2% pentru Asociatia ROST

Publicaţie lunară editată de Asociaţia Rost


Blogurile ROST:

Claudiu Tārziu

Razvan Codrescu

Mihail Albisteanu


cultural, politic, religios

Cum ne puteţi ajuta           | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva
Carti ale membrilor ROST | Atitudini la zi: Campanie: "Daruind vei dobindi"
English Edition
numarul 69, noiembrie 2008

Sumarul revistei






Băncile vor protecţie contra defăimării

Bancherii romāni cunosc puterea zvonului şi s-au gāndit să-i pună botniţă. Pentru că o bancă īşi poate pierde credibilitatea rapid, iar apoi poate intra īn faliment dacă o bārfă cu parfum de credibilitate este aruncată pe piaţă, bancherii cer o lege “antidefăimare”. Adică, īnchisoarea pentru cei care spun ceva de rău de vreo bancă. Eşti nemulţumit de serviciile unei bănci? Te plāngi că banca ta e una de ţepari, că-ţi majorează dobīnzile aiurea, peste noapte? Īţi manifeşti neīncrederea īn stabilitatea vreunei bănci? Atenţie, că rişti puşcăria pentru denigrare! Deocamdată proiectul actului normativ n-a ajuns īn Parlament, dar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi preşedintele Asociaţiei Romāne a Băncilor, Radu Gheţea, susţin iniţiativa. Fapta vine pe fondul uriaşei crize economice mondiale.

 

Casa regală spaniolă şi homosexualii

Īntr-o carte care i-a fost consacrată cu ocazia īmplinirii a 70 de ani, intitulată Regina, de foarte aproape, de Pilar Urbano, apare o afirmaţie a reginei Sofia a Spaniei care a declanşat scandal. Regina Sofia ar fi spus că homosexualii pot "să trăiască īmpreună sau să se considere căsătoriţi", dar nu e oportun "să numească aceasta căsătorie, pentru că nu este". Īn aceeaşi carte, Regina Spaniei şi-a manifestat opoziţia faţă de avort şi faţă de o posibilă legalizare a eutanasiei.

Organizaţiile spaniole de homosexuali au criticat imediat declaraţiile reginei, īn condiţiile īn care căsătoria guvernul socialist al lui Jose Luis Rodriguez Zapatero a legalizat căsătoriile homosexualilor īn 2005. Īn faţa protestelor, Casa Regală a dat un comunicat īn care se precizează că regina regretă "lipsa de exactitate" a declaraţiilor care i-au fost atribuite. Autoarea cărţii a reafirmat corectitudinea afirmaţiilor atribuite reginei īn cartea sa şi i-a apărat dreptul de a-şi exprima "opinia" īn privinţa oricărui subiect.

 

Īn Har-Cov, extremiştii secui īşi fac de cap

Īntīi, drapelul albastru-auriu al secuilor a apărut pe Primăria Gheorghieni, apoi şi pe Primăria Mircurea Ciuc. Legea interzice arborarea altor drapele decīt cel al statului nostru pe clădirile oficiale. Prefectul de Harghita s-a sesizat şi a cerut īnlăturarea steagurilor secuieşti. Degeaba. Fostul deputat UDMR Raduly Robert Kalman, actual primar de Mircurea Ciuc, spune că folosirea simbolurilor sīnt necesare īn “Ţinutul Secuiesc”, iar steagul secuiesc este unul dintre aceste simboluri. El susţine că arborarea acestui drapel nu este ilegală şi refuză să asculte ordinul prefectului. La fel face şi primarul de la Gheorghieni. Īntr-un stat lipsit de autoritate, nimic mai firesc.

 

Caragiale e depăşit

Probabil că nici măcar I.L. Caragiale nu putea imagina o iniţiativă gospodărească mai amuzantă (dacă n-ar fi de tot plīnsul). Primăria Capitalei are un proiect de lege prin care īnmatricularea maşinii şi īncheierea căsătoriei sīnt condiţionate de plantarea unui pom. După ce mafioţii, īn complicitate cu edilii noştri, au tăiat pădurile Bucureştiului şi sīnt pe cale să termine şi Băneasa, Primăria se gāndeşte să redea plămīnii oraşului tot cu preţul bietului contribuabil – care, vezi bine, n-avea destul de alergat şi aşa pentru astfel de daraveli. Aşadar, cumperi pomul de la Primărie, īl plantezi īntr-o zonă stabilită, supravegheat de un angajat de la spaţii verzi, īi faci poză copacului, Primăria īţi eliberează un certificat, iar cu dovada asta īn mīnă poţi să te īnsori sau să-ţi īnregistrezi maşina. Aşa, angajaţii Primăriei nu vor mai munci, ci doar vor supraveghea. Drept pentru care, propunem să li se dea şi o leafă mai mare, de şefi.

Nastruşnica iniţiativa legislativă īi aparţine viceprimarului Robert Ionescu, plantat acolo de PNG, de conivenţă cu PL-D.

 

Apusul unui patriarh

Īn luna mai a.c., Sfāntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sīrbe a decis să īşi asume toate responsabilităţile patriarhului (īntronizat īn 1990). Arhiepiscopul Amfilohije a fost desemnat să exercite atribuţiile executive ale funcţiei de patriarh. Patriarhul Pavle are 94 de ani şi este spitalizat de mai multă vreme. O parte a episcopilor sīrbi au anunţat că starea sănătăţii patriarhului s-a īmbunătăţit. Īntre timp, Sinodul a īnregistrat cererea PF Pavle de retragere din scaun pe motiv de boală. Alţi episcopi pun la īndoială autenticitatea cererii. Episcopul Lavrentie a declarat că patriarhului este grav bolnav şi nu mai poate nici să scrie, nici să vorbească. "Este o chestiune de săptămīni şi, din acest motiv, nu ar trebui să ne grăbim cu alegerea noului Patriarh. Este bolnav, dar nu obstrucţionează activitatea şi viaţa Bisericii", a subliniat episcopul Lavrentie.

 

Părintele Boian, caterisit pe nedrept

Părintele Boian Alexandrovici, singurul preot romān care a ridicat o biserică pentru romānii din Serbia, a fost caterisit pe 26 octombrie de Episcopul Iustin, care păstoreşte Eparhia Ortodoxă Sīrbă a Timocului. Īntre capetele de acuzare se număra şi acela că a slujit īn limba romānă, deşi partea sīrbă s-a angajat īn comisia mixtă de dialog cu Patriarhia Romānă să ofere asistenţă religioasă romānilor īn limba maternă. Părintele Boian a fost hirotonit de PS Daniil, Episcop locţiitor de Dacia Felix (eparhie constituită pe locul vechii episcopii de Remesiana) ca preot al romānilor din Timoc, ulterior el fiind investit şi protopop. Actul caterisirii a fost analizat, la sfīrşitul lunii trecute, de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romāne, care l-a declarat drept invalid şi care l-a īmputernicit pe PS Daniel să găsească o soluţie de rezolvare frătească a neīnţelegerii, īmpreună cu partea sīrbă.

 

Umbra lui Andrei Şaguna, la Gyula

Partidul de extremă dreapta Jobbik ("Mişcarea pentru o Ungarie mai bună") şi organizaţia paramilitară Garda Maghiară au oprit ridicarea unei statui a mitropolitului Andrei Şaguna īn curtea Catedralei Ortodoxe din Gyula. Decizia amplasării statuii a fost luată īntr-o şedinţă comună a guvernelor romān şi maghiar, īn noiembrie 2007. Kis-Pal Botond, preşedintele filialei Jobbik din oraşul Gyula a declarat: "Andrei Şaguna! Pīnă aici! Niciodată nu va exista o statuie a unui fost mitropolit ortodox romān īn Gyula! Dincolo de radicalismul naţional, dincolo de bunul-simţ, existenţa unei statui a unui mitropolit romān declarat īmpotriva maghiarilor nu va fi tolerată īn oraş...".

Īn schimb, īn Romānia există statui ale criminalului de război Albert Wass, ucigaş de romāni şi de evrei, care este comemorat anual de extremiştii maghiari de la noi – anul acesta, chiar pe banii statului romān. Şi asta īn condiţiile īn care legea romānească interzice omagierea criminalilor de război.

 

Ucraina se laudă cu vechimea Cernăuţiului

Ucraina a organizat la Bucureşti o expoziţie de fotografii şi documente care marchează īmplinirea a 600 de ani de la atestarea Cernăuţiului. Nici mai mult, nici mai puţin, ucrainienii pretind că vechea cetate a Bucovinei de Nord este ucrainiană dintotdeauna!

Dar dovada celor 600 de ani de existenţă sigură o constituie Hrisovul Domnesc prin care domnitorul romān Alexandru cel Bun dă, la 8 octombrie 1408, privilegii negustorilor poloni din Liov, pe care īi obliga să plătească vama la Cernăuţi. Şi-atunci, de unde ucrainieni? Provincia a fost mereu parte a Moldovei, pīnă la răpirea ei de către austrieci. Īn 1918, a revenit la trupul ţării, pentru a fi iarăşi ocupată īn vara lui 1940, eliberată īn 1941 şi, ca un blestem, re-anexată de URSS īn 1944. Aşa au primit ucrainienii un pamīnt plin de sīngele şi de istoria romānilor, un tărīm al patriotismului romānesc şi un loc de īnaltă şcoală teologică. Acum, ca nişte hoţi obraznici, se laudă cu ceva ce nu le-a aparţinut fizic şi nu le va aparţine sufleteşte niciodată.

 

Se face dreptate mamelor

Vorba ceea: mai bine mai tīrziu decīt niciodată. La final de mandat, parlamenarii au votat o lege care permite mamelor cu salarii mari să primească o indemnizaţie pentru creşterea copilului – īn concediul post-natal – īn valoare de 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, dar nu mai puţin de 800 de lei. Pīnă acum, indiferent că avea un salariu de 200 de lei sau de 10.000, o mamă primea 800 de lei. Era o inechitate, pentru că dacă ai salariu mai mare, contribui mai mult la bugetul de stat şi, īn consecinţă, trebuie să beneficiezi de un ajutor mai consistent din partea statului. De asemenea, era o masură care descuraja natalitatea, īn condiţiile īn care şi aşa suntem īn scădere demografică vertiginoasă.

Īn plus, noua prevedere nici nu presupune un efort bugetar semnificativ. Potrivit ministrului muncii, Mariana Campeanu, din 1.900.000 de femei care contribuie la bugetul asigurărilor sociale, doar 20% au venituri peste salariul mediu.

 

Cică la noi nu va fi criza aşa de neagră

Ion Ghizdeanu, şeful Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), a declarat că la noi nu se poate vorbi despre o criză imobiliară cītă vreme piaţa imobiliară romānească e făcută de construcţiile īn mediu rural şi de cele īn regie proprie, plus economia neagră din domeniu. El crede că unele preţuri pe spaţiile rezidenţiale au scăzut nu din cauza micşorării activităţii, ci din cauza percepţiei pieţei. Potrivit lui Ghizdeanu, CNP estimează ca pe primul semestru din 2009 vor fi finalizate aproximativ 70.000 de construcţii.

Prognoza de toamnă a CNP indică pentru anul viitor o creştere cu 4,7% a industriei şi cu 5,8% a serviciilor, īn timp ce agricultura va avea o dinamică de 3,5%, pe fondul unei producţii bune şi īn 2008.

De asemenea, CNP anticipează o temperare semnificativă a consumului populaţiei, de la o creştere cu 10% īn 2008 la 7,1% īn 2009. Am zice, una peste alta, suportabil.

 

Cine īmparte…

Cu patru zile īnainte de īnceperea campaniei electorale, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a semnat un ordin prin care trei din cele 12 computere tomograf cu care trebuiau dotate tot atītea spitale au fost „redirecţionate“ de la Bacău, Craiova şi Timişoara către Alba, Călăraşi şi Zalău. Ministrul candidează pentru un scaun de deputat de Călăraşi, iar alţi doi colegi ai săi cu şanse, la Alba şi Zalău. Probabil că liberalii şi-au luat gīndul de la un fotoliu de parlamentar pe seama Bacăului, Craiovei şi Timişoara. Īnsă, manevra e subţire īn comparaţie cu banii de la buget direcţionaţi de guvern, pe ultima sută de metri, către oraşele conduse de primari liberali.

 

Mai bine incompetenţi şi cinstiţi…

Un recent sondaj CURS relevă că majoritatea romānilor ar prefera un guvern incompetent şi cinstit unuia competent dar corupt. Asta īn cazul īn care ar avea de ales īntre cele două variante. Decizia devine mai dificilă cīnd ai de ales numai īntre formule de guvern corupte şi incompetente. Chiar aşa: poate cineva să numească un guvern competent pe care l-am avut īn ultimii 20 de ani de democraţie? Dar unul cinstit?

 

Iar ne sperie cu dezastrul ecologic

Raportul Living Planet 2008, realizat de organizaţia americană World Wildlife Fund, atrage atenţia că lumea se īndreaptă spre un dezastru (ecologic) mult mai grav decīt criza economică globală. Oamenii ar consuma anual cu 30% mai multe resurse naturale decīt poate să refacă Pămīntul, iar din 2030 am putea avea nevoie de două planete precum Terra, pentru a ne susţine modul actual de viaţă. Chiar aşa să fie? Păi cine consumă atīta, de vreme ce īn Africa, īn bună parte din Asia şi chiar īn America de Sud se moare de foame? Or fi occidentalii lacomi, dar n-au unde băga atīta. Şi-apoi, raportul ăsta – ca şi cele ale altor organizaţii ecologiste – nu se face pentru prima dată. Cum de marile corporaţii continuă să producă, să se extindă, să exploateze şi să polueze tot mai mult, fără nici o grijă? Chiar īşi taie singure craca de sub picioare īn goana după bani sau ştiu că alarmismul ecologic e pentru naivi? Şi uite-aşa, īn curīnd vom mīnca fructe şi legume din plastic, carne sintetică şi alte prostii, bucuroşi că le avem şi pe astea.

 

Cioran, scos la vīnzare de o īngrijitoare

Proprietatea asupra a 30 de manuscrise ale Emil Cioran, estimate la peste un milion de euro, este disputată īn instanţă, la Paris, de Biblioteca Jacques-Doucet şi de o femeie de serviciu, care, din īntīmplare, a găsit caietele īn mansarda filosofului. Īntre manuscrise se află şi jurnalul lui Cioran din perioada 1972-1980, pe care autorul īl voia distrus, după cum scrie pe fiecare caiet. Tribunalul parizian va da o decizie īn acest caz pe 3 decembrie a.c.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!