baretele Oituz si Carpati. Dupa razboi s-a aplecat asupra studiilor teologice, mai întâi fiind tuns în monahism la manastirea Slatina, cu numele de Partenie (21 mai 1921), urmând Seminarul "Veniamin Costachi" din Iasi (1922-1929), apoi cursurile Facultatii de Teologie din Cernauti (1929-1933), unde obtine si Doctoratul în Teologie, în anul 1937. În timpul studiilor, datorita capacitatilor sale si sprijinului dat de mitropolitul Pimen Georgescu, este hirotonit ierodiacon (22 iulie 1921) si ieromonah (20 aprilie 1934) la catedrala mitropolitana din Iasi, pentru ca dupa absolvire sa fie hirotesit arhimandrit (25 aprilie 1934) si numit exarh al manastirilor din Arhiepiscopia Iasilor (1934-1935). Între 1936-1937 a fost profesor de Religie la Liceul de fete Notre Dame de Sion din Iasi.

Pentru calitatile sale deosebite, experienta în administratia bisericeasca si lupta de pe front la 17 iunie 1937 este ales episcop al Armatei, cu gradul de general de brigada, cu sediul la Alba Iulia, fiind înscaunat la 10 octombrie, unde a pastorit pâna în august 1948.

În timpul celui de-al doilea razboi mondial a îndrumat spiritual pe ostasii care luptau pe frontul din Est, prin slujbe, sustinerea de conferinte, îndrumarea preotilor militari, tiparirea cartilor de rugaciuni si a revistei "Arma cuvântului", buletinul Episcopiei Armatei etc. În perioada 1941-1944 a ocupat rolul de locotenent de episcop la Balti, unde a coordonat activitatea de revigorare spirituala dupa eliberarea teritoriului basarabean de trupele sovietice si a tiparit revista "Biserica basarabeana".

Activitatea pe care o depusese pe frontul din Est a influentat în mod hotarâtor biografia sa dupa 1945. De altfel, chiar desfiintarea Episcopiei Armatei în august 1948 la ordinul lui Emil Bodnaras, ministrul Apararii Nationale la vremea aceea, era legata indestructibil de atitudinea luata de Partenie Ciopron împotriva comunismului în timpul celui de-al doilea razboi mondial. La aceasta se adauga si comportamentul sau permanent negativ la adresa regimului comunist instaurat dupa 1945.

Dupa desfiintarea Episcopiei Armatei, Partenie Ciopron este chemat la Bucuresti de patriarhul Justinian Marina în dorinta de a-l numi, de la 1 februarie 1949, director al noului Seminar monahal de la manastirea Neamt. Însa, aici va sta putin timp, deoarece în aprilie acelasi an, pe Partenie Ciopron îl gasim vicar patriarhal, alaturi de arhimandritul Benedict Ghius. Acest post îl va ocupa pentru o perioada scurta de timp, deoarece în anul urmator, în urma uneltirilor unor clerici apropiati puterii politice si în dorinta de a urca cât mai repede în treapta preoteasca, Partenie Ciopron este trimis, la 12 martie 1950, în recluziune monastica ca staret al manastirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.

Pentru activitatea sa din trecut episcopul Partenie Ciopron va fi urmarit îndeaproape de Securitate, prin deschiderea, la 4 martie 1952, a unei "actiuni de verificare". Ca urmare a acestei actiuni, Securitatea stabilea ca episcopul "are o serie de manifestari ostile împotriva regimului si întretine legaturi cu unele elemente suspecte", situatie care a determinat ca, la 11 septembrie 1953, sa se ia masura "transformarii dosarului de verificare în actiune informativa". Aceasta presupunea încadrarea informativa, adica dirijarea unor informatori ai Securitatii în jurul sau, interceptarea corespondentei, filarea-urmarirea pas cu pas, ascultarea telefoanelor, verificarea informativa a tuturor celor cu care intra în contact. Episcopul Partenie purta corespondenta cu episcopii Efrem Enachescu, Policarp Morusca, Nicolae Colan, Emilian Antal, Atanasie Dinca, preotii Gheorghe Secas, Ioan Ivan, Vasile Loichita, Dimitrie Balaur, s.a., numai în anul 1955 fiindu-i interceptate 58 de scrisori, primite sau trimise.

Pentru calitatea sa de episcop, mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei îl delega, nu de putine ori, la diferite solemnitati religioase, cum erau hramurile, praznicele împaratesti sau sfintirile de biserici. Informatorii dirijati de ofiterii Securitatii din Suceava în jurul episcopului Partenie raportau cum se manifesta si ce afirmatii facea la manifestarile religioase la care participa. În cazul hramului manastirii Piatra Taieturii, din 8 septembrie 1950 (praznicul Nasterii Maicii Domnului), atunci când slujea în fruntea unui sobor de preoti, Partenie Ciopron la predica spunea: "Nu trebuie sa ne pierdem credinta, caci ea ne-a fost lasata de stramosii nostri, iar noi suntem aceia ce trebuie sa o pastram. De asemenea, noi sa lasam credinta urmasilor nostri si oricând vom fi trasi la raspundere sa fim demni, sa raspundem pentru credinta si sa nu ne fie frica de nimeni" (Arhiva CNSAS, fond Informativ, dosar 2252, vol. 3, f. 90).

În multe ocazii, Partenie Ciopron îi vizita pe episcopii pensionari Policarp Morusca si Veniamin Nistor, care se aflau la Alba Iulia, acolo unde îsi avusese centrul eparhial ca eparhiot al Armatei. Din acest motiv era urmarit de Securitate, mai ales atunci când la aceste întâlniri participa chiar mitropolitul Sebastian Rusan, un alt obiectiv al Securitatii.

În perioada 1956-1957, patriarhul Justinian îl va chema din nou la Bucuresti, de data aceasta cu gândul de a-i propune candidatura pentru postul de episcop al Clujului, apoi la Sibiu, de mitropolit al Ardealului. Însa, episcopul Partenie va refuza, motivând ca nu e de-al locului, ardelean, si ca astfel nu cunoaste adevaratele probleme religioase, în speta situatia greco-catolicilor reveniti si a celor care se manifestau din ce în ce mai vehement atât la adresa regimului comunist, cât si al Bisericii Ortodoxe.

Acelasi patriarh îl solicita din nou, în 1961, acum pentru postul de episcop la Roman, devenit vacant în urma mutarii episcopului Teofil Herineanu la Cluj. Acum Partenie Ciopron va accepta ca în perioada 1961-1962 sa fie din nou locotenent la Roman, asa cum fusese între septembrie-decembrie 1947. Dupa alegerea din 18 februarie si înscaunarea de la 4 martie 1962, timp de 16 ani va conduce eparhia Romanului si Husilor. Nici în acest post nu a scapat de ochiul vigilent al Securitatii, nu de putine ori aceasta urmarindu-i activitatea sa pastorala.

La 1 ianuarie 1978, din cauza sanatatii precare cu care se confrunta tot mai des, episcopul Partenie Ciopron s-a retras din scaun la manastirea Varatic, de unde la 28 iulie 1980 a trecut la cele vesnice.

În memoria acestui episcop, în zilele de 29-30 septembrie a.c., Episcopia Romanului, prin Protopopiatul Roman, s-au desfasurat o serie de manifestari cultural-religioase. În dimineata zilei de sâmbata, 30 septembrie, la mormântul episcopului Partenie Ciopron, aflat la manastirea Varatec, s-a savârsit o slujba de pomenire, dupa care la Protopopiatul Roman s-a desfasurat o sesiune de comunicari stintifice, în cadrul careia au sustinut: pr. Constantin Cojocaru (Tg. Neamt), Episcopul Partenie Ciopron si Manastirea Slatina; dr. Aurel Pentelescu (Comisia Româna de Istorie Militara), Documente inedite privind alegerea, hirotonia, investirea si instalarea episcopului dr. Partenie Ciopron ca episcop al Armatei Române; Elena Istratescu (Arhivele Nationale ale României), Episcopul dr. Partenie Ciopron, ctitor al revistei Biserica basarabeana; dr. Ioan Lacatusu (Arhivele Nationale, Directia judeteana Covasna), Un precursor al Episcopului Partenie Ciopron la Episcopia Armatei, Justinian Teculescu; dr. Ilie Manole (Comia Româna de Istorie Militara), Episcopul general de brigada Partenie Ciopron în paginile revistei Arma cuvântului, 1940-1944; prof. Ilie sandru (Toplita), Episcopia Armatei: subepiscopul dr. Ioan Stroia, 1925-1937; Adrian Nicolae Petcu (CNSAS), Episcopul Partenie Ciopron în documentele Securitatii; dr. Octav Clocotici (Roman), Cum l-am cunoscut pe Episcopul Partenie Ciopron-marturisiri; Dumitru Stavarache (Comisia Româna de Istorie Militara), Episcopul dr. Partenie Ciopron, membru al delegatiei BOR la serbarea mileniului Mt. Athos, iunie 1963; pr. Dumitru Panaite (Episcopia Covasnei si Harghitei), Participarea Episcopului Partenie Ciopron la marile evenimente istorice ale României; pr. Florin tuscanu (Protoiereul de Roman), Partenie Ciopron, episcop al Romanului si Husilor.

În cadrul manifestarilor de la Protopopiatul Roman a fost vernisata expozitia documentara semnal Episcopul dr. Partenie Ciopron, o viata închinata Bisericii si Armatei, organizata cu sprijinul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cu materiale, majoritatea, provenite din Arhivele fostei Securitatii, privitoare la activitatea ca arhipastor al Armatei, vicar patriarhal, straret la manastirea suceveana Sf. Ioan cel Nou si ca epariot la Roman a episcopului Partenie Ciopron. Expozitia s-a bucurat de succes, asistenta manifestându-si interesul pentru documentele expuse.

Comunicarile sustinute cu aceasta ocazie vor fi publicate în revista romascana "Theologos", iar expozitia va fi completata cu alte materiale documentare si exponate autentice, urmând sa capete un caracter permanent în spatiul alocat în biserica Garnizoanei militare din Roman.

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!