Marturii inedite despre Sfântul închisorilor

Sfântul închisorilor – Marturii despre Valeriu Gafencu, adunate si adnotate de monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007.

Cartea aceasta ne ofera noua, celor obisnuiti cu o viata comoda, prilejul de a medita la jertfa, la suferinta si la cruce. Pentru ca nimic nu se poate realiza fara efort, fara jertfa. Ispita omului contemporan, spune Sfântul Paisie Aghioritul, este de a dobândi totul fara jertfa, asa încât si noi, crestinii, am dori sa ne mântuim fara sa ne nevoim, ceea ce este, de fapt, imposibil. Asa stând lucrurile, cartea de fata este o aducere aminte a vremurilor extraordinare si teribile în care cei ce au vrut sa se mântuie au avut foarte mult de suferit, adica atunci când statul român, comunist si ateu, folosindu-se de institutii diabolice, precum Securitatea si închisoarea, i-a chinuit pe cei mai buni crestini, aflati atunci printre noi. Caci "comunismul a umplut cerul de Sfinti" – dupa cum ne încredinteaza Parintele Arsenie Papacioc. De aceea, daca ar fi sa cunoasca cineva pe toti din neamul nostru care au trecut pragul sfinteniei în prigoana comunista, ar veni la cuvintele rostite în veacul al XVII – lea de Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei: "dara si dintre rumâni multi sunt sfinti, dara nu s-au cautat!"...

Lucrarea aceasta, cu adevarat marturisitoare si folositoare, aparuta cu binecuvântarea parinteasca, duhovniceasca si responsabila a Înaltpreasfintitului Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a fost îngrijita si redactata de catre Parintele Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa – Alba, care are o mare evlavie fata de cei ce au suferit în temnitele comuniste, marturisindu-l pe Hristos. Potrivit Cuvântului Înainte, intitulat "Ne laudam si în suferinte" – semnat de catre acelasi distins ierarh al Bisericii: "Aceasta evlavie, secondata de râvna cercetarii, l-a determinat sa bata tara în lung si în lat pentru a strânge documente si marturii de la oamenii care au trecut prin iadul încarcerarii si înca mai traiesc, alcatuind lucrarea de fata si alta care va urma, oferindu-ne noua posibilitatea de a afla lucruri cutremuratoare dintr-o perioada trista prin care a trecut România".

Unul dintre cei care au suferit, marturisindu-l pe Hristos a fost Valeriu Gafencu, pentru care era foarte clar si limpede cuvântul Mântuitorului: "Oricine va marturisi pentru Mine înaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru El înaintea Tatalui Meu, Care este în ceruri" (Matei 10, 32). De remarcat este ca Parintele Moise a reusit sa scoata în evidenta faptul ca, într-adevar, Valeriu Gafencu a reusit sa se delimiteze de orice ideologie si atitudine partizana, actionând pur si simplu ca un sincer ucenic al lui Hristos. Chiar daca la început a fost membru al "Fratiilor de cruce" – si atunci doar din elanul sau pentru o viata spirituala curata, fara compromisuri si politicianisme – a ajuns sa se detaseze atât de mult de toate, încât si unii dintre cei de dreapta îl socoteau un exagerat si un mistic. Asa se face ca Parintele Nicolae Steinhardt – evreu de origine – îl supranumeste "Sfântul închisorilor". Asadar, Valeriu Gafencu a fost una dintre cele mai impresionante figuri si s-a înaltat la o admirabila traire duhovniceasca în conditiile vietii de temnita. Prin dragostea sa jertfelnica, izvorâta dintr-o desavârsita închinare a vietii lui Hristos, a ramas zugravit în cele mai luminoase culori în inimile celor ce l-au cunoscut. Astfel, Parintele Gheorghe Calciu spunea: "nu am nici o îndoiala ca este sfânt; a trait cuvântul lui Dumnezeu la o înaltime de neînteles pentru noi". De aceea Parintele Constantin Voicescu era încredintat ca "mai devreme sau mai târziu Biserica Ortodoxa Româna îl va canoniza". Parintele Moise marturiseste ca, desi "Valeriu Gafencu este adesea amintit în marturiile publicate de cei trecuti prin închisori, cu toate ca despre el au aparut articole în presa, si s-a facut chiar un documentar de televiziune, fiind – ca sa folosim un termen la moda – cel mai «mediatizat» dintre traitorii temnitelor comuniste, totusi viata lui este mult prea putin cunoscuta în rândul credinciosilor. Prin urmare, folosind tot ceea ce s-a publicat, alaturând unele marturii inedite, în cele urmeaza (adica în carte – n. mea, S.G.) vom pune în fata cititorului crâmpeiele adunate despre viata, trairea si gândirea acestui sfânt al veacului XX".

Memoriile foarte miscatoare cuprinse în acest volum, sunt împartite în urmatoarele tiluri foarte sugestive, cum ar fi: "Dara si dintre rumâni multi sunt sfinti", "Înainte de închisoare", "Valeriu si educatia legionara", "Nevoitorii de la Aiud", "Ei au gasit aceasta cale cu un ceas mai devreme", "Calea fericirii", "Viata în «lavra» Aiudului", "Colonia de munca de la Galda de Jos", "Din marturia lui Marin Naidim", "Valeriu Gafencu: o lumina!", "Închisoarea Pitesti si reeducarea", "Valeriu la Pitesti", "Mi-e asa de dor de Târgu Ocna!", "Un om fericit", "Marturitorul lui Hristos", "Lui i-au dat fiere si tu îmi dai miere?!", "Am vazut-o pe Maica Domnului", "Marturia Parintelui Mihai Lungeanu", "Va veni o zi când inima ta va cânta rugaciunea", "Pastorul Richard Wurbrand", "Craciun la Târgu Ocna", "Trecerea la cele vesnice", "Ucenicii lui Valeriu", "Lotul mistico-legionar Târgu Ocna", "Dialoguri cu Valeriu", "Gânduri pentru o împreuna lucrare spirituala", "Doua marturii", "Adenda: Valeriu Gafencu – scrisori si poezii; Îndreptar de spovedanie alcatuit de Valeriu Gafencu". Toate acestea au fost scrise (partial) de cel care mucenicit în puscariile comuniste ale gulagului românesc timp îndelungat, sau de altii în cinstea lui, alaturi de Ioan Ianolide, preotii Gheorghe Calciu, Marcu Dumitru, Gherasim Iscu, Constantin Voicescu, Dumitru Staniloae, Constantin Galeriu, Daniil Sandu Tudor, ca si de Mircea Vulcanescu, Marcel Petrisor, Radu Gyr, Constantin Oprisan, Nichifor Crainic si Gheorghe Jimboiu. Aceasta scriere constituie o adevarata odisee a spiritului, o introspectie abisala facuta cu multa umilinta si finete, pe care "numai un om trecut prin chinurile iadului si iesit curat pe malul înalt al sfintirii le-a putut primi de la îngerul care l-a vegheat pe toata calea încercarilor", caci acesti martiri contemporani au supravietuit în arena "leilor comunisti" datorita credintei lor nestramutate în Dumnezeu - Cel Care "toate le poate celui ce crede", dându-le celor smeriti Harul ce sfinteste, stapâneste si ocârmuieste toata faptura!...

Preluînd ce spunea parintele Calciu despre Întoarcerea la Hristos a lui Ioan Ianolide, spunem ca "din toate relatarile despre închisori, din toata investigatia psihologica a atâtor autori, toti înzestrati cu duhul marturisitor, cartea aceasta este una dintre cele mai duhovnicesti, una dintre cele mai patrunzatoare", "cea mai în masura sa înteleaga împreuna cu toti sfintii ce este latimea si lungimea, adâncimea si înaltimea, sa cunoasca iubirea lui Hristos cea mai presus de cunostere si sa se umple de toata plinatatea lui Dumnezeu". Afirmatiile Parintelui Calciu facute în "Cuvântul introductiv" la cartea lui Ioan Ianolide se potrivesc perfect si aici, caci, "daca ai îndoieli asupra mântuirii, asupra jertfei sau asupra biruirii vrasmasului vazut si nevazut prin puterea credintei si a rugaciunii, daca te îndoiesti de iubirea lui Hristos si de eficienta pocaintei, aceasta carte, acest document duhovnicesc, te va convinge". Multa dreptate are, pentru ca eroii lucrarii acesteia, jertfelnici în închisorile politice, au cautat în primul rând sa-si puna în ordine propriile vieti, "sa înteleaga si sa traiasca experienta comunitara din Biserica primara, sa-si slefuiasca încet dar sigur, caracterul pentru iubire, jertfa, bunatate si trairea dragostei comunitare". Toti acesti mucenici contemporani ai veacului al XX – lea "locuind în aceeasi celula, au încercat sa faca din spatiul ei o biserica a lui Hristos, dincolo de toate ispitele, piedicile si poticnelile inerente convietuirii multora la un loc, într-un spatiu impropriu, mizer si insalubru!..."

Povestea unei vieti închinate lui Hristos pâna la ultimile consecinte, asa cum este cea a lui Valeriu Gafencu, face parte din razboiul nevazut despre care ne învata Filocalia.

Lucrarea în sine este un complex, un tot graitor, alcatuita dintr-un sir întreg de evenimente, fapte, momente cruciale, de-a dreptul existentiale si determinante pentru eroul cartii, care, desi s-a urmarit acest lucru, nu a fost niciodata victima, ci întotdeauna va fi consemnat (alaturi de ceilalti), de catre posteritatea ce trebuie sa fie cât mai obiectiva, drept eroul credintei, purtatorul Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pamântesti, din a doua jumatate a secolului al XX – lea!...

Credem ca trebuie retinut si subliniat faptul ca interesul cartii nu sta atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovniceasca.

În încheiere, subliniem ca aceasta carte reprezinta meritul de necontestat al ierarhului locului, al editorilor de la Alba Iulia, al Parintelui Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa – un om tânar, care n-a trait în acele timpuri -, care au demonstrat importanta, rolul, locul si valoarea rememorarii adevaratei istorii recente, ca si a raportarii la experienta ascetica si mistica pe care au trait-o cei din închisori. Volumul are caracter pedagogic si misionar; ne reaminteste si ne reliefeaza convingerea ca fara comuniune, participare si jertfa, crestinismul este o simpla ideologie, lipsita de "Duh si de adevar". Asadar, Biserica – care este o Institutie divino-umana vie si dinamica – nu reprezinta un muzeu de antichitati, de piese istorice si artistice de valoare, ci constituie Muntele Schimbarii noastre la fata si al nasterii atâtor generatii de oameni "din apa, Duh Sfânt si foc", multi dintre ei iata, fiind chemati la a îmbratisa "cununa muceniciei si deci, a sfinteniei". Asa încât, "un om, ca si un popor, atâta pretuieste, cât a înteles din Evanghelie si cât poate sa urmeze învataturii lui Iisus" – dupa cum spunea Simion Mehedinti.

Una dintre concluzii este cea trasa de Parintele Moise: "Oamenii prin care Duhul Sfânt lucra cu putere, precum Valeriu Gafencu si alti marturisitori ai temnitelor, vrednici de toata pretuirea, îsi asteapta locul în calendar, fiind cele mai sigure modele pentru noi în vremurile acestea dominate de confuzii. Viata lor merita cunoscuta, nu pentru slava lor pamânteasca, ci ca oamenii din zilelele noastre înnegurate de atâtea rataciri, urmari ale îndepartarii de Dumnezeu, sa stie ca au existat în veacul al XX – lea asemenea alesi care s-au ridicat la puterea de credinta si de jertfa a primilor martiri crestini".

Stelian Gombos

PS: Cea mai mare parte din tirajul acestei carti este distribuit direct, la un pret redus de numai 10 lei. Fondurile obtinute din vânzarea volumului vor fi donate schitului "Înaltarea Sfintei Cruci" de la Râpa Robilor – Aiud.

Cei care doresc sa comande cartea o pot face la numarul de telefon 0749.181.539. (ROST)

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!